1,358,563 matches
-
a celor trei gazete inițiate și conduse de Timotei Cipariu: "Organul luminării" (autointitulată "gazetă besericească, politică e literară"; săptămânal, 70 de numere, din 4 ianuarie 1847 până în 28 aprilie 1848; introduce pentru prima dată în ziaristica românească alfabetul latin), "Organul național" (apare tot săptămânal din 12 mai 1848 până în 29 septembrie 1848, cu același triplu profil, în grafie latină; interesantă pentru conținutul politic referitor la revoluție) și "Învățătorul poporului" (săptămânal apărut din 12 mai 1848 până în 6 octombrie 1848, cu caractere
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
Acum cațiva ani, când echipa de fotbal a României a învins-o pe aceea a SUA și când tineri exaltați (băieți și fete) își manifestau bucuria țopăind pe mașinile din parcări și urinând pe parbrizele lor, am văzut în spatele Teatrului Național o scenă greu de uitat. Mai mulți huligani îi înconjuraseră pe doi bătrâni, probabil soț și soție, care ieșiseră la plimbare, și îi biciuiau cumplit, peste față și peste mâini, cu niște bucăți de sârmă, reproșându-le că nu se
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
mulți huligani îi înconjuraseră pe doi bătrâni, probabil soț și soție, care ieșiseră la plimbare, și îi biciuiau cumplit, peste față și peste mâini, cu niște bucăți de sârmă, reproșându-le că nu se bucură alături de ei de succesul echipei naționale și obligându-i să se bucure! Bătrânii nu înțelegeau ce li se cere (probabil nici nu auzeau bine), iar pe fețele și mâinile lor șiroia sângele. În acest gen de "impetuozitate tinerească" se înscrie pentru mine atacarea de către unii autori
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
lucreze, ei, bine, atunci trebuie să demonstrezi cu cîte o carte că ești scriitor." Cartea cu care Ioan T. Morar a făcut o primă demonstrație ( va fi urmată, aflăm, de alte, mari - și secrete... - romane în pregătire) a primit premiul național de proză al Ziarului de Iași, oferit de un juriu format din Alexandru Călinescu (președinte), Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Nichita Danilov, Codrin Liviu Cuțitaru și Gabriel Horațiu Decuble. Tot despre cărți, dar de pe la alții, scrie Casiana Ioniță, sub titlul întrebător
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
decupaje, decoruri și puneri în scenă. Îndeosebi episoadele românești de după 1990 - pe care mi le-aș fi dorit mai extinse - sunt contribuții de primă mână la înțelegerea mecanismelor resentimentare care au făcut din România țara înapoiată care este. Direcția Teatrului Național, un moment de splendidă relansare a artei naționale (o spun și din poziția spectatorului care a văzut montările din această perioadă ale lui Andrei Șerban) se încheie penibil, ca mai toate proiectele noastre de anvergură, prin revenirea la cârma principalei
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
românești de după 1990 - pe care mi le-aș fi dorit mai extinse - sunt contribuții de primă mână la înțelegerea mecanismelor resentimentare care au făcut din România țara înapoiată care este. Direcția Teatrului Național, un moment de splendidă relansare a artei naționale (o spun și din poziția spectatorului care a văzut montările din această perioadă ale lui Andrei Șerban) se încheie penibil, ca mai toate proiectele noastre de anvergură, prin revenirea la cârma principalei instituții teatrale din țară a rudelor lui Caliban
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
pur și simplu indignat de ceea ce fac legionarii în țară, de măsurile rasiale luate contra evreilor, de fanatismul orb și de faptul că au distrus valoarea ideilor. Ei, "nu se ocupă decât cu cântece (jalnice sau amenințătoare), de ridicole funeralii naționale, ca cel al lui Ion Moța, de procesiuni și de vânarea de posturi grase", puși pe jafuri: "Legionari de 19, 20, 21 de ani dispun de viața și de avutul oamenilor, cum ar dispune de a lor însiși. în virtutea unui
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
au avut curajul să arboreze un steag îndoliat, dar foarte repede a fost smuls de studenții legionari, în locul lui, fiind pus un steag verde. Autorul jurnalului nu s-ar mira prea tare, dacă flamura Gărzii de Fier ar deveni drapel național substituindu-se tricolorului. Pericle Martinescu nu uită să-i menționeze pe unii scriitori convertiți, ca Horia Stamatu, care, prin articolele lui de mare cruzime, îndeamnă la jaf și orori. Un altul, azi necunoscut, Silviu Lazăr, umbla cu revolverul la șold
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
Prin Decizia Senatului Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L Caragiale" București s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa profesorului universitar doctor GEORGE BANU. Ceremonia a prefațat Gala Absolvenților 2006 și a avut loc la Studioul Casandra pe 6 iunie 2006. Au
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
mai bun film documentar despre teatru. Colaborator, membru în board sau conducător al unor importante publicații în România și în străinătate, membru în jurii, moderator de colocvii, seminarii, ateliere la cele mai mari festivaluri din lume, deținător a numeroase distincții naționale și internaționale pentru activitatea sa, George Banu a dat strălucire școlii românești de teatrologie. Are numeroși discipoli spirituali. Mă număr printre ei. Viața și opera sa oferă un model de afirmare solară și dăruire pentru teatru. Ludmila Patlanjoglu * Spectacolul de
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
bancul pe care îl fac ciclic (de câte ori UNATC mă solicită) bancul meu despre bălăngăneala ciucurelui academic și-l strâng la piept pe Biță cu multă dragoste! Lucian Pintilie * Pentru mine, George Banu este un Prospero al teatrului. Aplaud inițiativa Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale" de a-i decerna titlul de Doctor Honoris Causa. O fac din toată inima. Cred că prin această onoare care i se acordă lui Biță Banu, câștigătoare este Universitatea." Victor Rebengiuc * Biță Banu
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
nu) gândi", vituperează autorul într-o Notă introductivă, pe linia retorică a indignării maioresciene În contra direcției de astăzi în cultura română), însă numirea și circumscrierea ei nu prezintă decât arareori acreală justițiară, aroganță etică, inflexibilitate judecătoare. Lăsând altora modelul profetului național, neobosit în a penaliza rătăcirile de la drumul drept, Andrei Pleșu privește mult mai tolerant sminteala și deșucheala "marelui bordel al tranziției". Îl explorează și îl înfățișează cu o tandră complicitate, fără a lua în tragic tulburarea vremilor și a oamenilor
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
indiferent" la destinul colectiv. Cultură și politică, economie, finanțe și diplomație, diferite instituții, de la cea a Bisericii și până la cea, de tot laică, a Securității, sunt focalizate în aceste pagini excepțional scrise, prin intermediul tipologiilor care le servesc și a "duhului" național ce le animă. Secțiunile volumului, distribuite tematic, urmăresc cuprinderea întregului prin analiza segmentelor: personaje memorabile (dar nu neapărat în sensul bun al termenului), în Tablouri vivante și portrete, aspecte tragicomice ale lumii de azi (Obscenități de tranziție) și reminiscențe dezagreabile
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
și portrete, aspecte tragicomice ale lumii de azi (Obscenități de tranziție) și reminiscențe dezagreabile ale lumii de ieri (Memoria obscenității), comedia integrării în Europa (Noi și ei), evenimente recente ridicate la putere simbolică, considerate relevante, dacă nu emblematice, pentru etosul național (Mici eternități de tranziție). Ultimul - nu în ordinea propriu-zisă din carte, dar în cea firească - este capitolul Comedia presei, în care este deconstruit discursul jurnalistic însuși. Pe care Andrei Pleșu îl mânuiește și modelează cu strălucire, la un nivel de
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
emoționant. Spiritul științific revine când le compari cu partitura bartókiană în care aceste surse se regăsesc. În fine, câteva referiri concrete la partituri ale compozitorilor ucraineni contemporani au întregit tema simpozionului cu subtitlul "Idee și istorie a unei mișcări muzicale naționale în contextul său european". Am preferat (unei căutări școlărești de corale luterane în piese de Edison Denisov, Valentin Silvestrov ș.a., sau unei de altminteri acribice analize a concertelor lui Miroslav Skorik) problematizarea lui Peter Andraschke asupra Muzicii pentru copii de
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
românească, atunci când țintește spre a-și scoate în evidență creatorii: mult mai eficientă decât descrierea este încercarea de a găsi dimensiunea europeană a unor creatori prea puțin cunoscuți, și doar atunci li se va releva (dacă este cazul) acea latură națională caracteristică. Regăsesc aceeași idee - a identității naționale din mediul european - și în muzicile ascultate: de exemplu în recitalul din Mendelssohnhaus al pianistei Alla Kașcenko, oferit cu acuratețe dar și cu o anume bruschețe sonoră (timbru dur în nuanțe tari, începuturi
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
în evidență creatorii: mult mai eficientă decât descrierea este încercarea de a găsi dimensiunea europeană a unor creatori prea puțin cunoscuți, și doar atunci li se va releva (dacă este cazul) acea latură națională caracteristică. Regăsesc aceeași idee - a identității naționale din mediul european - și în muzicile ascultate: de exemplu în recitalul din Mendelssohnhaus al pianistei Alla Kașcenko, oferit cu acuratețe dar și cu o anume bruschețe sonoră (timbru dur în nuanțe tari, începuturi și mai ales sfârșituri abrupte, fără pic
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
patetice sau de conjuncturale. În august 1930, filosoful Marin Ștefănescu îi scria, după o victorie în alegerile din București, cu o simpatie nemăsurată: "cu toată imoralitatea în care ne zbatem, totuși s-a dovedit că există o conștiință a demnității naționale în această țară. Și această conștiință este cu dumneavoastră, pentru că dumneavoastră sunteți inteligența acestei țări" (p. 299). În aprilie 1931, un reprezentant al studenților clujeni îi cerea participarea la comemorarea pașoptistului Axente Sever: "Vă rugăm, domnule rector, să sacrificați din
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
făcut parte din Comisia Universitară inițială care s-a ocupat de întemeierea propriu-zisă a Universității: proiecția structurii organizatorice, urmată de selecția conferențiarilor și a profesorilor, validarea concursurilor, solicitarea colaborărilor din străinătate etc. Era pe bună dreptate perceput ca un simbol național, "cel mai ales rod al sufletului românesc și simbolul aspirațiilor neamului nostru" (p. 7). A intervenit decisiv în titularizarea, la Facultatea de Litere și Filosofie, a unor candidați tineri, fără merite deosebite la început de carieră, dar care se vor
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Arată interes pentru un Institut de studii clasice. Colaborează cu Sextil Pușcariu, primul rector al Universității clujene, la înființarea Muzeului Limbii Române. Romulus Vuia îi solicită sprijinul (ca parlamentar) pentru dobândirea unor terenuri necesare Muzeului etnografic din Cluj și Parcului Național. Nicolae Iorga a contribuit considerabil la întemeierea Facultății de Litere și Filosofie, dar a influențat și unele decizii privitoare la Facultățile de științe, Medicină, Drept sau a avut importante consultări de specialitate cu unii dintre profesorii lor. Participarea lui Nicolae
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Douăzeci de ani care au însemnat întîlnirea cu Jean-Pierre Ponnelle, Roman Polanski, Jonathan Miller, David Hockney, Giorgio Strehler, pe care îl consideră unul dintre mentorii lui. Douăzeci de ani în care a dirijat și mari orchestre: London Symphony Orchestra, Orchestra Națională a Franței, Filarmonica din Israel, din München, din Berlin, din Londra. Douăzeci de ani care au născut o carieră, un destin formidabil, douăzeci de ani în care s-a putut ajunge la anormalități ca aceea din seara premierei în care
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
actori ai unei istorii dinamice, tocmai buni pentru a mobila cu înfățișarea lor, turnată în bronz sau cioplită în piatră, marile piețe și alte locuri de interes obștesc. Viața publică însăși capătă alte dimensiuni și își descopără alte vocații. Proiectul național cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar, pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi aspirații. În fața acestor mari provocări ale timpului, nici retorica hieratică a
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
migălite de doamna Cioculescu. Aura romanțioasă se destramă în raza constatării unor nervuri în care palpită un duh polemic. Să fie oare Eminescu reductibil la doctrina sa naționalistă, de "protolegionar", cum i s-a spus? Fără a nega preeminența crezului național în opera politică a poetului, cercetătoarea scoate în relief alte teze ale acestuia, cu caracter peren. Teze ce ni-l pot face acum mai apropiat, implicat în tribulațiile provocate de-o istorie ce întîrzie a se desprinde din mîlurile sale
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
bardul Nopților nu și-a putut înfrîna temperamentul orgolios, frondeur, care l-a făcut să ia atitudine împotriva unor glorii ale epocii precum Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Vlahuță, Caragiale. Păcat impardonabil. A făcut figura unui "negativist", unui "demolator", "vrăjmaș al valorilor naționale", avant la lettre. într-un moment de aprofundată decepție, și-a consemnat dorința unei expatrieri postume: "Doresc României fericire, cu toate că m-a adăpat cu amar și că a fost pentru mine o mamă cu adevărat vitregă. Doresc ca corpul meu
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
rece adusă de-acasă în valiză și că absentam de la excursiile organizate, nu ca să ne vizităm niște rude, cum ne scuzam față de gazde, ci ca să mergem la bibliotecă. Este adevărat că în 1956 și 1957, cînd am însoțit formația Teatrului Național la Paris și Veneția, ori în 1962 și 1963, cînd am participat cu cineaști români la Festivalul de la Cannes, am voiajat în condiții civilizate. Însă după ieșirea din Ministerul Culturii, pe care o revendicasem prin două cereri de demisie, dar
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]