6,174 matches
-
și a mijloacelor moderne de comunicare; evoluțiile demografice pot avea un impact deosebit în special în ceea ce privește tipul și numărul beneficiarilor; nivelul economic influențează accesul beneficiarilor la anumite tipuri de servicii și creșterea calității acestora. Altfel spus, nici o organizație nu poate neglija contextul în care își desfășoară activitatea fără riscul de a-și diminua dramatic gradul de realizare a obiectivelor. Managementul serviciilor educaționale poate fi abordat din cel puțin două perspective: • o perspectivă generală, integrată managementului serviciilor sociale (pot fi incluse, spre
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
conflictul, plasând responsabilitatea în altă parte, minimizând consecințele nefavorabile anticipate, adoptând o atitudine selectivă în ceea ce privește feedbackul corectiv; • hipervigilență - cel care decide intră în panică și caută cu disperare o soluție, oscilând cu ușurință între alternative; nivelul real al consecințelor este neglijat în virtutea tensiunii emoționale, gândirii repetitive și ideilor simple rezultate dintr-o structură cognitivă algoritmică ce nu favorizează procesul creativ; • vigilență - cel care decide caută cu prudență informația relevantă, o asimilează și apoi evaluează alternativele, reflectând înainte de a face alegerea. O
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
la ieșiri (spre exemplu, abilitățile matematice sau cele din domeniul unor arii curriculare, în care școala are influențe preponderente, dacă nu chiar aproape exclusive). Nu putem invoca același argument și în cazul conduitei lingvistice, unde rolul familiei nu poate fi neglijat. Din acest motiv, sunt necesare mai multe studii și asupra conduitelor afective și sociale ale elevilor, astfel încât să putem identifica mai ușor care este aportul școlii și cel al mediului de proveniență alelevilor 1 (familial și social) la nivelul lor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
postmodernismul, ilustrat de Mark Poster și mai ales de Sherry Turkle, ocupă un loc însemnat, însă criticat din cauza vulnerabilității concepțiilor asumate. Alte discursuri care vin în apărarea tehnologiilor informatice și comunicaționale ca amplificatoare ale capacităților umane mintale și intelectuale, adesea neglijând realitatea fizică a încorporării și celebrând neocartezianismul în spațiul virtual (de tipul Roy Ascottă sunt puse sub o lupă critică. În fine, problemele identității și ale alterității virtuale sunt supuse criticii prin intermediul vocii baudrillardiene, în același timp în care sunt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
punct final al evoluției, considerându-l în schimb un pas spre o nouă familie a structurilor vieții. Imaginarea acestor tipuri de mutație ontologică computerizată drept „ultima” frontieră a umanului ori sfârșitul evoluției este idealistă și futuristă, angajată în speculație și neglijând condițiile existențiale realiste actuale. O perspectivă ancorată în contingent și în practica existențială este mai relevantă, iar o analiză a regimurilor în care cyborgul, avatarul numeric și ființa transgenică se ipostaziază în aspecte concrete ale postumanismului virtual se dovedește mai
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în care tehnologia înlocuiește corpul uman, susține artistul tehnologic. Stelarc nu urmărește schimbările psihologice produse de aceste mutații cyborgice întrucât consideră că trupul devine, în contextualizare postumană, doar o problemă de structură supusă reconfigurării monitorizate. Astfel, trăsăturile subiectivității umane sunt neglijate din perspectiva remodelării corporal-tehnologice deoarece, în analiza structurală a corpului protezat contează doar obiectul de studiu, materialul de cercetare postumană: Nu mai este semnificativ faptul de a vedea corpul ca pe un loc al psihicului sau al socialului, ci mai
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
intercalează cele două spații și care nu favorizează un spațiu în defavoarea celuilalt: Virtualitatea nu trebuie să fie o închisoare. Poate să fie pluta, scara, spațiul tranzițional, moratoriul care este lăsat deoparte după atingerea unei libertăți mai mari. Nu trebuie să neglijăm viața din monitor, dar nu trebuie nici să o tratăm ca pe o viață alternativă (Turkle, 1995, p. 263Ă. Metafora preferată a sociologului și psihanalistului de la MIT în cadrul discursului identității eului multiplu și dispersat în rețea este însă „fereastra” computerului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cybercepția nu este atât de mult o nouă facultate, cât o facultate revizuită. Este o redescoperire a noastră înșine, după risipa umană și pierderea Erei Rațiunii, erei certitudinii, determinismului și valorilor absolute” (Ascott, 1995, p. 39Ă. În ultimă instanță, britanicul neglijează să se refere la aspectul ontologic al corpului, făcând speculații doar asupra epistemologiei acestuia, precum percepția multiplicității punctelor de vedere, relativitatea cunoașterii și impermanența percepției. Previzionând arhitectura secolului XXI, Ascott (2000Ă o etichetează drept o arhitectură a minții, desprinsă de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conștiință și corporalitate, dintre materialitate și imponderabilitate. Interferență de visceralitate și digitalitate, identitatea virtuală se naște în mod biotehnologic din corporalitatea concatenată spațiului tehnologic comunicațional. Știința ciberneticii nu se poate „lepăda” de elementul visceral al identității întrucât nu se poate neglija realitatea faptului că o experiență, oricât de virtualizată, este filtrată prin trupul care asigură accesul la orice tip de lume, digitală, fizică sau reunirea acestora în virtualitate. După cum am văzut deja, identitatea online, multiplă și descentrată, este influențată și influențează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deziluzia. În al treilea rând, „problematica subconștientului” trebuie avută în vedere întrucât o simplă mașină nu poate ști care dintre amintirile unei minți umane se presupune fi conștiente și care ar trebui să rămână în subconștient. De asemenea, nu trebuie neglijat faptul că, la un moment dat, mintea umană nu poate să aibă decât un număr finit de gânduri, astfel că omnisciența postulată de transumaniști este o iluzie. Programul transumanist este criticat de asemenea și de pe poziții sociale, economice și politice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
criticate, în special prin remarcarea, din perspectivă psihologică, a posibilelor consecințe negative ale unui anumit grad de „umanizare” mașinică sau de „mașinizare” umană a percepției. Filosoful se ocupă cu precădere de semnalarea implicațiilor tehnologiei computaționale asupra percepției umane, fără a neglija ironicele raportări ale utilizării tehnologiei înseși, învestite cu percepție, la vulnerabila percepție umană. Întâi de toate, eseistul face o istorie a mutațiilor petrecute în percepția vizuală datorită invaziei tehnice, telescopul și microscopul fiind printre exemplele concludente. Când ajunge să vorbească
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în perspectivă fenomenologicăă, ci ca imagine pasivă, ca simulacru, ca obiect de consum. De fapt, aceste domenii sunt interesate mai degrabă de ideea abstractă de corp și de încorporarea imaginii, decât de ideea de întrupare a subiectului. Totuși, nu trebuie neglijat faptul că inclusiv trupul care este prezent și acționează la interfața tehnologiilor comunicaționale corespunde adesea normelor culturii de masă și criteriilor de modelare corporală prin normalizare fizică. În general, teoriile contemporane despre corp discută trei tipuri ale „întrupării tehnologice” (vezi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sinergice este superior oricărui rezultat la care ar ajunge participanții la rețea dacă aceștia ar acționa individual. Al doilea concept, rețele inerțiale, surprinde ceea ce se întâmplă foarte des în practică: rezultatul unui acord negociat de participanții la o rețea este neglijat sau „rata de ieșire a rezultatelor” este foarte lentă. Dilema care apare în practică este următoarea: dacă rețelele sinergice sunt atât de performante, atunci de ce în practică, cel mai des, ne confruntăm cu rețele inerțiale? Soluționarea acestei dileme în favoarea obținerii
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
silogisme și prin jocul subtil Între ambiguitățile unui enunț fără cuantificator, mecanismul analogiei se poate produce. După cum se vede, raționamentul prin analogie este Întotdeauna Îndoielnic din punctul de vedere al unei logici riguroase, dar capacitatea sa persuasivă nu e de neglijat. Astfel se demonstra de către scolastici, prin analogie, că deși nu sunt univoci, termenii Dumnezeu și res nu sunt nici echivoci, ci analogi. Pentru ei, pentru gânditorii scolastici, Dumnezeu și creaturile aveau În comun ființa, voința, acțiunea etc., dar fiecare În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Un alt principiu urmărit cu perseverență la Seminar era acela al dezvoltării simțului practic, legarea cunoștințelor teoretice de realitățile vieții: „apropierea între școală și casă, între știință și viață”. Cunoștințele, se credea, sunt un mijloc de exercitare a unei funcții neglijate de școala noastră până atunci: „practicitatea”. Între școală și viață era o prăpastie, elevul învăța doar pentru examen. Dar învățarea abstractă „înstrăinează de viața practică”, îndepărtează pe copil, pe tânăr de ocupațiile economice, industriale. Cultura generală trebuie completată, credea Găvănescul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
întrebări verificând cultura sa, interesele, orientările, aspirațiile, lecturile, relațiile cu prietenii și munca. Școlarul era văzut nu doar ca obiect al actului instructiv-educativ, ci ca subiect activ, implantat într-un context social. Nici un aspect al vieții sale sociale nu era neglijat 4. Din activitatea profesională și socială a profesorilor și elevilor școlii de aplicațietc "Din activitatea profesională și socială a profesorilor și elevilor școlii de aplicație" „Învățământul educativ”, așa cum a fost înțeles și aplicat la Seminarul Pedagogic de la Iași, trebuia să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aplicații, într-o școală de cultură generală. Aici materializarea ideii de îmbinare a școlii cu viața ilustrează un principiu bine servit de punerea lui în aplicație: învățământul practic educativ (Buletinul..., 8). Nici un aspect al vieții sociale a elevului nu era neglijat. Am întâlnit rapoarte ale căpitanului echipei de fotbal sau relatări asupra serbărilor școlare. Un loc important în formarea elevilor îl ocupau excursiile școlare, mijloc de cunoaștere a monumentelor istorice și a obiceiurilor și vieții populației din diferite zone ale țării
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Limba română și graiul ardelenesc” (Pușcariu), „Începuturile literaturii românești” (N. Drăgan), „Literatura engleză și sufletul poporului englez” (O. Grimm), „Elementele culturii românești și unificarea lor” (V.Ghidionescu), „Eliade Rădulescu: viața și opera sa, Titu Maiorescu” (Gh.Bogdan-Duică). Nu au fost neglijate subiectele cu problematică educativă: „Organizarea învățământului nostru” (O. Ghibu), „Educația fizică și viața modernă” (M. Botez), „Mediul și omul mare” (V. Bărbat), „Pedagogia țărănească” (I. Paul), „Copilăria și progresul” (V. Bărbat), „Dezvoltarea școalei românești în Ardeal de la 1495 la 1918
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fiecăruia din noi”, credea, e acela de a învăța, de a asculta „chemarea satului”, de a cunoaște și scoate la iveală aceste așteptări. Țelul echipelor este deci acela de a îmbina „viața de cărturar cu viața satului”. Echipierii nu vor neglija nici o latură a ofertei lor comportamentale, pentru a obține încrederea satului și deci informații autentice. Nu vor neglija nici „spectacolul” pe care îl oferă echipa pentru sat („oamenii așteaptă să vadă ce face echipa”), diversificând mijloacele de influențare, trezind interesul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
scoate la iveală aceste așteptări. Țelul echipelor este deci acela de a îmbina „viața de cărturar cu viața satului”. Echipierii nu vor neglija nici o latură a ofertei lor comportamentale, pentru a obține încrederea satului și deci informații autentice. Nu vor neglija nici „spectacolul” pe care îl oferă echipa pentru sat („oamenii așteaptă să vadă ce face echipa”), diversificând mijloacele de influențare, trezind interesul prin punerea unor „noi probleme”. Un „echipier”, dr. Sabin Manuilă (1939), găsește că „opera constructivă” pe care o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
conferințele care au loc la mine acasă și al căror obiect este de a examina procedeele care pot să facă atrăgătoare producția sunt rugate să-mi comunice dorința lor” (Diamant, 1958, p. 93). Nici un efort, nici un mijloc nu era de neglijat în dorința de a atinge scopul propus: atragerea a cât mai mulți adepți pentru ideilor fourieriste. Broșura este scrisă în spiritul maestrului, propunându-și să-i ajute pe oameni să înțeleagă și să aplice soluția sa pentru a rezolva problema
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mai mult din întreaga viață școlară”; ea trebuie să aibă funcțiuni multiple, să încadreze cooperatist culegerea și valorificarea plantelor medicinale, grădina școlii, atelierul școlar, librăria școlii, bufetul; c) „Cooperația școlară urmărește, în primul rând, un scop educativ”; școala nu poate neglija nici aspectul spiritual al vieții sociale, nici pe cel economic, dar cel dintâi trebuie să primeze; d) „Cooperația școlară trebuie să se bucure de o largă autonomie, fără a fi însă complet independentă”. Autonomia creează virtuți morale active, ca spiritul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și de către evrei, devine limpede că ortografia masoretică este tardivă. Odată cu inventarea punctuației (pentru desemnarea vocalelor), vechile matres lectiones au devenit superflue și au fost eliminate, în mare parte, din textul masoretic. Însă această teză, puțin cam pripită, pare să neglijeze existența scrierilor paralele de la Qumran, cum ar fi cartea profetului Isaia, care, într-un manuscris, tinde spre scriptio plena, iar în altul spre scriptio defectiva. Trebuie precizat foarte clar că tradiția samariteană nu a elaborat un sistem normativ de vocalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
acestea, după ce s-a fixat conținutul tradiției samaritene, textul Pentateuhului samaritean se copia cu foarte multă atenție, asemenea textului masoretic. Cele mai multe diferențe sunt de natură ortografică sau se datorează metodelor diferite de pronunție. Desigur, aceste diferențe nu sunt deloc de neglijat, din moment ce aruncă o lumină nouă asupra istoriei limbii ebraice și asupra metodelor de pronunție în diferite locuri. Imediat după 1616, când Pietro della Valle a adus o copie a Pentateuhului samaritean în Europa, cercetătorii au și început discuțiile legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
niște părinți. Aceștia fuseseră implicați de puțină vreme într-un program intensiv de terapie familială. Întrebarea finală într-un focus grup este o întrebare de siguranță. Singurul scop al acestei întrebări este acela de a ne asigura că nu am neglijat nici unul dintre aspectele esențiale ale problemei. Întrebarea începe cu o prezentare succintă ascopului studiului. Această prezentare ar fi bine să fie puțin mai lungă decât cea făcută în invitația scrisă sau în descrierea orală făcută la începutul întâlnirii focus grupului
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]