9,387 matches
-
Alecsandri și a lui B. P. Hasdeu, în Fata de la Cozia R. încearcă să mute centrul de greutate al dramei istorice în sfera caracterului rustic și a psihologiei populare, componente ale specificului național. Încercarea eșuează în convenționalism idilic. Pornind de la nuvela lui C. Negruzzi, Lăpușneanu, domnul Moldovei are o acțiune mai bine legată și motivată, deși autorul se arată și aici preocupat de trăsăturile românești ale figurilor aduse în scenă. Conflictul este determinat, ca în tragedia clasică, de caractere și de
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
în care R. se arată un bun cunoscător al universului infantil, mereu deschis spre inițiere. A semnat și câteva povestiri științifico-fantastice, ca într-o culegere din 1968, intitulată Fantastic! Aventurile unui băiat pe Terra Ignota. SCRIERI: Bună dimineața!, Chișinău, 1952; Nuvele, Chișinău, 1954; Din câte ochii văd, Chișinău, 1957; La ospățul din vâlcea, Chișinău, 1957; Moș Ion de la Budăi pentru nepoțeii săi, Chișinău, 1957; Poem de primăvară, Chișinău, 1957; Legenda rândunicii, Chișinău, 1958; Pentru omul harnic, Chișinău, 1958; Cin’ le paște
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
a Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1959-1964). A fost redactor la cotidienele brăilene „Înainte” (1964-1989) și „Libertatea” (1991-1992), a fondat și a condus, ca redactor-șef, revista literară și culturală „Dunărea” (Brăila, 1990-1991). Debutează editorial cu volumul de nuvele Moartea fântânii (1985), urmat de romanul Pământul de acasă (1989) și de povestirile din Călăraș cu schimbul (1990). În memoria sa s-a constituit, în 1992, la Brăila, Fundația Culturală „Vasile Rusescu”. Proza lui R. evocă, într-o manieră plină
RUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289401_a_290730]
-
Laurențiu Fulga (E noapte și e frig, seniori și Fascinația), Mircea Ciobanu (Istorii), Eugen Barbu (Săptămâna nebunilor și Ianus), Dana Dumitriu (Prințul Ghica), Fănuș Neagu (Scaunul singurătății), Bedros Horasangian (Sala de așteptare) ș.a. La acestea se adaugă fragmente de roman, nuvelele și schițele altor prozatori, între care Norman Manea, Bujor Nedelcovici, Teodor Mazilu, Costache Olăreanu, Mircea Horia Simionescu, Eugen Uricaru, Petre Sălcudeanu, Virgil Duda, Radu Petrescu, Dinu Săraru, Maria-Luiza Cristescu, Radu Tudoran, Alexandru Vlad, Vasile Andru, Mihai Sin, Ștefan Agopian, George
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
în timpul regimului burghezo-moșieresc și sărbătorirea astăzi a marelui poet. Virgil Ierunca încearcă să promoveze ideologia oficială într-un spirit mai puțin rigid. Direcția ideologică va fi asigurată însă de Paul Georgescu, Miron Radu Paraschivescu și Mihai Cosma, care recenzează Trei nuvele de Petru Dumitriu, Lazăr de la Rusca de Dan Deșliu. Apar poeme de Maria Banuș, A. Toma, Mihai Beniuc și Nina Cassian (Am fost un poet decadent), precum și traduceri din poeții ruși și sovietici. Cronica dramatică este semnată de Florica Șelmaru
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
moment dat deputat de Ilfov (1926-1927). Debutează în 1915, cu o piesă de teatru, la „România nouă” și editorial tot acum, cu volumul Cealaltă lege. În același an este primit în Societatea Scriitorilor Români. Colaborează cu piese de teatru și nuvele la „Ramuri”, „Viitorul țării”, „Adevărul literar și artistic”, „Naționalul nou”, „Universul”, „Gazeta refugiaților”, „Cronica”, „Curentul magazin”, „Convorbiri literare” ș.a. A fost membru fondator al Societății Autorilor Dramatici Români (1923). Cu un oarecare simț al echilibrului în ceea ce privește substanța dramatică și scriitura
SABARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289415_a_290744]
-
registru la altul, autorul produce și o dramă suprarealistă, Fabia (1932). Piesele lui S. au fost jucate pe scenele Teatrelor Naționale din București și Iași. Suflul grav pe care încearcă să îl cultive în teatru este abandonat în volumul de nuvele Singurii prieteni (1940), cu subiecte din lumea necuvântătoarelor, transpuse în narațiuni încărcate de duioșie. SCRIERI: Cealaltă lege, București, 1915; Cain, București, 1920; Fabia, București, 1932; Singurii prieteni, București, 1940. Repere bibliografice: Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 257-260
SABARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289415_a_290744]
-
ironiilor îi atrag criticile „Vieții românești”. Dar avocatul R., specialist în „delicte de presă”, va câștiga procesul cu grupul de la revista lui G. Ibrăileanu, ajuns la Curtea de Casație. Experiența „cazurilor” trece și ea în literatură: Printre picături (1904), Trei nuvele (1909), Din sala pașilor pierduți (1922), Spicuiri (1923). Ca autor de teatru, scrisese „drama în trei acte” O lecție (1899), intrată în repertoriul Teatrului Național bucureștean (stagiunea 1898-1899), comedia Păcate (1901) și, cu totul neașteptat, piesa religioasă în versuri Isus
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
O lecție, București, 1899; Valuri, București, 1900; Păcate, București, 1901; Cele din urmă, București, 1902; Din largul lumii, Constanța, 1903; Printre picături, Ploiești, 1904; Din toate, București, 1905; Epigrame, București, 1906; Dincolo de hotare, București, 1908; Din Egipt, București, 1909; Trei nuvele, București, [1909]; La capătul pământului, București, 1910; Razna, București, 1912; Prin pravoslavnica Rusie, București, 1913; Da capo, București, 1919; Remember, București, 1921; Din sala pașilor pierduți, București, 1922; Pățania lui Dumitrache, București, f.a.; Obolul meu, București, 1922; Spicuiri, București, 1923
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
din Arad și la „Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul de la Budapesta. R.-Ș. a fost un ziarist talentat și un combatant hotărât pentru drepturile românilor ardeleni. La „Tribuna” și „Familia” a semnat articole politice, dar și nuvele și povestiri, pagini memorialistice, recenzii și cronici dramatice. Și-a strâns o parte din scrierile literare în volumul Moara din vale (1894), pe când altele au fost publicate postum: La Roma (1903), Schițe și nuvele inedite (1911) și comedia într-un
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
a semnat articole politice, dar și nuvele și povestiri, pagini memorialistice, recenzii și cronici dramatice. Și-a strâns o parte din scrierile literare în volumul Moara din vale (1894), pe când altele au fost publicate postum: La Roma (1903), Schițe și nuvele inedite (1911) și comedia într-un act Militărește (1913). Contrastând cu militantismul ziaristului, proza lui e romanțioasă și convențională. Iubiri pătimașe, intrigi de serai, idile rustice, chiar evocarea unor episoade ale revoluției din 1848 se îneacă într-un romanesc foiletonistic
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
sub pseudonimul Bül-A.-Zam. Traducerile („Tribuna”, 1891-1894) au popularizat în Transilvania mari scriitori francezi - Zola, Maupassant, Daudet - și pe Turgheniev, cu romanul Apele primăverii. A semnat și Leandru. SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911; Militărește, Brașov, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 379-380; Octavian C. Tăslăuanu, Informații literare și culturale, Sibiu, 1910, 57-60; I. Breazu, Literatura „Tribunei (1884-1895), DR, 1934-1935; Gabriel Ștrempel, Din activitatea lui I. Russu-Șirianu la „Tribuna
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
indiană (1987), încheiată în ultimele săptămâni de viață, și-a repertoriat aproape toată proza scurtă, completată cu cicluri noi, definitorii pentru o artă narativă riguroasă și inventivă, sobră și nuanțată, desfășurată într-un registru tematic și formal foarte larg. Amplei nuvele Nostalgii secrete, subintitulată Schițe pentru un tablou de familie, de fapt un roman concentrat, în tablouri dense, pe tema reunirii familiei, îi corespund, la polul opus, „exercițiile pentru mâna stângă”, „capriciile” epice, prozele miniaturale, în care, părăsind tehnica observației, prozatorul
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
cu ferme și declarate convingeri de stânga, că a înființat două reviste aflate sub influența Partidului Comunist, că a semnat o carte integral laudativă cu privire la ceea ce credea că este realitatea din URSS și că și-a ales personajele schițelor și nuvelelor preponderent din categoriile „pozitive”, ale dezmoșteniților soartei, a făcut ca proza lui să fie supradimensionată după 1947. Considerată deschizătoare de drum de către critica oficială marxistă, va fi inclusă cu obstinație, mai bine de un deceniu, în manualele școlare și în
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
din iunie), militar (Moartea tânărului cu termen redus) ori muncitoresc (Uzina vie, Revoltă în port), aceste momente de viață (oropsită) transmit un fior umanist autentic, al cărui patetism este însă mult diminuat de tezismul ostentativ. SCRIERI: Ploaia din iunie, în Nuvele inedite, București, 1935; URSS azi, Craiova, 1935; Nuvele, București, 1948; Revoltă în port, București, 1948; Șomaj fără rasă, București, 1948; Uzina vie. Ploaia din iunie, pref. I. Vitner, București, 1948; Nuvele și articole, București, 1951; Pagini alese, București, 1952; Nuvele
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
ori muncitoresc (Uzina vie, Revoltă în port), aceste momente de viață (oropsită) transmit un fior umanist autentic, al cărui patetism este însă mult diminuat de tezismul ostentativ. SCRIERI: Ploaia din iunie, în Nuvele inedite, București, 1935; URSS azi, Craiova, 1935; Nuvele, București, 1948; Revoltă în port, București, 1948; Șomaj fără rasă, București, 1948; Uzina vie. Ploaia din iunie, pref. I. Vitner, București, 1948; Nuvele și articole, București, 1951; Pagini alese, București, 1952; Nuvele, București, 1953; Scrieri alese, pref. George Macovescu, postfață
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
diminuat de tezismul ostentativ. SCRIERI: Ploaia din iunie, în Nuvele inedite, București, 1935; URSS azi, Craiova, 1935; Nuvele, București, 1948; Revoltă în port, București, 1948; Șomaj fără rasă, București, 1948; Uzina vie. Ploaia din iunie, pref. I. Vitner, București, 1948; Nuvele și articole, București, 1951; Pagini alese, București, 1952; Nuvele, București, 1953; Scrieri alese, pref. George Macovescu, postfață Pompiliu Marcea, București, 1960; Uzina vie, îngr. Virgiliu Ene, pref. Pompiliu Marcea, București, 1961; Execuția din primăvară, pref. Gh. Achiței, București, 1962; Scrieri
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
Nuvele inedite, București, 1935; URSS azi, Craiova, 1935; Nuvele, București, 1948; Revoltă în port, București, 1948; Șomaj fără rasă, București, 1948; Uzina vie. Ploaia din iunie, pref. I. Vitner, București, 1948; Nuvele și articole, București, 1951; Pagini alese, București, 1952; Nuvele, București, 1953; Scrieri alese, pref. George Macovescu, postfață Pompiliu Marcea, București, 1960; Uzina vie, îngr. Virgiliu Ene, pref. Pompiliu Marcea, București, 1961; Execuția din primăvară, pref. Gh. Achiței, București, 1962; Scrieri, București, 1964; Întoarcerea tatei din război, îngr. și pref.
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
1974; Scrieri, îngr. și pref. Valentina Marin Curticeanu, București, 1978; Scrieri alese, îngr. și pref. Valentina Marin Curticeanu, Craiova, 1988. Repere bibliografice: Alexandru Sahia, „Ultima oră”, 1929, 26; Silviu Cernea, Literații proletari, „Calendarul”, 1932, 92; Romulus Demetrescu, Ne întoarcem la nuvelă?, PLI, 1935, 4-5; Virgil Carianopol, „URSS azi”, „Gazeta femeii”, 1935, 33-34; Erasm [Petru Manoliu], „URSS azi”, „Credința”, 1935, 567; Octav Șuluțiu, [Al. Sahia], F, 1937, 8; Arghezi, Scrieri, XXVII, 326-327; Gherasim Luca, Al. Sahia, „Lumea românească”, 1937, 74; Constantin Noica
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
Sahia, „Tinerimea nouă”, 1939, 15; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 928; Sașa Pană, Alexandru Sahia - un antemergător, ORT, 1945, 18; Dan Petrașincu, Alexandru Sahia, „Dreptatea nouă”, 1945, 48; Eugen Jebeleanu, [Alexandru Sahia], CNT, 1947, 31; Lascăr Sebastian, „Nuvele”, „Patriotul”, 1949, 1 426; George Macovescu, Viața și opera lui Alexandru Sahia, București, 1950; Eugen Jebeleanu, Din veacul XX, București, 1956, 146-148, 245-246, 302-305; George Macovescu, Oameni și fapte, București, 1957, 103-107; Pompiliu Marcea, Alexandru Sahia, București, 1961; I. Peltz
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
Doctorul Taifun, Timișoara, 1986; St. O. Iosif, Poezii, Timișoara, 1988; Aron Cotruș, Poezii, I-II, Timișoara, 1991, Peste prăpastii de potrivnicie, pref. edit., București, 1995, Opere, I-II, pref. edit., București, 1999-2002; Anton Pann, Povestea vorbii, Timișoara, 1991; Liviu Rebreanu, Nuvele, postfața edit., București, 1991; Al. O. Teodoreanu, Tămâie și otravă, Timișoara, 1994; Anghel Dumbrăveanu, Ceva pentru care merită să pierzi o corabie, introd. edit., Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 292-294; Grigurcu, Între critici, 321-323; Aurel Turcuș, Scrisoare către Alexandru
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
Charles Baudelaire (Spleen, Copacul), Maurice Maeterlinck (Necunoscuta) ș.a. Sunt reluate câteva poeme scrise de Al. Macedonski în franțuzește (La Forge, L’ Éphèbe aux pâles yeux). Proza este mai puțin ilustrată, deseori apelându-se tot la retipărirea unor texte (Al. Macedonski, Nuvele fără oameni - Cartea de poezii). Sunt găzduite, totuși, însemnări de Emanoil Bucuța (Pe un drum de țară), un poem în proză de Al. Popescu-Negură (Pustnicul) ș.a. Eseurile aparțin lui E. Lovinescu (Presa și limba literară), Perpessicius (Înflorirea romanului, Câteva cuvinte
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
numit, pentru câteva luni, director artistic (1995), apoi consilier (1999) la Uniunea Scriitorilor. După debutul, cu aforisme, în „Tinerimea Moldovei” (1956), îi apar numeroase articole, note critice, intervenții polemice în „Cultura”, „Nistru”, „Literatura și arta” ș.a. Scrie proză (romane, povestiri, nuvele), teatru și scenarii cinematografice. „Microromanul” Întoarcerea noastră de-o clipă (1966), criticat vehement de autorități, rămas tipărit doar în „Nistru”, este urmat de culegerea de nuvele Era târziu (1968), de romanele Vămile (1972), Linia de plutire (1987), Orbirea („Literatura și
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
critice, intervenții polemice în „Cultura”, „Nistru”, „Literatura și arta” ș.a. Scrie proză (romane, povestiri, nuvele), teatru și scenarii cinematografice. „Microromanul” Întoarcerea noastră de-o clipă (1966), criticat vehement de autorități, rămas tipărit doar în „Nistru”, este urmat de culegerea de nuvele Era târziu (1968), de romanele Vămile (1972), Linia de plutire (1987), Orbirea („Literatura și arta”, 1992). Dintre piesele lui S., Această copilărie îndepărtată (1975) și Omul a doua zi au fost puse în scenă de teatre din Chișinău. Între distincțiile
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
renunță la gradul de ofițer (februarie 1908), revine în ținutul natal, la Prislop, unde familia i se stabilise încă din 1897, și ocupă diverse posturi admnistrative în sate din zonă. Debutează în revista „Luceafărul” din Sibiu (1 noiembrie 1908), cu nuvela Codrea, republicată, în timp, sub titlurile Lacrima, Dezertorul și Glasul inimii. La serbările Astrei de la Sibiu (octombrie 1909), ia hotărârea să treacă munții. Vine la București, unde îl vizitează pe G. Coșbuc și participă la cenaclul lui Mihail Dragomirescu, care
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]