5,043 matches
-
ajungă la Brețcu la 6-7 august, dar se știe că primeau vești din Moldova abia la 25 august, când turcii trecuseră Dunărea. Întârzierea lor s-a datorat, poate, și faptului că Bathory și Țepeș aflau că Laiotă se îndrepta cu oastea munteană spre Țara Bârsei. Acesta vroia să treacă munții în momentul în care oastea transilvană era în Moldova. Se poate afirma cu certitudine că Ștefan cel Mare n-a primit nici un ajutor de la vecinii lui în timpul campaniei din 1476. Matei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
abia la 25 august, când turcii trecuseră Dunărea. Întârzierea lor s-a datorat, poate, și faptului că Bathory și Țepeș aflau că Laiotă se îndrepta cu oastea munteană spre Țara Bârsei. Acesta vroia să treacă munții în momentul în care oastea transilvană era în Moldova. Se poate afirma cu certitudine că Ștefan cel Mare n-a primit nici un ajutor de la vecinii lui în timpul campaniei din 1476. Matei Corvin nu se sfia să scrie în Apus că sultanul, aflând că Bathory și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei zile, și s-a întors din nou la Dunăre, însă n-a zăbovit până ce n-a atins Constantinopolul”. Grigore Ureche, folosind știri mai vechi, scria că „după poticala lui Ștefan vodă, ce au perdut războiul, de sârgu au strânsu oastea ce au putut degrabă și s-au dus după turci și i-au ajuns trecându Dunărea, la vreme de mas și lovindu-i fără veste, i-au speriat de au căutat a fugi lăsând pleanul și tot ce au prădatu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alungarea turcilor din Moldova reprezintă un succes, care depășea ca interes hotarele Moldovei, afectând o vastă arie geografică. Sultanul pornise campania din 1476 cu scopul de a cuceri Moldova. Odată ocupată, Moldova ar fi devenit o bază de operații pentru oștile turco-tătare de unde ar fi putut să atace cu ușurință Polonia și Ungaria. Prin victoria obținută, Ștefan cel Mare restabilea hotarul cu Imperiul Otoman pe Dunăre. Fără acest succes este greu de prevăzut cât de tragice ar fi fost consecințele pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
victoria morală și militară, pe care o obținuse asupra turcilor. Apropiindu-se toamna, era limpede că turcii, cel puțin pentru moment, nu vor avea nici răgazul, nici mijloacele să organizeze o nouă campanie împotriva Moldovei. Pe de altă parte, prezența oastei ungaro-transilvănene la hotarul Moldovei, o oaste numeroasă, care nu cunoscuse rigorile campaniei din țara vecină, îl face pe Ștefan să se gândească iarăși la posibilitatea eliberării Țării Românești de sub turci și la refacerea frontului românesc la Dunăre. Planul voievodului moldovean
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o obținuse asupra turcilor. Apropiindu-se toamna, era limpede că turcii, cel puțin pentru moment, nu vor avea nici răgazul, nici mijloacele să organizeze o nouă campanie împotriva Moldovei. Pe de altă parte, prezența oastei ungaro-transilvănene la hotarul Moldovei, o oaste numeroasă, care nu cunoscuse rigorile campaniei din țara vecină, îl face pe Ștefan să se gândească iarăși la posibilitatea eliberării Țării Românești de sub turci și la refacerea frontului românesc la Dunăre. Planul voievodului moldovean trebuie să se fi născut și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan să se gândească iarăși la posibilitatea eliberării Țării Românești de sub turci și la refacerea frontului românesc la Dunăre. Planul voievodului moldovean trebuie să se fi născut și la îndemnul vărului său, care se afla, alături de Ștefan Bathory, în fruntea oastei transilvănene. E vorba de Vlad Țepeș, care, încă din vara anului 1475, încercase să reia domnia munteană. De data aceasta, Ștefan cel Mare se adresează lui Matei Corvin, cerându-i ca „voievodul Basarab (Laiotă) să fie alungat din cealaltă țară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Matei Corvin, cerându-i ca „voievodul Basarab (Laiotă) să fie alungat din cealaltă țară românească și să fie pus acolo un domn creștin, anume Dracula (Vlad Țepeș), cu care să ne putem înțelege împreună”. Matei Corvin a dat dispoziții ca oastea Transilvaniei să treacă în Muntenia. În același timp, a trimis o solie lui Ștefan, prin care-1 îndemna să meargă împreună cu Ștefan Bathory, să-l pună domn pe Vlad Țepeș. Alungarea lui Laiotă din scaunul Țării Românești era o operă dificilă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
meargă împreună cu Ștefan Bathory, să-l pună domn pe Vlad Țepeș. Alungarea lui Laiotă din scaunul Țării Românești era o operă dificilă. Mahomed al II-lea, retrăgându-se din Moldova, n-a mai apucat drumul scurt prin Dobrogea spre Constantinopol. Oastea lui flămândă avea nevoie de hrană multă, pe care n-o putea oferi sărăcia Dobrogei. De aceea, în loc să treacă Dunărea la Isaccea, sultanul s-a retras, la sud de Dunăre, prin Țara Românească, unde belșugul recoltei strânse în timpul verii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nevoie de hrană multă, pe care n-o putea oferi sărăcia Dobrogei. De aceea, în loc să treacă Dunărea la Isaccea, sultanul s-a retras, la sud de Dunăre, prin Țara Românească, unde belșugul recoltei strânse în timpul verii și apa îndestulătoare îngăduiau oastei otomane să se refacă după lipsurile îndurate în Moldova. Alte două motive îl mai îndemnau pe sultan să se retragă prin Muntenia. Mai întâi, Mahomed al II-lea se temea să nu piardă Țara Românească. Cunoștea de acum dârzenia, clarviziunea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întăriturile de lemn ridicate de Matei Corvin în fața cetății Semendria și a devastat sudul regatului ungar. În momentul în care Ștefan cel Mare a aflat hotărârea lui Matei Corvin de a participa la alungarea lui Laiotă, voievodul moldovean a chemat oastea călare a țării, 15.000 de oameni, și a pătruns în Muntenia. Laiotă, cu tot sprijinul turcesc, a fost înfrânt și a trebuit să părăsească Târgoviștea, de unde, la 8 noiembrie, Vlad Țepeș anunța brașovenilor victoria obținută asupra dușmanului său. Către
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vlad Țepeș anunța brașovenilor victoria obținută asupra dușmanului său. Către sfârșitul lunii octombrie 1476, Ștefan Bathory trecea munții cu 25.000 de oameni. Ștefan cel Mare și Bathory își unesc forțele în apropiere de Târgoviște. Vlad Țepeș era prezent în oastea voievodului transilvănean. La 16 noiembrie cădeau Bucureștii, unde Ștefan cel Mare intra pentru a doua oară. Cârstian, pârcălabul, îi vestea pe brașoveni despre căderea cetății: „De aceea lăudați pe domnul atotputernicul cu organe și cu cântece și clopote, precum am
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de înțelegerea și înfrățirea românilor. Pericolul comun, dorința poporului de rând de a scăpa de jugul otoman, au făcut ca, la începutul ultimului pătrar din veacul al XV-lea, Bucureștii să cunoască prima înfrățire politică dintre Moldova și Muntenia. Nici oastea transilvăneană, nici Ștefan cel Mare, nu puteau să rămână vreme îndelungată în Muntenia. Se apropia iarna, iar oamenii trebuiau lăsați să-și vadă casele, să refacă ceea ce puhoiul turcesc distrusese în calea lui. Vlad Țepeș se îndoia de unii dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o bună pază pentru voievod, dar și o chezășie pentru credința unora dintre marii boieri. Turcii, însă, în ciuda eforturilor făcute pentru a ataca Ungaria, au trimis ajutoare lui Laiotă chiar în timpul iernii, când Țepeș nu se putea bizui decât pe oastea boierească, atât de șovăielnică în fața permanentei primejdii otomane. Trădat de boieri, sau ucis de una din slugile sale, Vlad Țepeș moare la începutul lui ianuarie 1477. O dată cu el pierea, afară de zece oameni, garda pe care i-o lăsase Ștefan. Reînscăunarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de una din slugile sale, Vlad Țepeș moare la începutul lui ianuarie 1477. O dată cu el pierea, afară de zece oameni, garda pe care i-o lăsase Ștefan. Reînscăunarea lui Vlad Țepeș ne este prezentată de Matei Corvin ca opera exclusivă a oastei transilvănene: „După fuga rușinoasă a împăratului turcesc din țara Moldovei una din oștirile mele pe care o țineam împotriva lui, mai înainte de a sosi voievodul Moldovei, năvăli asupra lui Basarab, voievodul Munteniei, care avea cu el un corp de turci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a dictat: „Am înduplecat chiar la acest lucru pe Măria Sa Craiul unguresc, ca să se îngrijească și el, din partea sa ca Drăculea valahul (românul) să ajungă domn. Și înduplecându-se în sfârșit, el a trimis să-mi spună ca să-mi adun oastea și să merg să pun pe numitul domn în Țara Românească. Și așa am făcut îndată și am mers, eu dintr-o parte și căpitanul Craiului dintr-alta, și ne-am unit și am pus în domnie pe zisul Drăculea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate acestea, Ștefan se temea de un nou atac. Turcii însă, conștienți, acum, de greutățile pe care le ridica un război în Moldova, renunță pentru moment la continuarea luptelor cu Ștefan cel Mare. De aceea, în septembrie, o parte din oștile otomane pornesc la cucerirea unor noi teritorii pe coasta Dalmației. Despre intențiile lor se știa încă de la începutul verii. Ele reprezentau o amenințare directă pentru Veneția. Venețienii au încercat să realizeze o mare coaliție antiotomană la care să participe și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu forțe superioare, îl vor sili pe voievod să pornească împotriva regatului ungar, regele nu-l va socoti ca dușman. Și încă un lucru deosebit de important: domnii munteni se angajau să-i oprească pe turci, numai în cazul în care oastea ungurească va fi ajuns pe pământul țării. Experiența demonstrase, și demonstra încă și în anii 1475-1480, că una erau promisiunile regilor unguri și alta realizarea practică a acestor promisiuni. De aceea, participarea românilor la luptă era condiționată de prezența reală
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va fi ajuns pe pământul țării. Experiența demonstrase, și demonstra încă și în anii 1475-1480, că una erau promisiunile regilor unguri și alta realizarea practică a acestor promisiuni. De aceea, participarea românilor la luptă era condiționată de prezența reală a oastei regale pe pământul Țării Românești. În felul acesta, românii nu riscau să rămână singuri în fața turcilor. Regii unguri au acceptat aceste clauze și n-au imputat nimic voievozilor munteni, care au trecut Carpații alături de turci. Astfel, voievozii au reușit prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de un atac turcesc și, la 20 aprilie 1479, le scria brașovenilor: „Vă dau de știre că oamenii noștri au venit din Țara Românească și spun cu adevărat că nespus de cruzii păgâni, turcii, au trecut iarăși, cu o altă oaste mare și foarte puternică, la munteni, și nu știm gândul lor încotro bate”. Domnul le cere să-i trimită vești despre Ali Beg. La 26 aprilie, brașovenii îi scriau lui Ștefan cel Mare. Scrisoarea are o importanță excepțională, pentru că ea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în vară, refăcea și întărea zidurile Chiliei, în numai 24 de zile. La începutul lui septembrie 1479, begii dunăreni Isa și Skender pătrundeau pe Valea Oltului și devastau regiunea din jurul Sibiului. Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei, a reușit să adune o oaste numeroasă, din care făceau parte și românii bănățeni conduși de Pavel Chinezul. La 13 octombrie are loc lupta de la Câmpul Pâinii, unde oastea turcă a fost zdrobită. Rămășițele acesteia s-au retras în dezordine, cu mari pierderi, prin pasul Turnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Valea Oltului și devastau regiunea din jurul Sibiului. Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei, a reușit să adune o oaste numeroasă, din care făceau parte și românii bănățeni conduși de Pavel Chinezul. La 13 octombrie are loc lupta de la Câmpul Pâinii, unde oastea turcă a fost zdrobită. Rămășițele acesteia s-au retras în dezordine, cu mari pierderi, prin pasul Turnul Roșu. În anul 1480 exista, în continuare, o situație încordată în relațiile cu turcii. Chiar de la începutul anului, domnul se temea de un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întors (pe turci) asupra Moldovei, cum știți înșivă”. La 9 iulie 1480, Ștefan îi înștiința pe brașoveni că turcii și muntenii au prădat în secuime. „Totuși iscoadele noastre care ajung la ei, așa ne spun, că turcii au și alte oști gata și pândesc undeva, să ne ia înainte sau nouă sau vouă”. El cerea ca brașovenii să afle ce fac turcii „și să ne trimiteți iute de știre, și noaptea și ziua, ca să fim și noi gata și să ne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cum o caracterizează Ion Ursu, o scrisoare plină de grele insulte. Și scrie Letopisețul în continuare că, după ce l-a pus domn pe Vlad Călugărul „domnul Ștefan voievod s-a întors de acolo ca un purtător de biruință cu toată oastea sa și cu toți boierii săi în cetatea sa de scaun a Sucevei. Și a făcut acolo Ștefan voievod ospăț mare mitropolitului și episcopilor și boierilor săi și întregii lui oștiri. Și mulți viteji a numit atunci și a dăruit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și una a regelui Matei către Papă. Scrisorile reginei au data de 9 iulie 1480. Se pare că datarea lor este greșită, scrisorile referindu-se la evenimentele care au dus la lupta de la Râmnic. În scrisori era vorba de o oaste foarte mare, de 60.000 de oameni, la care s-au adăugat contingente din Transilvania sub comanda unor căpitani regali. Ștefan cel Mare l-a pus domn pe Vlad Călugărul „căci a dat ajutor turcilor când au luat cetățile și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]