4,294 matches
-
Ștefan cu gura plină, mestecând. Păi... aiasta-i pricina: dumnealui pârcălabul Agapie a făcut județ cu strâmbătate. "S-a vândut" stăruie moșneagul. Ștefan se încruntă: Agapie?! El zice că Agapie s-a mânjit de la boier Chiriță și le-au hrăpit obștei broscăuțenilor, pășunea dreapta lor ocină dobândită cu hrisov bun de la Domnul Alexandru, bunicul Măriei tale, pentru că au luptat bine la Marienburg, când moldovenii i-au ajutat pe lehi în lupta împotriva cavalerilor teutoni și... Știu! îl întrerupe Ștefan, brusc indispus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ei la noi și speram să găsim pe cei de trebuință. Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios, zgârcit și afurisit, ca și cei zece lei pe care îi cerea pentru fiecare noapte de popas la obște. Mâncarea - altă mâncare dar nu de pește că era scump. Obștea era un dormitor într-o încăpere mare, cu paturi late, acoperite cu rogojini pe scândura goală, iar învelitul sau ceva care să țină loc de perină, te privea. Trebuia
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios, zgârcit și afurisit, ca și cei zece lei pe care îi cerea pentru fiecare noapte de popas la obște. Mâncarea - altă mâncare dar nu de pește că era scump. Obștea era un dormitor într-o încăpere mare, cu paturi late, acoperite cu rogojini pe scândura goală, iar învelitul sau ceva care să țină loc de perină, te privea. Trebuia să ai grijă să dormi iepurește dar încălțat, ca să nu rămâi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Abrumcic bătrânul avea un fecior, Ițic, care învârtea toată afacerea și două fete care serveau la masă. Fripturi de tot felul, mici, cârnați cu usturoi, fudulii, în fine, tot ce-ți dorea suflețelul dacă te ținea portofelul. Aici veneam de obște sâmbăta. și iată că-l văd la o masă pe Petrică Tănase împreună cu Onofrenco Vasile. Onofrenco, după o baie bună mânca de speriat. Mi se face semn, mă duc. Cer de mâncare la poftirea lui Petrică, el era plătitorul, decontul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sufletele îndoliate. La început bărbații erau cam supărați pentru fudulia mea de a nu merge la băut cu ei dar nu eram “fălos” ci, pur și simplu, mă dăruiam și ne dăruiam școlii și familiei și, în definitiv, munceam pentru obște. * Dar să revenim la gard. Spre sfârșitul lunii mai orzul era strâns (în Bugeac recoltarea păioaselor se făcea foarte devreme), s-a recepționat ce era de recepționat și căruțele însoțite de delegații comitetului sătesc au mers la Ismail unde s-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
neavând voie să fie atinsă de fier sau orice alt material oxidant. Mă uit și acum la niște fotografii. S-au uitat și alții. Majoritatea întrebau dacă mulțimea aceea veselă de oameni e parte a unui alai de nuntă sau obștea adunată de bucuria unui botez. Nu. Erau pur și simplu sătenii strânși fără pricaz pentru a se bucura de dărnicia de toamnă a naturii. Nicăieri n-am mai întâlnit atât de dezvoltat și pe tot atâta de armonios spiritul comunitar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Gerota a înglobat-o în moșia ei, pentru extinderea viei. În dormitorul în care locuiam cu copiii aveam o sobă numită colțar, cu trei coloane din olane suprapuse prin care circula fumul și se încălzeau. Pe un pat dormeam de obște noi și Cezara, dincolo, lângă sobă, băieții. După înmormântare, Steluța și-a luat băieții alături, poate într-o întârziată încercare de a-i apăra, așa cum nu putuse s-o facă în fața bolii fetei. Patul de la sobă rămăsese liber. și iată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de pervertire a omului lipsit de personalitate și de demnitate. Cartea mai are meritul deosebit de a ne prezenta evoluția și transformarea satului românesc dintr-unul sărac, în unul prosper, de unde toată lumea avea dreptul să se îndestuleze pentru că totul era al obștii. 221 Pentru a înțelege de ce în existența unei societăți nu trebuie să se mai repete greșeala instaurării unui regim dictatorial, alături de cărțile documentare, elaborate strict conform regulilor de specialitate, se impune existența unui număr cât mai mare de astfel de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Năstase, Th. Codreanu, Nedelcu Diaconu și preot Ed. Pană, prezidată de primarul Constantin Mitache. La ședință se hotărăște să se construiască în comuna Dodești un local pentru primărie, dispensarul și o sală de spectacol, local care se va numi Casa Obștei, iar din 1936, Căminul Cultural Model Dodești. Terenul pentru această construcție va fi donat de domnul V. I. Popa, în suprafață de 8 ½ prăjini cu următorii vecini: Vest - curtea bisericii Est- drumul public Nord - Costache Zaharia și Ruxanda Gh. Apostu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93465]
-
următorii vecini: Vest - curtea bisericii Est- drumul public Nord - Costache Zaharia și Ruxanda Gh. Apostu Sud - V. I. Vasiliu În perioada anilor 1935 - 1938 în comuna Dodești, prin hărnicia echipei Regale Studențești și a dodeștenilor, vor fi realizate următoarele: Casa Obștei, Remiza, Grajdul Comunal, Podul cel Mare, Baia Comunală, vor fi îngrijite fântânile, se vor construi podețe. Căminul Cultural Model va fi sfințit la 30 august 1936, dată când va fi pusă și piatra de temelie la Baia Comunală, dăruită de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93465]
-
creștinesc; aleasă este, că este chiparos, carele cu nălțime covârșește cerurile, și pentru mirosul cel din fire s-au arătat departe de toată stricăciunea; aleasă este, că este crin, că măcar de-au și născut între mărăcinii nenorocirii cei de obște, iar nu și-au pierdut niciodată podoaba albiciunii; aleasă este, că este nor, care n-au ispitit nici o greime a păcatului; mai aleasă este, pentru că este fecioară mai nainte de naștere, fecioară în naștere, fecioară și după naștere; și este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din scrierile poloneze:1. ,,Gloaba cuvenită de la dînșii nu merge în vistieria crăiască, ci rămîne în obștea lor pentru nevoile locuitorilor.2. Judecata se făcea prin județi aleși de însăși locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau orînduială, erau iertate.4 Birurile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care ar fi fost al nu știu câtelea pentru el, trebuie să mă mulțumesc, să-i mulțumesc pentru ce mi-a dat mie din ce știa. Profesorului Victor Crăciun îi revine gratulația pentru ultime adaosuri. - Iar poetului Laurian Stănchescu și obștii călugărești de la Mânăstirea Neamului... nu-mi rămâne decât să le fac promisiunea că voi merge, odată și-odată, pas cu pas prin toate locurile eminesciene pe unde dânșii sunt în continuu pelerinaj. Autorul Prefață Unele părți din cartea de față
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
importantă este Maica Olimpiada Jurașcu, sora Ralucăi. Călugăriță la Agafton, iar mai târziu stareță aici, ea l-a urmărit pe poet toată viața. În copilărie Mihai Eminescu mergea la Agafton destul de des, ședea acolo cu săptămânile, participa la viața de obște, asculta povești, cântece, întâmplări reale povestite de călugărițe; se poate spune că era un copil de mânăstire. Informația este în toate sursele demne de crezare și poate că nu e elev care să fi citit „Călin (file din poveste)” și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
față de condițiile de viață din mediul rural. Ținta scriitorului era înfăptuirea unui program de ridicare a nivelului de civilizație a satelor. El își propunea să ajute țăranii din Dodești în construirea unor obiective socialculturale, cum ar fi o casă a obștei, o baie sătească, cheltuind, adesea, din propriile economii, ceea ce scrisorile în discuție arată, deasemenea elocvent. Măsurile preconizate erau niște paleative, în condițiile societății burghezo-moșierești, dar ceea ce onorează gestul scriitorului este că el crede sincer în necesitatea întreprinderii unor măsuri concrete
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
romanele lui Stendhal, Balzac, Flaubert, Turgheniev, Lev Tolstoi. E drama familiilor în care există o prea mare diferență de vârstă și de nivel cultural între soți, cu o rezolvare oarecum inedită: „bovarica” Smaragda sfârșește în ipostaza de cenzor al moralității obștei, dar și într-un persistent resentiment față de fiul ei. Cei doi capătă în carte o fizionomie memorabilă, cu toate că pe alocuri naratorul cedează pasul moralistului ce expune „cazul” ex cathedra, preocupat să nu lase nimic neexplicat. Și tabloul mediului reține atenția
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
în mânuirea dialogului, în folosirea altor registre, precum jurnalul intim, scrisoarea, documentul „oficial”. Valoarea panoului e minată, totuși, de o serie de episoade cvasiidentice sau nesemnificative, cu personaje neindividualizate ori, pur și simplu, „dubluri”, de unele reveniri (precum întâmplările din „obștea plutitoare” pe Volga, având în centru pe Fany Perlov și pe Maria Culiceeva), de exprimări stângace. Nu la fel de rezistentă este secvența ultimă a ciclului, formată din Ciubărești, În ajun și Uraganul, unii critici vorbind chiar de un eșec integral aici
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
de meditație, pe care îl află la Păltiniș. S. alege mănăstirea Rohia din Maramureș și, la 16 august 1980, este tuns în monahism de episcopul Justinian Chira și de arhiepiscopul Teofil Herineanu, iar starețul, arhimandritul Serafim Man, îl rânduiește în obștea mănăstirii. Devine bibliotecar, cu obligația de a pune ordine și de a întreține cele douăzeci și trei de mii de cărți câte avea mănăstirea. Este mulțumit că a fost învrednicit să devină călugăr: „Dau din tot sufletul slava lui Dumnezeu
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
se revelează esența unui fel de a fi. Licențioase rareori, amuzante întotdeauna, istorioarele d-lui Teodoreanu ne introduc în micile vicii, cum mici erau și ale eroilor lui Caragiale, din cari se hrănesc, cu voie bună și seninătate, muritorii de obște, pentru cari gluma sau paharul de vin nu exclud sentimentele nobile, compasiunea, amiciția, devotamentul. PERPESSICIUS SCRIERI: Hronicul măscăriciului Vălătuc, București, 1928; ed. 2, București, 1930; ed. îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1972; ed. îngr. și postfață Petre D. Anghel
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Unchiașii, Urâții) sunt jocuri cu măști antropomorfe ce provin din riturile arhaice de cinstire a morților. În jocurile de priveghi din sudul Moldovei (Vrancea), dar și în acelea din Oltenia sau Maramureș, măștile Unchiașilor îi reprezintă pe bătrânii înțelepți ai obștei, reîntorși în sat să petreacă în noaptea de priveghi. Izolați de ritul inițial și incluși în jocurile țărănești cu măști de la Anul Nou, Moșnegii devin în epoca feudală reprezentanți ai comicului popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
a controversei curtenitoare sau a formulelor succinte, prin care căuta să-și comprime învățătura, conferindu-i brevitate și o ordonare convenabilă. Felul lui de a gândi e plastic, dar el utilizează și conceptele specifice filosofiei indiene. Comunitatea buddhistă sau împătrita obște cuprindea călugări (păli: bhikkhu), călugărițe (păli: bhikkhunī ), credincioși laici (păli: upăsakă) și credincioase laice (păli: upăsika). Această comunitate în întregul său a fost aceea care a asigurat succesul durabil al buddhismului. Deși inițial învățătura lui Buddha se adresa doar acelora
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a încetat din viață la Spitalul Colțea din București, ca urmare a unei operații (se internase pentru „exemă“ la șoldul stâng, agravată printr-o infecție) în dimineața zilei de marți 5 februarie 1935, fiind deplâns, așa cum se cuvenea, de întreaga obște gazetărească (Neamul românesc al lui Nicolae Iorga îl consideră „decanul ziaristicii române“, iar Adevărul, cu loialitate, nota cu același trist prilej: „Constantin Bacalbașa a fost un ziarist în cea mai înaltă accepțiune, intelectuală și etică a cuvântului.“36 Cel din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Uniunii Scriitorilor! „Conjunctura” (care ar trebui descrisă pe cîteva pagini) a avut și ea un rol în această „ajungere”. întrucît ascensiunea rapidă a lui Mircea Radu Iacoban a contrariat (ca să nu zic i-a făcut geloși) pe mai mulți din „obște”, acesta n-a mai întrunit voturile pentru a fi reales în Consiliu. Nefiind membru al Consiliului, n-a putut intra în Birou. Locul de reprezentant al scriitorilor Asociației din Iași i-a revenit prin urmare lui B. Operațiunea votării mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de o mare cruzime, izbindu-le „cumplit, cu muchea lopeții”. Camilar (care mi-a atras atenția odată asupra acestui episod) insinuează existența unei duble infirmități (fizice și morale) a personajului său: „Zacîria poreclit Zacîr era urît și temut de toată obștea. Piciorul un pic mai scurt era, nu numai după credințele vechi și deșarte, semn neîndoios că-i ura pe toți semenii cu amîndouă picioarele bune! Nu plîngea niciodată în timpul hărăzit lacrimilor, la jale, durere sau bucurie: Zacîria plîngea numai din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Vasile Ciurea 385 și Conservatorul din Rotopănești 386 cu amabilele dedicații - pentru care, vă rog să primiți viile mele mulțumiri, precum și alese felicitări, pentru competința cu care le-ați lucrat și pentru munca nobilă pe care-o depuneți, În folosul obștei noastre românești. Cu frățești Îmbrățișări, Gr. Sturzu 385 Vezi: Eugen Dimitriu, VASILE CIUREA, SUCEAVA, Anuarul Muzeului Județean, V, 1978, pp. 521-529. 386 Eugen Dimitriu: CONSERVATORUL DE TEATRU șI MUZICĂ DE LA ROTOPĂNEȘTI, În SUCEAVA, Anuarul Muzeului Județean, V, 1978, pp. 343-349
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]