11,594 matches
-
să ne îmbogățim spiritual și să încercăm să transmitem acest mesaj și altor alcoolici și să apelăm la ele oricând e necesar. Când terminăm de citit ne uităm unul la altul cu subînțeles. Sunt sigură că este vorba despre aceleași obiecții. Cred că în chestiunea cu Dumnezeu... îngaimă Finn cu o oarecare nesiguranță în glas. Știu ce vrei să spui. Nu-mi sună prea bine... Parcă am fi la o liturghie... Jake coboară cu două cești uriașe cu cafea. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
teamă să nu creadă că o provoc, dacă mă aplec brusc să ridic valiza. — Nu cred că înțelegi care-i treaba... zice Baby Thompson cu tupeu. Vin aici de ani de zile și, până acum, n-a avut nimeni nici o obiecție... —Rebecca? spune Daisy, care intră cu buretele și săpunul în mână. Te superi dacă fac eu duș prima? Vreau să mă spăl pe cap. Prezența lui Daisy la discuția noastră va duce cu siguranță la înrăutățirea situației. Deocamdată ne privim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Belbo se plesni cu palma peste frunte. Uitase de Întâlnirea aceea, dar hazardul, câteodată, seamănă a coincidență premeditată. Din câte Înțelesese, individul voia să prezinte o carte care privea și Templierii. „Îl expediez repede”, zise, „dar susține-mă cu niște obiecții acute”. Fusese, bineînțeles, o Întâmplare. Și astfel am fost prins În plasă. 17 Așa au dispărut cavalerii Templului cu secretul lor, În umbra căruia pâlpâia o frumoasă speranță a cetății pământești. Dar Abstracțiunea, de care se lega efortul lor, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
prin urmare, foarte cerute de admiratori. Wagner venise la Milano pentru lansare și, cu acea ocazie, Începuseră legăturile lui cu Belbo. FILENAME: DOKTOR WAGNER ---------------------------------------------Diabolicul doktor Wagner Episodul 26. Cine, În dimineața aceea cenușie din La dezbatere Îi adusesem o obiecție. Satanicul moșneag a fost, bineînțeles, iritat, dar n-a lăsat să se vadă. Ba chiar a răspuns de parcă ar fi vrut să mă seducă. Părea că-i Charlus cu Jupien, albină și floare. Un geniu nu suportă să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
facă, dacă ar fi în interesul partidului lor... Cu concursul doamnei Predeleanu veni rândul unor subiecte mai blajine și, spre fericirea domnișoarei Olga, ajunseră și la marele eveniment al serbării "Obolului". După un răstimp bătrânul și aci găsi prilej de obiecție: ― Nu zic de "Obolul", care poate servește într-adevăr scopuri bune. Dar, în general, se abuzează de lux și de veselie în București. Îți face impresia unei destrăbălări uriașe. Cum se potrivește asta cu temerile de agitații de la țară, nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu știe ce va aduce ziua de mâine. El, în orice caz, acuma n-ar mai reflecta decât cel mult la o opțiune, urmând ca eventuala definitivare să se facă după ce se vor mai liniști lucrurile. Nadina ascultă puțin nerăbdătoare obiecțiile și scrupulurile avocatului, se jena să-l întrerupă și să-i spuie că a făcut apel la dânsul tocmai pentru că ea nu știe să se descurce, iar nu ca el să-i demonstreze și să multiplice încurcăturile. Totuși în cele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
osebit de ancheta civilă, el trebuie să aplice tuturor sancțiunile drastice cuvenite, pentru că au îndrăznit să se ridice împotriva armatei... Titu Herdelea avea pe buze un răspuns, dar tăcu văzând că Baloleanu și Grecescu, cei chemați să vorbească, primesc fără obiecție rodomontadele ofițerului. ― Pavel Tunsu!... Care ești?... Vino-ncoace! strigă pe urmă procurorul. Pavel se ridică de jos. Dârdâia de spaimă că va fi și el împușcat. Bâlbâi în neștire, fără să mai aștepte vreo întrebare: ― Eu n-am omorât pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
scoțând în evidență că cele câteva bețe aplicate aici pe spinarea barbarilor noștri pot fi privite ca niște inofensive mângâieri părintești. Pe Titu Herdelea discuția îl înflăcăra. El simțea că domnii aceștia n-au dreptate, dar nu-și putea concretiza obiecțiile într-o replică convingătoare. ― Pe mine numai nedreptatea mă revoltă! strigă el de câteva ori, ca și când prin aceasta ar fi vrut să se deosebească. Apoi, mai târziu, inspirat de focul discuției, declară cu o siguranță care-l uimea și pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Isus. Nimeni n-ar trebui să fie prea surprins că elementul cel mai des pus la îndoială și atacat este al treilea, credința în învierea lui Isus. Dar în ultimii ani a devenit chiar o modă obiceiul de a aduce obiecții și primelor două elemente, realității istorice a morții și a îngropării lui Isus. Convingerea neclintită a autorilor acestei cărți este că în spatele Crezului, în spatele afirmațiilor de credință ale mișcării creștine, stă istoria. Moartea, îngroparea și învierea lui Isus nu sunt
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Isus din Nazaret realmente a trăit în primul secol și a fost executat sub autoritatea lui Ponțiu Pilat, guvernatorul Iudeii și al Samariei. Dacă această informație nu este străină savanților, s-ar putea ca publicul larg să nu o cunoască. Obiecțiile încă persistă. De fapt, o carte recentă a reciclat ciudata idee că Isus nu a fost realmente executat, ci de fapt, cu sprijinul guvernatorului roman și a altor câțiva indivizi, și-a înscenat moartea și apoi a fugit în Egipt
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și cu situația politică și socială a Iudeii din timpul lui Isus. Deși hipercriticii s-au îndoit de unele detalii, avem toate motivele să credem că relatările evanghelice ale procesului juridic intentat lui Isus sunt demne de încredere. Cele mai multe dintre obiecțiile cunoscute, așadar, tind spre ceva destul de diferit de raționamentul istoric sănătos. Răstignirea lui Isus Isus a fost dat la moarte prin răstignire, o formă de execuție practicată din antichitatea târzie, prin care o persoană era legată sau bătută în cuie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
răstignirea era forma cea mai umilitoare de execuție, rezervată sclavilor și celor mai periculoși criminali. Pentru poporul iudeu, faptul că Isus a murit răstignit era un motiv hotărâtor pentru a se îndoi de identitatea mesianică a lui Isus. Aceasta este obiecția ridicată împotriva lui Isus în Evanghelia după Ioan: „Noi am auzit din Lege că Cristos rămâne în veci. Cum poți tu să spui că Fiul Omului trebuie să fie înălțat?” (In 12,34). Această obiecție a continuat să fie invocată
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
a lui Isus. Aceasta este obiecția ridicată împotriva lui Isus în Evanghelia după Ioan: „Noi am auzit din Lege că Cristos rămâne în veci. Cum poți tu să spui că Fiul Omului trebuie să fie înălțat?” (In 12,34). Această obiecție a continuat să fie invocată de scriitorii evrei. Ea constituie elementul central susținut de Trifon în Dialogul cu Trifon (secolul al II-lea) al sfântului martir Iustin. El credea că ar fi posibil ca Isus să fi împlinit profețiile, să
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
o dovadă că practica romană obișnuită de a nu permite îngroparea trebuie să fi rămas în vigoare, chiar și în Palestina iudaică. Pe baza acestui raționament, probabil, unii ar conchide că nici Isus nu a fost îngropat. Cel puțin patru obiecții trebuie ridicate împotriva acestei afirmații. Prima: aproape toate oasele descoperite datând din timpul lui Isus nu s-au păstrat în stare bună, în special oasele mici ale picioarelor și ale mâinilor, cele care, în mod normal, ar oferi dovezi în
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de undiță), probabil, pentru că a lovit un nod din interiorul bârnei. Când Yehohanan a fost dat jos de pe cruce, cuiul n-a mai putut fi scos. Ca atare, nu poate fi dedusă nicio statistică din această descoperire neobișnuită. A doua obiecție: multe dintre victimele răstignirii erau biciuite, bătute și apoi legate de cruce, fără să fie țintuite în cuie. Astfel, rămășițele scheletului nu puteau păstra nicio urmă din rănile răstignirii. Prin urmare, nu știm dacă Yehohanan este singura victimă răstignită descoperită
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
urmă din rănile răstignirii. Prin urmare, nu știm dacă Yehohanan este singura victimă răstignită descoperită într-un mormânt. Din ceea ce știm, e posibil să fi fost găsite fără să ne dăm seama și alte câteva victime ale răstignirii. A treia obiecție: scheletele cel mai bine păstrate se găsesc în mormintele mai bine construite, în jgheaburi pentru oase sau în osuare. De obicei, ele aparțineau celor bogați, nu săracilor. În general, săracii erau îngropați în pământ sau în grote naturale mici. Nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
puternici, ci săracii. Ca atare, scheletele cele mai potrivite pentru a ne oferi dovezi ale răstignirii au supraviețuit mai puțin, pe când e puțin probabil ca cele conservate mai bine să fi aparținut unor indivizi care au fost răstigniți. A patra obiecție: majoritatea miilor de evrei răstigniți și lăsați neîngropați în primul secol în apropierea Ierusalimului au murit în răscoala din 66-70 d.C. Nu au fost îngropați pentru că Roma se afla în război cu poporul evreu și nu avea interesul să țină
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și să fie mutate dintr-un loc dezonorant într-unul de cinste, precum mormântul familiei sale sau un loc de îngropare. Dovezile istorice și literare ne pot spune mai multe. Îngroparea sau neîngroparea ucigașilor condamnați la moarte în lumea romană Obiecția adusă împotriva relatărilor evanghelice despre îngroparea lui Isus rămâne în primul rând în observația că, în mod obișnuit, victimele răstignirii romane nu erau îngropate, ci cadavrele lor erau lăsate să atârne de cruce ca să fie sfâșiate de păsări și de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ca mai marii preoților, care au cerut moartea lui Isus, să fi dorit să pară complet indiferenți față de sensibilitatea iudaică cu privire la morți sau la impuritatea cadavrului și pângărirea țării. E mult mai plauzibil ca preoții să nu fi ridicat nicio obiecție față de îngroparea celor trei bărbați. Într-adevăr, e posibil ca ei să fi aranjat să fie îngropați înainte de căderea nopții în morminte rezervate îngropării criminalilor, așa cum este menționat de fapt în Mișna (cf. Sanhedrin 6.5-6) și în evangheliile Noului
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
-se într-o zi și privind cerul cu mare atenție i se întâmplă să cadă într-o groapă, stârnind astfel râsul unei servitoare din Tracia. Dacă este extrem de dificil dialogul cu acest tip de opozanți, se poate totuși discuta cu privire la obiecțiile pe care ei le ridică. Ele pot sugera cu siguranță ceva, iar la sfârșit se pot constitui în forma unei ancore de salvare; o posibilitate foarte subtilă de eliberare, de toate neliniștile incomode ale căutării. În fond, ele sunt o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Sfatul Țării” a guvernat în mod public Basarabia, fără întrerupere și în deplină independență, că el funcționa ca reprezentanța legală și ca autoritatea supremă a Basarabiei, fără ca cineva să-i fi contestat vreodată drepturile și legitimitatea sa, și că în obiecțiile sale enumerate la nr. 2 și 3, guvernul Republicii invocă el însuși în sprijinul tezei sale anumite decizii, declarații și acte ale aceluiași „Sfat al Țării” a cărei legitimitate o contestă la nr. 1. 2. Că acelaș „Sfat al Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cheie în clasificarea evenimentelor. b) E interesant de notat că, spre deosebire de profeții exilici, aici lipsește interesul pentru conceptul de „noua alianță”. Această absență ar fi avut drept cauză (așa cum susțin unii) dorința de a nu introduce elemente anacronice în text; obiecția nu pare justificată dacă ținem cont că „sacerdotalul” insistă asupra retro-proiecției anacronice a templului din Ierusalim (adică templul numit în general de israeliți „al doilea templu”, cel reconstruit la începutul restaurației postxilice) și a ideologiei sale, simbolizate, în epoca trecerii
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de sărbători, ar trebui să recunoaștem că psalmii citați ar primi o explicație logică și satisfăcătoare; același lucru e valabil pentru o lungă serie de elemente mitice ce apar în diferite părți din Biblia ebraică. În ciuda motivațiilor în favoarea acestei sărbători, obiecțiile nu lipsesc. Izvoarele nu sunt suficiente pentru a confirma existența sa în Regatul lui Iuda. Pe plan metodologic, ne putem întreba: dacă mai multe fenomene sunt aparent asemănătoare între ele, sunt din acest motiv identice? Răspunsul este afirmativ numai în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
IV Epifanul în prima jumătate a secolului al II-lea î.C., pe când acesta încerca că elenizeze regiunea Palestinei, mulți saducei au susținut partidul filoelenist adoptându-i conduita și obiceiurile, între care jocurile în sală; nu par să fi avut obiecții la numirea marelui preot de către coroană în schimbul banilor. Pe de altă parte, trebuie să precizăm că izvoarele pe care le avem la dispoziție, precum 1-2Macabei, sunt practic toate antieleniste, deși putem admite cu ușurință că predispoziția către compromis a unei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
nu se admite vânătoarea în scop alimentar. Aceste norme sunt cunoscute și Noului Testament: apostolului Petru (Fap 10,9 ș.u.) îi apare într-o viziune o pânză mare plină de animale impure și i se poruncește să mănânce: la obiecțiile sale, i se răspunde că au fost abolite normele tradiționale cu privire la puritate („Ceea ce Dumnezeu a curățat să nu numești «impur»”, vv.13-15). În Fap 15 e prezentat un rezumat al unei reuniuni a apostolilor la Ierusalim în care, între altele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]