3,530 matches
-
aproximativ opt ore. Mă despart cu regrete de Tallin - un oraș de care m-am îndrăgostit. Nu știu încă ce ne așteaptă la Sankt-Petersburg, dar, cu siguranță, nu va fi mai bine decât la estonieni. Majoritatea colegilor descriu scenarii deloc optimiste („au aflat că...”, „li s-a spus...”). Ce se știe cu certitudine este că, la sosire, va trebui să ne cărăm singuri bagajele prin gara de trenuri. Și nu doar să le cărăm, dar să le și păzim... În compartiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
contractul pe care l-ai semnat cu stafful Expresului Literar. Aparent, acest acord îți oferea promisiunea unei libertăți nevisate, erai invitat într-un proiect cum nu mai existase vreodată: să străbați mii de kilometri prin Europa, traversând țări și frontiere, optimist și surâzător, împlătoșat în conștiința unicității ce ți se dăruise, de scriitor liber-voiajor (cum ai spune „liber-profesionist“ sau „liber-cugetător”), căruia niște sponsori generoși și nevăzuți, „topiți” în niște abrevieri enigmatice, îți ofereau această ocazie rară, de a te exprima pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ale magazinelor de lux din capitala rusă pe fundalul... restului copleșitor, scufundat în primitivism, pauperitate, supușenie oarbă și imperialism revanșard. VASILE GÂRNEȚ: Mă întâlnesc cu elvețianca Corinne Desarzens și cu portughezul Paulo Teixeira. Corinne mă salută în rusă, pare mai optimistă decât la Sankt-Petersburg. Are și de ce. Camera de hotel e mai drăguță și, în general, atitudinea gazdelor de la Moscova e alta. Acum este ghida lui Paulo, care are o privire ușor derutată, pare depășit de importanța momentului. Ajungem împreună până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și devine plicticos... Votăm constituirea unei Rețele Internaționale Literare, care să ajute scriitorii (scrisul în general) să reziste invaziei mass-media și să faciliteze relațiile dintre creatorii din diverse țări, precum și schimbul de texte literare. Alte puncte ale rezoluției sună la fel de optimist, chiar generos: mai multe traduceri și, evident, mai mulți traducători din literaturile „mici” ale Europei; participarea la festivaluri și congrese; crearea de oportunități pentru publicarea autorilor - a celor din țările postcomuniste inclusiv - în limbi de mare circulație. Rețeaua Internațională Literară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ă În aceeași seară, după terminarea plenarei, M.R.P., cum i se spunea între familiari, m-a sunat și mi-a cerut sfatul în legătură cu „noul profil al revistei pe care aveam să o facem împreună”. Nu știu de ce, de felul meu optimist, uneori chiar și nerealist de-a dreptul, mânat de utopiile mele, dar și de vitalismul meu ce mă împinge în unele situații discutabile, pentru o dată am fost rezervat și mi-am exprimat scepticismul față de hotărârea pe care o vor lua
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
canalizat, irigă perimetrul oazei. În depărtare se zărește muntele Celor Patruzeci de Zile, cu mănăstirea grecească cocoțată pe coasta abruptă și pustia în care Isus ar fi postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți, hărțuit de diavol. Un teleferic optimist, pe care-l poți lua contra unei sume frumușele, leagă vârful muntelui de oraș. Dar cine să-l ia? Ceva animație în jurul sicomorului evanghelic. El a fost plantat în acel colț al grădinii care pătrunde până în inima orașului. Niște băieței
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
minimum de suprafață, are proprietatea de a face evident ceea ce în alte locuri rămâne latent pentru că e difuz sau șlefuit. Și e adevărat că zidul care-i separă pe isrelieni și pe palestinieni (ale cărui panouri de beton o remarcă optimistă sunt așezate pe sol, și nu afundate sau fixate într-o temelie de beton) dă impresia unei perfecțiuni tehnice la care nu poate aspira tot ce se meșterește în genul împrejmuirilor în cele patru colțuri ale planetei. Dar ceea ce-i
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vagoane. Urale și strigări și cununi de flori. Ba la unul, rezerviștii duceau pe vagoane copaci întregi. Într-adevăr poporul acesta a întrecut toate așteptările noastre. Suntem cei mulți dela țară cu mult mai buni decât au socotit cei mai optimiști. Disciplină și însuflețire. Dacă telegramele din gazetele de ieri arată victorii sârbești... s-ar putea să nu intrăm într-o acțiune. Dintr-o convorbire în tren: Un rezervist țăran: Apoi iaca cum stă testia. Boierii au făcut ce-au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Decastihuri (București, 1968), Vinovat pentru aceste cuvinte (București, 1972), Argumente împotriva nopții (Bucuresti, 1976), Micul meu atlas (București, 1976), Echivalențe (București, 1978), Gestul împăcării (București 1983), Toata țara-i școala mea (București 1989), ștefan Tcaciuc: Arborele vietii (tălmăciri, 1991), Memorii optimiste (București 1992), Poemele cumplitului canal (Craiova, 1995), Poeme din iad pentru îngeri (București, 1996), Ceasuri fără minutare (București, 1996), Versuri pentru Ina (București, 1996), Naveti un surâs în plus? (București, 1996), Poeme cu umbre de gratii (București, 1996), ș.a. În
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
stăpânirea Strâmtorilor”; la 18 octombrie 1914, Sazonov a fost asigurat de partea engleză că, în cazul înfrângerii Germaniei, soarta Strâmtorilor și a Constatinopolului va fi tranșată în conformitate cu dorințele Rusiei. Bazându-se pe poziția favorabilă a aliaților săi, guvernul rus era optimist în ceea ce privea înfăptuirea năzuințelor sale. În februarie 1915, după un schimb de opinii cu marele duce Nicolae, ministrul de Externe Sazonov a făcut următoarea declarație: “Rusia dorește să se instaleze cât mai solid cu putință în Strâmtori, pentru a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
românească" și priveam partidele de șah pe care le jucați împreună sau mă uitam prin cărți. Poate ar fi trebuit să mă rușinez că veneam prea des, însă am avut multe de învățat, ca martor tăcut al acelor seri deloc optimiste, despre poezie și moralitate, despre comunism și libertate. Ca să fac o mărturisire, cred că abia după moartea lui Aurel (și după înăbușirea revoltei anticomuniste) am început să scriu cu adevărat, deși făceam exerciții de multă vreme. La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și prin violență, în aceste limbi, schimbând structura vocabularului, violând sintaxa, sensurile și chiar modul de gândire autohton. Noi, cei din Țara Galilor, cunoaștem acest lucru de 800 de ani. E o chestiune care ne pune pe gânduri. Noi însă suntem optimiști. Țara Galilor a supraviețuit dominației romane, Imperiului britanic, și iată că în prezent noi continuăm să scriem în limba galeză și în epoca globalizării, când pentru a te putea înțelege cu ceilalți trebuie să apelezi la limba engleză". Precizez că speech
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
contează literaturile naționale? Cine pierde, cine câștigă prin globalizare? E literatura română capabilă să facă față acestui "șoc al viitorului" care înseamnă globalizare sau, măcar, europenizare? "Globalizare", "integrare europeană"? Să nu ne pripim utilizând asemenea termeni într-o accepție excesiv de optimistă. Rădăcinile naționalităților sunt azi, în pofida unei retorici nivelatoare, mai viguroase decât oricând. Ce s-a petrecut cu două decenii în urmă, la prăbușirea comunismului în Europa? Ivirea unei pleiade de unități statale cu cheag etnic, în fosta Iugoslavie, în fosta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
puținul temei ce era să ne fie ajutorul Rusiei, dar că singura soluție bună era cea hotărâtă. Viitorul țării depindea de el. Vintilă, deși foarte nervos, era mai puțin îngrijorat sau cel puțin se arăta astfel; Dinu, tot timpul foarte optimist, chiar mai târziu, când toți erau deprimați la evacuarea Bucureștilor. Mama se afla la Florica, unde Vintilă îi trimisese pe Lia cu fiul lui și cu ai lui Dinu, copiii fiind foarte impresionați de bombardările aeriene. Circulația seara era imposibilă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
publică o confirma. Dl Teișanu spunea că, ducându-se la el cu impiegații căilor ferate, muritori de foame, le-a răspuns: „Rugați-vă la Dumnezeu să ajungă germanii la Prut, atunci numai se va limpezi situațiunea noastră“. Publicul însă era optimist, doamna Slătineanu, pe care o vedeam des, ne spuse că Marghiloman, chiar la Crucea Roșie, ar fi zis: „Când se va reîntoarce guvernul nostru...“ A vrut, oare, să îndrepte vorba cealaltă, publicată în ziarul german pe numele lui: „Noi nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nouă s-au pierdut pe drum... în tren special și cu gardă militară! Dar ce să mai zicem de tratamentul celor care nu erau prizonieri politici! Moos venea mai des și promitea minuni, cu cât era mai politicos și mai optimist pentru noi, cu atât deduceam că le merge rău și îi spuneam că nu doresc nimic alt decât să stau la Pasărea până la anul, de este necesar, când va fi pacea generală astfel cum vor fi germanii siliți s-o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ianuarie mai primirăm o serie de scrisori din Moldova, datate de o lună. Deși aveau încă multe griji de care nouă nu ne vorbeau, ca să nu ne descurajeze, erau însă mai remontați de evenimentele din Basarabia. Dinu, mai ales, prea optimist, ca de obicei, ne zicea la revedere în aprilie sau mai; Tați, mai rezervată, dar spiritul general bun. Pe aici, Stere cere prin jurnalul lui adresa senatorilor și deputaților ca să convoace parlamentul în teritoriul ocupat. S-a mirat că Iarca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Nouă ne scria că probabil vor fi lupte cu germanii în Oltenia și insista ca mama să vină la București; dânsa nu voia cu nici un preț să părăsească Mihăeștii, deși noi insistam continuu. Mariuța era acum cu dânsa, era foarte optimistă. Ne-au trebuit multe parlamentări ca să o readucem. Abia la 23 octombrie /5 noiembrie se înduplecă să pornească, cu Mariuța și cei doi copii. Fu încântată de atmosfera ce găsi în București. Germanii simțeau că nu mai pot rămâne aici
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în general etapele dezvoltării sale, unele reflectând tristețile destinului nostru general, altele, cele mai multe, ilustrând, zi de zi, efortul construirii celui mai prețios dintre bunurile unui popor, cultura. Astăzi este firesc să privim totul într-o sinteză o sinteză care este optimistă. Unul din motivele acestui nou optimism este noutatea apropierii dintre cele două ramuri fraterne, medicii și naturaliștii. După cum știm, uniți la început, chiar omogeni (să luăm doar cazul semnificativ oferit de Iacob Cihac, care a fost totodată medic și naturalist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
p. 550). Din Bârlad va scrie la 3 octombrie 1917 fostului său coleg de la Liceul Codreanu, celui cu care stătuse la aceeași gazdă - la Maria Similache - spunându-i lui Paul Bujor, acum ajuns profesor universitar, ceea ce vedea: . După care mai optimist dar și răvășit se explica: Era, crede C.D. Zeletin, perioada când Vlahuță scria satira „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, tipărită în Calendarul nostru pe 1918, al cărei manuscris îl văzuse arătat lui de G. Tutoveanu („Bârladul odinioară și astăzi
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
băcăuan de oficiali ai FRH, care m-au întrebat unde este Știința de altădată. Repet, fără comentarii, dar măcar să știu că actualele jucătoare au respect față de blazonul echipei și față de cele două antrenoare, Gabriela Manea și Adriana Hriscu. Altfel, sunt optimist până în ultima etapă: am pierdut o bătălie, nu și războiul. Încă mai am încredere în jucătoare, dar trebuie concurență la portari și jucătoare de 9 metri. (Florin Filioreanu) 14 IANUARIE Bombă la Știința : Gabriela Manea a demisionat ! Gabriela Manea și-
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
2), Păunică (2). Referitor la meci, Gabriel Armanu a spus: L-am întrebat pe antrenorul Științei dacă au fost surprinși cu ceva de portughezi. , a declarat Gabriel Armanu pentru bacaulsportiv.ro. În privința șanselor de calificare ale Științei, Gabriel Armanu este optimist: 31 MARTIE HUMBERTO GOMES (Sporting Lisabona):”Publicul băcăuan ar putea fi decisiv pe finalul meciului” Între manșa tur și returul sferturilor de finală ale Challenge Cup la handbal masculin, dintre Sporting Lisabona și Știința Municipal Dedeman Bacău, portarul formației portugheze
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
dau pace în continuare echipei băcăuane, dacă e să judecăm după spusele lui Gheorghe Poenaru: 16 APRILIE Cu două zile înaintea partidei cu liderul autoritar al seriei I din Liga a II-a, Victoria Brănești, antrenorul băcăuan Gheorghe Poenaru este optimist, fiind convins că elevilor săi le e la îndemână victoria. , a declarat antrenorul principal al echipei FCM Bacău pentru bacaulsportiv.ro. În ceea ce privește așteptările sale de la meciul de sâmbătă, de pe “Municipal”, Gheorghe Poenaru ne-a spus: Pentru jocul de sâmbătă, Poenaru
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
au cedat fizic, Tofan Sport a dominat autoritar și a izbutit să înscrie două goluri echivalente cu titlul de campioană a ediției 2009 2010: TOFAN SPORT - LEGENDELE 2-0 (0-0). 30 IUNIE Recent revenit din concediu, Relu Damian s-a declarat optimist în privința viitorului echipei de fotbal Sport Club Bacău: , a spus acesta pentru bacaulsportiv.ro. Deși refuză să dezvăluie vreun nume - , a spus Damian - viitorul conducător al S.C. Bacău a admis că există mai multe variante, din ambele serii ale diviziei
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
de la Initia Hasselt a acordat vineri seara un interviu Bacăului Sportiv. Rep.: Ce așteptați de la meciul de mâine? Jef Gaens: Ne așteptăm la un meci bun, am văzut la Hasselt că Bacăul are o echipă foarte puternică, dar noi suntem optimiști, entuziaști și sperăm să facem o partidă de calitate. Rep.: Care jucători ai Științei v-au impresionat mai mult la meciul tur ? J.G.: În primul rând, extrema dreaptă cu numărul 7 (Marius Bondar), dacă nu mă înșel, a înscris 11
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]