9,870 matches
-
Kiseleff, unde a cântat cu acompaniamentul maestrului Fănică Luca. Avea atunci un repertoriu de șaizeci de cântece, tangouri și romanțe. În 1933 va fi angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental „Galeries Lafayette” și va cânta cu Orchestra James Kok. Pentru reprezentațiile galante de la „Lafayette”, patronul său pe care îl chema Schwartz i-a făcut două costume elegante, de comandă, unul alb, de zi și altul bleumarin, de seară. Avea doar optsprezece ani artistul care debuta strălucitor pe
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
galante de la „Lafayette”, patronul său pe care îl chema Schwartz i-a făcut două costume elegante, de comandă, unul alb, de zi și altul bleumarin, de seară. Avea doar optsprezece ani artistul care debuta strălucitor pe scenele localurilor luxoase, cu orchestre și interpreți de muzică, printre care: Cristian Vasile, Titi Botez sau Jean Moscopol... În 1936, în urma unei traume, tatăl său, Dumitru Petrescu, a paralizat și va cădea la pat. Tânărul artist Gică Petrescu, de numai douăzeci și unu de ani a rămas
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
a vremii aceleia romantice din „Micul Paris”. În 1937, pe când era cap de afiș al evenimentelor muzicale ale Bucureștiului de altădată, după o selecție intransigentă va ajunge să cânte, sub preudonimul George Petrimi, la Cazinoul orașului regal Sinaia, cu celebra Orchestră de jazz condusă de Dinu Șerbănescu și va începe să înregistreze cântece pe plăci de patefon pentru casele de discuri Columbia, Odeon, His Master’s Voice, producători celebri în epocă. Întâlnirea cu marele muzician Dinu Șerbănescu e întâlnirea cu un
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
Odeon, Columbia, Parlophon, Cristal, His Master’s Voice, Electrecord, erau cunoscute și fredonate de toți - textele publicate în broșuri se vindeau o dată cu discurile. Gică Petrescu ajunsese succesor al Mariei Tănase la estrada restaurantului „Neptun” din Piața Buzești, și cânta cu orchestra violonistului și dirijorului Victor Predescu. Era printre cei mai cunoscuți și preferați. Apoi, între 1940-1944 va urca pe scenele teatrelor „Gioconda” și „Savoy”. La izbucnirea războiului, va fi transferat la regimentul IV Moto din Străulești. Va face o cursă zilnică
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
înțeles, de acceptat și de asimilat, așa cum abundă în unele rețele de socializare din spațiul virtual. Multe sunt versurile din acest volum care se disting printr-o explozie de trăiri, ca și când ne-am afla într-o sală de concert și orchestra ar aborda o suită de compoziții, ce traversează tonalitățile cele mai diferite, așa încât spectatorul va fi purtat într-o lume plină de imprevizibil, o lume născută într-un poem al iubirii („Mamei”, „Înger de iubire”, „Aniversare”, Roua florilor”, „Dacă mă
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
societății, 176 ajungându-se astfel la un cor de aproape nouăzeci de persoane 177. În acest fel se realizează o formație corală mixtă, capabilă să prezinte concerte de mari pretenții. Acum, Paulian pune în lucru ampla piesă corală Munca, cu orchestră și solist vocal, de G. Filipa, Pe al nostru steag, și Tricolorul de Ciprian Porumbescu, Pui de lei de Ion Vidu, și Doina, compoziție proprie. În vara anului 1906, corul Doina participa la marile serbări de la București. Pentru a se
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
de la București s-a desfășurat la Arenele Romane în zilele de 27 - 29 august, cu participarea reuniunilor și societăților de cântări din Ardeal, Banat, Bucovina, Crișana, 208 Oltenia, Muntenia. Societatea muzicală română Doina, numărând o sută de persoane ( cor și orchestră) , s-a dovedit a fi al doilea cor din țară după Carmen, al somnului Kiriac 178. De altfel, exemplara comportare a coriștilor severineni a fost comentată la modul superlativ de numeroase ziare bucureștene 179. Succesul obținut la București a impulsionat
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
bilete la spectacole, nici măcar pentru premiere. Odată cu intrarea lui în parlament, au dispărut atât biletele la spectacole, cât și mersul la restaurant cum făceau după vizionarea unui spectacol, unde serveau cina și ascultau muzică. Chiar dansau câteodată acolo unde aveau orchestră și exista ring de dans. Au dispărut apoi și plimbările din afara Bucureștiului... la munte sau la mare. El se afla mai mereu sub atenta ei supraveghere și gelozia născută din teama de a-l pierde, o făcea să nu mai
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
Zar. Dar biografia mai însemnată a artistei Anamaria Botezatu nu începe, după cum nici nu sfârșește cu vremelnica funcție de azi. Ea coboară cu ani în urmă și urcă treaptă cu treaptă, prezentul fiind nu capătul, ci trecerea. A făcut înregistrări cu orchestra „Lăutarii” din Chișinău, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros și a colaborat cu orchestrele „ Doina Gorjului”, „Doina Covorluiului”, „Doina Vrancei”, precum și cu Orchestra Radiodifuziunii Române. A câștigat marele Premiu la Festivalul Internațional de Folclor - Grosseto, Italia 2010, Premiul Special pentru autenticitate
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
nu sfârșește cu vremelnica funcție de azi. Ea coboară cu ani în urmă și urcă treaptă cu treaptă, prezentul fiind nu capătul, ci trecerea. A făcut înregistrări cu orchestra „Lăutarii” din Chișinău, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros și a colaborat cu orchestrele „ Doina Gorjului”, „Doina Covorluiului”, „Doina Vrancei”, precum și cu Orchestra Radiodifuziunii Române. A câștigat marele Premiu la Festivalul Internațional de Folclor - Grosseto, Italia 2010, Premiul Special pentru autenticitate - Vatican, 2003, Trofeul „Comoara Vrancei”, 2006, Premiul I, „Toamna Buzoiană” - Nehoiu, 2006, Premiul
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
ani în urmă și urcă treaptă cu treaptă, prezentul fiind nu capătul, ci trecerea. A făcut înregistrări cu orchestra „Lăutarii” din Chișinău, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros și a colaborat cu orchestrele „ Doina Gorjului”, „Doina Covorluiului”, „Doina Vrancei”, precum și cu Orchestra Radiodifuziunii Române. A câștigat marele Premiu la Festivalul Internațional de Folclor - Grosseto, Italia 2010, Premiul Special pentru autenticitate - Vatican, 2003, Trofeul „Comoara Vrancei”, 2006, Premiul I, „Toamna Buzoiană” - Nehoiu, 2006, Premiul I, „Lada de zestre” - Râmnicu Vâlcea, 2007, Premiul II
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
face pe oameni să se simtă egali. (F.M. Dostoievski) La vreo 3-4 ani de la acest episod, mergeam cu alți tineri de vârsta mea, să ne petrecem serile prin Mamaia, mai ales la restaurantul Doina, unde cânta, seară de seară, o orchestră din București. Nu performanțele muzicale ale orchestrei ne atrăgeau acolo, cât mai ales faptul că în apropiere, între Satul de Vacanță și sala de bowling era un camping plin de corturi și turiști, mai ales cehi, iar restaurantul se umplea
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
F.M. Dostoievski) La vreo 3-4 ani de la acest episod, mergeam cu alți tineri de vârsta mea, să ne petrecem serile prin Mamaia, mai ales la restaurantul Doina, unde cânta, seară de seară, o orchestră din București. Nu performanțele muzicale ale orchestrei ne atrăgeau acolo, cât mai ales faptul că în apropiere, între Satul de Vacanță și sala de bowling era un camping plin de corturi și turiști, mai ales cehi, iar restaurantul se umplea seara cu posibile partenere de dans, sau
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
ce era, garoafă sau trandafir, iar acum aveam un superb trandafir roșu pe masă. La vederea Suzanei, înconjurată de alte trei fete la fel de tinere și elegante, servind cina la o masă vecină, deja mi-am făcut un plan de atac. Orchestra își începuse programul, însă nu se dăduse încă startul la dans. Celelalte fete mi s-au părut mai tinere și mai mărunte ca înălțime și de aceea am preferat să-mi încerc norocul cu fata în alb, cum am numit
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
locuiau la Košice, în Cehoslovacia. După ce au terminat de servit cina, fetele se delectau și ele cu un vin Murfatlar alb, la trei sferturi și discutau între ele. Erau vesele și gălăgioase, ca niște vrăbiuțe pe o creangă. În sfârșit, orchestra ne-a invitat la dans și a început cu un tangou languros. Grăbit să nu-mi invite altcineva fata preferată, cu trandafirul roșu în mână, m-am apropiat de masa lor, adresându-mă fetei în alb, în limba cehă cu
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
am curajul să spun că sunt o eroină. Stând deoparte, narcisele dădeau din cap și priveau gânditoare în jurul lor, de parcă așteptau să vină de undeva un răspuns. Deodată se auzi o șoaptă suavă ce aducea un clinchet animat de o orchestră cerească. “Eu am fost un Făt Frumos, care călătorea de departe, de departe... de undeva din mări și țări nemaiauzite de nimeni. Mă luptam cu întunericul, cu frigul, cu fluviile ce se revărsau în calea mea, cu dragonii deznădejdilor și
LEGENDA GHIOCELULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368503_a_369832]
-
reportaj Cu: Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Alfred Alessandrescu Producător: Actualitatea în imagini nr. 2 / 1954, subiect c. Radiodifuziunea română. - Aspecte din diferite studiouri ale Radiodifuziunii române. Se înregistrează piesa „Mielul turbat”, cu Grigore Vasiliu Birlic. Sică Alexandrescu urmărește înregistrarea. Orchestra simfonică și Corul radio dirijate de Alfred Alessandrescu înregistrează sincron Simfonia a IX-a de Beethoven. CRONICĂ TEATRALĂ România, 1954, reportaj Cu: Aurel Baranga, Ileana Predescu, Jules Cazaban, Flori Gheorghiu, Adela Voinescu, Lucia Sturza Bulandra, Sică Alexandrescu, Fory Eterle Producător
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
STAMATE, ALEXANDRU LULESCU, ADRIANA TRANDAFIR, VALENTINA FĂTU, ANAMARIA DONOSA, LILIANA MOCANU, CRISTIAN SIMION și NAE ALEXANDRU; cântă: ALIN GHEORGHIȘAN IRINA IONESCU, BIANCA SÂRBU, cu Ansamblul de Balet al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, Coregrafia: CORNEL POPOVICI, Asistent coregraf: Edy Chirițescu; Orchestra Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, dirijor și orchestrator: DAN DIMITRIU, conducerea muzicală: DAN DIMITRIU; Scenografia: ANA IULIA POPOV ; Regia: CEZAR GHIOCA. Mulțumim pentru atentia si aprecierea acordate evenimentelor și activității Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” și vă asteptăm la spectacolele
DE CRĂCIUN, PREMIERĂ CU ARGUMENTUL SUCCESULUI, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367863_a_369192]
-
în show-uri memorabile, în Piața Unirii din Focșani sau la Festivalul internațional «George Grigoriu» de la Brăila, între altele. De fiecare dată a avut alături cele două colective muzicale pe care le-a înființat cu 21 de ani în urmă, orchestra Rock and Roll Band și grupul vocal The 50 s (prin care s-au perindat, de-a lungul anilor, Virgil Ianțu, Bogdan Pavlică de la Radio România sau fiul compozitorului V. V. Vasilache Jr.). De fiecare dată am fost impresionat de rigoarea
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
Vedea, de Ratele și vânătorii, de Câți, prietena mea, de anotimpuri, de muncile agricole, de Cristina, sora mea dragă. Ieșeam afară, Rădeam ziua-ntreaga cu fluturii de varză și libelulele turcoaz lângă râul plin de lișița, Până noaptea târziu, cănd orchestră de greieri invada grădina casei mele, Iar mirosul de Regina-nopții îmi gâdilă suav nările. Îmi chemăm prietenii toți pe stradă, Cotrobăiam ulițele, mergeam la scăldat tragand-o de lanț pe Fetiță, cățelușă mea bătrână cât veacul. Mă cătarăm în copaci
COPILARIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368056_a_369385]
-
rulantă. Ei nu cântă manele. Ei lălăie niște cântece de metisaj: ritmul din Bulgaria, textul din România și totul pus într-un sos oriental. În altă ordine de idei, "manelizarea"a apărut de mult în muzica populară românească. De exemplu, orchestrele de muzică populară de dimensiuni "simfonice"și ansamblurile folclorice din România, create după model rusesc, sunt o formă de manelizare a culturii tradiționale. Și, culmea, noi investim bani grei în aceste ansambluri, care există în toate județele țării. Aruncăm banii
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
de instrumente, ăia sunt “artiști”. Eu nu sunt nici din tabăra aceea, nici din cealaltă. Atunci m-am întrebat: cum să-mi aleg eu drumul? Mi-a fost greu. Eu am făcut muzică, am studiat pian, armonie, am cântat în orchestră simfonică, am mers la Conservator. Peste lumea mea, din comunitatea țărănească, s-a suprapus lumea culturii academice. Sunt copii la noi care de când se nasc sunt pentru ceva. Când m-o făcut pe mine, tata i-o spus mamei: “da-r-ar
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
prea îi interesau pe tineri. Valentina în fruntea grupului de fete zvăpăiate, parfumate, rujate și îmbrăcate în cele mai frumoase rochițe ale lor de vară, se grăbeau să ajungă în sala de dans improvizata in incinta căminului cultural. Aflaseră de orchestră și că au scăpat de vechiul magnetofon folosit la reuniunile tovărășești. Vali era curioasă dacă i-a sosit invitatul din satul vecin. Vestea că la Teșila este bal mare cu lăutari, s-a răspândit repede peste dealuri prin satele limitrofe
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
rămas cuplați ca perechi, așa cum s-a întâmplat de prima dată. Claudiu, mai experimentat în amețirea fetelor cu vorbe frumoase, o cuceri pe Ana cea timidă, făcând-o să se simtă relaxată în prezența lui. Când la o pauză a orchestrei au ieșit la aer curat, Claudiu o luă de mână pe Ana și se plimbau prin fața căminului cultural în semiîntunericul aleii. În fața ei mergea Maria cu Viorel și vorbeau ceva care le câștigase interesul la amândoi. Bineînțeles că despre un
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
cu toate drepturile depline. Nu numai atât, orice concurs l-a dat acolo a reușit, a luat locul I. Chiar alaltăieri am primit o scrisoare de la el și ne-a spus: “Mămico, în perioada de vară sunt aici la o orchestră unde suntem și profesori și elevi și am dat un concurs și Dumnezeu mi-a ajutat să iau postul de concertmaistru. și gândește-te așa cam cum mă simt ca în spatele meu sunt vreo 8 profesori care cântă. în spatele meu
CE NUME I-AI DA COPILULUI TAU NENASCUT ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366829_a_368158]