4,543 matches
-
ca și cerul. Wakefield se uită În altă parte, dar tot aude țăcănitul servietei ei. Ori le dă drumul orfanilor, ori Îi Închide la loc. Pentru o clipă regretă lamentabila lui lipsă de interes, dar apoi Își ia seama: sînt orfanii Marianei. Dacă i-ar privi, fie și pentru o clipă, ar deveni Mariana pe vecie. În schimb, privește cu Îndărătnicie linia de pe mijlocul șoselei. Wakefield termină apa, dar zărește războinicul cu parură de pene de vultur care ține În mînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
al meu. Cu douăzeci de ani în urmă și el mi-a pus eterna problemă de matematică, ce e mai greu, kilogramul de puf sau kilogramul de fier. Cum ar trebui să încep? Dom’le, de mic copil am rămas orfan de mamă, de la vârsta de un an de zile. Am rămas cu patru frați, iar tata s-a recăsătorit, la trei, patru, cinci luni. A ținut trei femei până când să găsească tovarășa să ne crească pe noi. Am dus o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
și cu soție care avea și ea un copil. Era vremea aia grea, de se lucra numai la CAP. Sunt din Spanțov, Călărași. Până în clasa a patra, amărât, cu lipsurile astea. În clasa a patra am plecat la școală de orfani, la Condeești - păi, era o școală ajutătoare pentru ăia fără părinți, ori ambii, ori fără unu - ca să învăț și eu carte și o meserie. Am plecat prin ’70. Am terminat a opta acolo. Am fost dat la Școala de meserii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Stiliano? - Nu, am răspuns, nu înțeleg și, fie-mi îngăduit, nu pricep de ce îmi spui mie aceste lucruri. Eu sunt un biet notar, luat din cancelaria ducală pe motiv că duceam o viață desfrânată și trimis să fiu magistrul unui orfan într-un loc împrejmuit de păduri. Astfel încât eu prea puțin contez. - Exact, orfan a fost și Adaloald, și eu i-am fost magistru. S-a aplecat asupra mea, privindu-mă drept în ochi. - Nu încape comparație, am stăruit fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
îmi spui mie aceste lucruri. Eu sunt un biet notar, luat din cancelaria ducală pe motiv că duceam o viață desfrânată și trimis să fiu magistrul unui orfan într-un loc împrejmuit de păduri. Astfel încât eu prea puțin contez. - Exact, orfan a fost și Adaloald, și eu i-am fost magistru. S-a aplecat asupra mea, privindu-mă drept în ochi. - Nu încape comparație, am stăruit fără să-mi plec privirea. - Poți însă pricepe. Fii sincer și spune-mi: Rotari de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dat puteri ca-n lume să zdrobească Pe oameni în noroi să-i tăvălească. Căci milă n-are, dar are tupeu Chiar dacă minte, nu îi pare rău Și-aceasta, dragii mei, în țara noastră Să știți că e “prostia omenească”. Orfanul Se scurg pe-obraz ca două mărgărite Lacrimi fierbinți de copilaș plăpând, Căci bietul a rămas orfan pe ulițe Și-n pieptul lui se zbate-un dor arzând. Dorea să-și mai revadă înc-odată Părinții lui, dar nu îi mai
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
are, dar are tupeu Chiar dacă minte, nu îi pare rău Și-aceasta, dragii mei, în țara noastră Să știți că e “prostia omenească”. Orfanul Se scurg pe-obraz ca două mărgărite Lacrimi fierbinți de copilaș plăpând, Căci bietul a rămas orfan pe ulițe Și-n pieptul lui se zbate-un dor arzând. Dorea să-și mai revadă înc-odată Părinții lui, dar nu îi mai avea. Căci soarta cu el fusese nemiloasă Rămase singur și tot suspina. Bietul de el, era orfan
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
orfan pe ulițe Și-n pieptul lui se zbate-un dor arzând. Dorea să-și mai revadă înc-odată Părinții lui, dar nu îi mai avea. Căci soarta cu el fusese nemiloasă Rămase singur și tot suspina. Bietul de el, era orfan pe lume Neprotejat, sărman și ofilit Și-acum obrajii îi erau necontenit Scăldați în lacrimi de mărgărit. Nu mai fusese mângâiat de nimeni De multă vreme bietul copilaș Nu mai era copilul de-altă dată Cu ochii negrii, blânzi și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
folosește nimeni. Văleleu! Văleleuuu! Iezii încep a plânge de li se scutura haina pe ei și obrazul le era sânge. O mamă mai aveau și ei pe lume și s-a prăpădit și ea. Nu ține Dumnezeu cu ei deloc. Orfanii au fost și orfani sunt și-acuma. Dragii moșului, haidați cu mine să vă duc să o vedeți și să vă luați rămas bun de ea și să o îngropați creștinești, după obiceiul de la noi din sat. Cu inima sfâșiată
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Iezii încep a plânge de li se scutura haina pe ei și obrazul le era sânge. O mamă mai aveau și ei pe lume și s-a prăpădit și ea. Nu ține Dumnezeu cu ei deloc. Orfanii au fost și orfani sunt și-acuma. Dragii moșului, haidați cu mine să vă duc să o vedeți și să vă luați rămas bun de ea și să o îngropați creștinești, după obiceiul de la noi din sat. Cu inima sfâșiată de durere, cei trei
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a fost lungă în cortul roșu, pentru că Zilpa a urlat din nou. Durerea se întorsese. - Mor, sunt pe moarte, a suspinat ea, jelindu-și deja fiul care n-avea să-și cunoască mama. O să trăiască așa cum am trăit și eu, orfanul unei concubine, bântuit de coșmarul unei mame reci și moarte. Nefericitul de el, plângea ea, fiu nefericit dintr-o mamă nefericită. Inna și Rahela s-au aplecat deasupra ei ca să vadă de unde venea această nouă durere. Inna i-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
slăbiți din cauza sacrificiului pe care tu l-ai cerut. Ai jefuit trupurile morților și le-ai golit locurile de înmormântare, așa că umbrele lor te vor bântui pentru totdeauna. Tu și fiii tăi ați făcut o generație de văduve și de orfani care nu vă vor ierta niciodată. Iacob, am zis, cu o voce care avea ecou ca un tunet, Iacob, am șuireat, cu o voce de șarpe care se leapădă de viață și totuși trăiește, Iacob, am urlat și luna a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
va rămâne întreg. De ce ar fi trebuit să poarte o cicatrice care să-i amintească de moartea tatălui său? De ce ar fi trebuit să-și sacrifice o bucată de piele pentru un zeu din cauza căruia eu rămăsesem văduvă, iar el, orfan? În noaptea aceea s-a făcut o petrecere. Am stat pe jos lângă Re-nefer, care ținea copilul în poală și-i punea pe buze pepene tasat, îl gâdila cu pene și-l legăna și-l făcea să râdă și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Tu și frații tăi barbari l-ați omorât și pe bunicul, care, deși canaanit, s-a purtat onorabil. Ai rupt inima bunicii. Ai trădat-o pe sora ta, ai lăsat-o văduvă pe mama și din mine ai făcut un orfan și un proscris. Când eram copil, servitorul bunicii mi-a spus că atunci când o să aflu numele ucigașilor tatălui meu, o să mi se frângă inima. A avut dreptate. Tu ești unchiul meu. O, zei, ce coșmar, a țipat Re-mose. Un ucigaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
apoi, într-o bună zi, muncitorii au plecat și nu s-au mai întors, cu toate că baraca lor cu unelte rămăsese neatinsă lângă șanț. Cei de pe strada vecină ne-au lăsat să ne jucăm acolo, până când, la începutul verii, frații Frunză, orfani, s-au mutat la bunicul lor, l-au caftit pe Zsolt, până atunci campionul străzii vecine, au preluat șefia bandei și ne-au anunțat hodoronc-tronc că nu mai putem juca acolo decât pe bani, iar când Prodan cel Mare le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
timp am auzit că Romulus mă întreabă care-i numele meu, și atunci i-am zis, la care el a dat din cap și m-a întrebat dacă eu sunt orfanu’ ăla și eu i-am zis că nu sunt orfan, tata e la Canal, și atunci Romulus a făcut un gest a lehamite și a zis că-i totuna, apoi mi-a zis că mă felicită, pentru că n-ar fi crezut ca vreunul dintre noi să ajungă până la ei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
lui, și am vrut să-i spun lui Romulus că asta nu-l privește, dar apoi i-am zis totuși că de multă vreme, la care Romulus mi-a spus să-mi intre-n cap că acum și eu sunt orfan, întocmai ca el și frate-su, și atunci eu i-am zis că nu-i adevărat, nu sunt, și m-am uitat în jos la mâna mea, iar mâna lui Remus ajunsese să se miște atât de repede încât nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
euro-atlantice! Unul cunoaște omul după lemne, alta aude țâncii când plâng de pe celălalt tărâm, vă spun eu, am cunoștințe în domeniu, nici vorbă să le poată fi încredințat unora ca dânșii. Acest nou-născut va fi plasat în grija Centrului de Orfani pentru Americani și precis îl ia o familie avută, respectabilă, de profesioniști serioși, nu ca la noi, cererea e mare, o să ajungă băiatul, cine știe? Ca Moise, mâna dreaptă a Faraonului, e politica statului nostru, de altfel justă, dreptul copilului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
poate să plece liniștit acasă, n-are cum să vină nimeni să încerce să privească luna și planetele. Oricum nu vine nimeni niciodată. Și omul se zgribulește așteptând să se schimbe culoarea semaforului de la lupoaica care dă țâță celor doi orfani cu picățele, din cauza ninsorii. Pe individ îl cheamă Pascal Ciortea dar nu-i place s-o recunoască. Căci una din marile lui preocupări e să se întrebe mereu, zi și noapte, cine sunt eu? Cine? Fie că stă ca acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fi fost acolo. Mi-a spus tac-su lui Brandaburlea ăl Bătrân. Ținea la mine ca la nepotul lui și mă învăța patriotismul de la război. Că a fost chiar în compania de onoare la Mausoleu când a zis puștiul ăla, orfanul de tată căzut la datorie: „Ăsta-i tata.“ Sanchi, tată. Vrajă și propagandă de-a burghezimii. Specialiști la prosteala și derutarea poporului, ce să zic! - Era un simbol. Eroismul nepieritor al neamului. Cum scrie și la cărțile de istorie, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
S-a născut la patru ani după Înfăptuirea Marii noastre Uniri, În comuna Bahnea din județul Târnava Mică (acum, În județul Mureș). A fost ultimul copil din cei cinci fii ai soților Nicolae și Maria Golea. Încă din pruncie rămâne orfan de mamă. În câțiva ani, până la a doua-i căsătorie, Nicolae Golea (care va fi primar comunal de toată lauda și va scrie, la bătrânețe, un volum memorialistic interesant, al cărui titlu Îl citarăm deja) Își crește singur copiii, dându
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
despre Gheorghe Casapu, rămas neînsurat. Astfel, se presupune că ramura Stuilciu a neamului CASAPU s-a stins pe linie bărbătească și după a doua căsnicie a lui Stuilciu. Când avea doar circa 40 de zile, bunicul meu patern IANCU rămâne orfan de mamă. Din acest motiv, tatăl său, STUILCIU CASAPU, voia să-l dea copil de suflet (pe paplu Iancu) unui grec foarte bogat din orașul SĂRUNA (SALONIC), capitala Macedoniei (partea stăpânită de greci). În oraș, Înainte de a junge la casa
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
că neamul CASAPU, prin STUILCIU, tatăl natural al bunicului meu, nu a mai avut nici un urmaș de sex bărbătesc după plecarea, profund motivată, a lui IANCU, din neamul CASAPU În neamul DERDENA, devenind fiu adoptiv al lui MITA DERDENA. Rămânând orfan de mamă la vârsta de doar 40 de zile, tatăl său adevărat a fost nevoit să-l Încredințeze altei mame, care l-a putut alăpta și l va crește cât mai bine. A fost o soluție extremă, dar cât se
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
gură. Tana fusese măritată cu Dumitru (Mitcu) Șamata din satul Bașchioi (Nicolae Bălcescu avea să se numească În ultima vreme), județul Tulcea. Fiind bătută până și de soacră, chiar și de un frate al soțului său, va divorța. Va lăsa orfani un fiu, Dicea (care rămâne cu taică-său), și o fiică, Zoița II, ce va fi crescută de bunicii săi materni, apoi Înfiată de aromânul Dinca Patașa (fost deținut politic anticomunist) din satul Camena (localitate dobrogeană populată numai de aromâni
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
inteligentă și de o moralitate desăvârșită, o adevărată rara avis (in terris) . Copilul cel mare al Tanei, numit DIMCIU (DICEA, ca bunicul său patern), de asemeni frumos, isteț și serios, se va prăpădi pe la 40 de ani, În Constanța, lăsând orfani un fiu și o fiică (din două căsătorii). 2. IANCU (IANI)II, născut În 1927, poartă numele de botez al bunicului nostru patern. S-a căsătorit de două ori. De la prima soție (armâna Anastasia Cazacu din satul Bașchioi), de care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]