3,290 matches
-
al XX-lea, creația medalistica ieșeana era destul de bogată, datorită activității editoriale a fraților Saraga și, cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistica este înnobilata artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celești Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem ca a realizat proiecte și machete pentru cele mai reușite opere editate și în mare parte semnate de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
legendă aversului în două inscripții, fie prin eliminarea textului JUBILEU 120 DE ANI, care se subînțelege, si amplasarea anilor 1884-2004, în inscripția EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IASI-ROMANIA, pe banda mărginita de cerc liniar exterior și cerc liniar interior, în locul celor două motive ornamentale de forma rombica. Reversul (fig.26rv) are meritul de a fi consemnat o nouă imagine medalistica a episcopului Nicolae Iosif Camilli, după cea realizată de Jonson, în 1904, de această data într-o impresionantă alura statuara, care sugerează locul și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din 1982. Legendă circulară se rezumă la esențe: 1457 ȘTEFAN CEL MARE 1504 (în partea de sus) CTITOR (jos între două motive ornamentale)”{\cîte 46}. Pe această linie merge maestrul Constantin Dumitrescu și în cazul plachetei pe care am reprodus-o în figură 32av (imaginile redau o probă a plachetei; forma finală a aceasteia apare fără bandă lata marginala exterioară). Tot maestrului Constantin
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMÂNII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și locul de organizare (JASSI - la cele care ne interesează), continuată în zona centrală cu deviza ONORE / ȘI / ÎNCURAGIARE / AGRICULTUREI ȘI INDUSTRII / și anul respectiv (fig. 72rv). Medaliile celor trei expoziții de la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
un medalion cu emblemă Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșa și coif, susținând o facla), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / ȘOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub această, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor dedicate memoriei acestuia. Atunci, soția celui dispărut, Doamna Elenă, dispune baterea unor medalii cu toarta, de mărimea unei monede mijlocii, confecționate din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Vom face acum câteva considerații privind chipul medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s-a putut observa, acesta este acolat protocolar cu cel al domnitorului Al.I.Cuza și, pentru a respecta această cerință, profesorul de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii Celești Fabio, cel care a conceput medalia, a trebuit să-l plaseze pe Kogălniceanu în prim plan. Plasamentul da posibilitatea privitorului să observe mai usor figură de intelectual distins, cu frunte foarte înaltă, continuată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de cercuri liniare, franța în partea de jos într-un medalion rotund ce cuprinde pe două rânduri anii, 1818-1891. Pe banda, în partea de sus, este inscripția semicirculara ION IONESCU DE LA BRAD, iar în partea de jos sunt două motive ornamentale sub formă spicului de grâu multiplicat. O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după machetă lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
omagiatului în profil spre stânga, flancat de inscripția DR. GR. Ț. POPA în stânga și semnătură celor doi sculptori realizatori ai modelajului medalistic Gh. ADOC / V. G. (Vasile Gabor) Reversul (fig. 128rv) prezintă o inscripție circulară și orizontală pe un motiv ornamental alcătuit din frunze stilizate de stejar, flancat de inițialele gravorilor, G.A. și V.G. (Gheorghe Adoc și Vasile Gabor) Dispunerea inscripției OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” sub forma nimbului este continuată sub motivul ornamental cu BUCUREȘTI - 1992
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe un motiv ornamental alcătuit din frunze stilizate de stejar, flancat de inițialele gravorilor, G.A. și V.G. (Gheorghe Adoc și Vasile Gabor) Dispunerea inscripției OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” sub forma nimbului este continuată sub motivul ornamental cu BUCUREȘTI - 1992. În câmpul central, este plasată inscripția pe cinci rânduri încadrată, sus și jos, de câte o stea cu șapte raze: CENTENARUL / MARELUI ANATOMIST / PROFESORUL / GR.T.POPA / 1892 - 1948. A doua medalie (bronz, 60 mm), cea din 1997
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
este de la sine înțeles. b) Negația polemică reprezintă o strategie argumentativă bazată pe contestarea unui alt enunț și are caracter dialogic, replicativ și polifonic. c) Metafora cu rol argumentativ constituie un tip de strategie argumentativă care nu mai are rol ornamental, devenind semnificativă și cognitivă. Metafora se definește printr-un transfer de semnificație și o tranzacție între contexte eterogene. d) Amplificarea este un alt procedeu retoric constând în afirmația elaborată. Amplificarea include procedee precum: repetiția, anafora, epifora și acumularea. e) Repetiția
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Un trandafir ți-am ales Din florile ce am cules...” Însă lîngă trandafir există crinul, viorica, toporașul și „floricica numă-uita”. Floarea, În genere, este cultivată pentru valoarea ei de seducție. Pus la piept, Între rîvniții sîni, trandafirul devine un simbol ornamental și un simbol, evident, erotic. Mirosul bagă foc În sîmțîri, participă cu alte cuvinte la procesul de erotizare: „Nu știu floare este asta, ori amori În strai schimbat, Căci cu mirosul o dată În simțiri foc mi-a băgat.” Ioan Cantacuzinó
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vărul Rosinei, personaj dubios, care încearcă să obțină de la Bizu avizarea unei licitații ilegale. Cu toate că refuză să dea curs oneroasei solicitări, tot firma reprezentată de Loebe va câștiga licitația, spre exasperarea cinstitului agronom, adus în minister pe un post pur ornamental, cu un scop încă neprecizat. Bizu o bănuiește mai întâi pe Rosina, fiindcă femeia pronunțase numele firmei în toiul unei partide de sex, înainte de a fi pusă pe roate mârșava tranzacție, iar mai apoi, compensativ, încredințat de nevinovăția gazdei sale
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca instituție de profil reprezentativă pe plan național. Aceasta este structurată pe 12 secții (fig.nr. 4): secția taxonomică, complexul de sere, secția flora globului, secția flora și vegetația României, secția didactică experimentală, secția dendrologică, secția biologică, plante utile, secția ornamentală, rozarium, plante memoriale, secția de recreere și odihnă. Sectorul taxonomic: are o suprafață de 5 ha, se află în apropierea intrării principale. În secție se cultivă circa 2000 de taxoni ierboși și lemnoși, dispuși conform sistemului de clasificare elaborat de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
utilitare (1,5 ha) adăpostește reprezentanți ai plantelor medicinale, plante toxice, plante aromatice și condimentare, furajere și melifere, tomate și tinctoriale, plante textile și plante utilizate ca sursă de celuloză, plante alimentare și oleaginoase, plante fixatoare de soluri, etc. Secția ornamentală (2,5 ha) este amplasată la intrarea în grădină, în jurul pavilionului didactic administrativ și a Complexului de sere și cuprinde plante decorative, ierboase și lemnoase care prin modul lor de grupare constituie o expoziție cu caracter permanent. Printre speciile întâlnite
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
am expus planșe tablou având ca temă ocrotirea naturii în județul Iași, panoul Plante rare din România În laborator am creat un colț botanic pentru a furniza material biologic necesar observației și în timpul iernii. Sectorul vegetal cuprinde ghivece cu plante ornamentale (Asparagus, Begonia, Cineraria, Pelargonium, Tradescantia , etc.), pahare Berzelius cu plante de apă (Chlamydomonas, Spirogyra). Legat de tema lucrării de grad I am afișat postere cu păsări din parcuri, am realizat planșe tematice, albume cu fotografii din excursiile și vizitele efectuate
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
si silviile. Doua, trei conifere (molid, brad, pin) vor deveni nu numai loc pentru cuiburi, dar si adăpost in timpul iernii. ◄ Arbuștii ca socul, porumbarul, lemnul câinesc, scorușul, cornul, păducelul, măceșul au fructe care sunt delicatese pentru păsări. Unii arbuști ornamentali pot fi si ei o alegere buna. Eleganta tuia, de exemplu, oferă atât desiș pentru cuibărit, cat si semințe pentru scatii sau florinți, in timpul iernii. Bineînțeles ca nu trebuie neapărat sa locuim la casa, sa avem curte pentru aceste
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
are o interesantă formă triunghiulară, fiind înconjurat de ziduri înalte. Cele mai înalte ziduri sunt cele care protejează orașul de vânturile de sud-vest ce bat dinspre coasta pacifică. Zidurile, ca toate construcțiile de alftel, sunt construite din chirpici, cu elemente ornamentale sculptate în stratul aplicat la exterior. Este cel mai mare oraș construit din chirpici din lume, amenințat însă în ultima perioadă de efectele fenomenului El Niño (ploi abundente, inundații etc) dar și de cutremure. Chavin de Huantar este un sit
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
parte a reprezentărilor gravate pe ceramică au o valoare decorativă. Dar, în anumite cazuri, dispunerea lor se face după serii ordonate în panouri cu desene juxtapuse și uneori abstracte. Totalitatea acestor semne are deci o semnificație care depășește simpla noțiune ornamentală: pot fi considerate un mijloc de exprimare și o primă formă de scriere, ceea ce André Leroi-Gourhan numise picto-ideografie. Poliptic. Document care dă descrierea unui mare domeniu din epoca carolingiană. Pragmatica sancțiune. Edict ce reglează un ansamblu de afaceri (gr. pragma
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și ale velelor. GABIER îsau vela-gabier) - vela pătrată susținută de o a doua vergă, începînd de jos, a unui velier cu greement pătrat. GABIE - platformă orizontală de lemn sau metal fixată pe traversele și furcile coloanei unui arbore. GALION - bust ornamental sculptat în lemn și fixat pe etrava unor veliere, sub bompres. GALIOT - velier cu etrava verticală, prevăzut cu doi arbori. GREEMENT - totalitatea arborilor, cu vergi, manevre și vele, de pe o corabie cu pînze. GRIJEA - treaptă de frînghie, lemn sau fier
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
argument suficient pentru a justifica această absență prelungită. Răspunsul poate sta În Înțelegerea rolului pe care Îl joacă ornamentul , rol ce Îi justifică existența . Farshid Moussavi și Michael Kubo În cartea ―The Function of Ornament, Încearcă o clasificare a formelor ornamentale contemporane și o reevaluare a formelor de expresie ale Modernismului târziu, prin lumina pe care noile manifestări o aruncă asupra fenomenului ornamental În ansamblu. Exemplele de arhitectură contemporană aduse, evidențiază limitările definițiilor consacrate. Pentru ca arhitectura să rămână convergentă cu cultura
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
justifică existența . Farshid Moussavi și Michael Kubo În cartea ―The Function of Ornament, Încearcă o clasificare a formelor ornamentale contemporane și o reevaluare a formelor de expresie ale Modernismului târziu, prin lumina pe care noile manifestări o aruncă asupra fenomenului ornamental În ansamblu. Exemplele de arhitectură contemporană aduse, evidențiază limitările definițiilor consacrate. Pentru ca arhitectura să rămână convergentă cu cultura, Moussavi (Moussavi / Kubo 2006: 5) explică nevoia de mecanisme prin care arhitectura să actualizeze constant imagini și concepte care să reflecte transformările
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
pistă greșită. Funcția ornamentului nu poate fi Înțeleasă ca funcție tehnică În cadrul clădirii. Luând ca exemplu Institut du Monde Arabe din Paris a arhitectului Jean Nouvel, nu putem spune că ornamentul are funcția de parasolar, chiar dacă parasolarul are și rol ornamental. Ornamentul are funcția de ornament, chiar dacă nu este În acest moment foarte evident În ce constă ea. Reapariția ornamentului este argument suficient pentru a justifica existența lui și pentru a demonstra că Îndeplinește un rol ce Îl face necesar. Această
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
ca o sumă de proprietăți atribuite În procesul de proiectare a la yer -elor ce compun clădirea, precum și suma efectelor produse de aceste proprietăți. Prin faptul ca autoarea (Moussavi / Kubo: 2006) simte nevoia unei justificări suplimentare a existenței noilor forme ornamentale, devine și mai 281 clar că rolurile atribuite În definiția de mai sus, nu descriu complet ornamentul, fie el clasic sau contemporan. Chiar dacă a suferit transformări semnificative, acestea s-au produs În punctele ce permiteau modificări, nu În esența ornamentului
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
de mai sus, nu descriu complet ornamentul, fie el clasic sau contemporan. Chiar dacă a suferit transformări semnificative, acestea s-au produs În punctele ce permiteau modificări, nu În esența ornamentului. Definiția de mai sus nu evidențiază această esență. Comparând stilurile ornamentale de până la Modernism cu ornamentul apărut În ultimii ani, remarcăm că cele dintâi, deși prin diferențele dintre ele trasează granițele Între stilurile clasice, sunt similare ca structură. Este evident că Între acestea și ornamentul contemporan există o ruptură, iar modul
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
Este evident că Între acestea și ornamentul contemporan există o ruptură, iar modul de relaționare cu clădirea al fiecărui tip de ornament ilustrează cel mai bine În ce constă ea. Pornind de la diferențe, putem descoperi numitorul comun al tuturor formelor ornamentale. O privire asupra subiectului prin prisma fenomenologiei poate oferi răspunsul. Împrumutând de la Heidegger conceptul de t e t r adă prin care acesta definește locuirea muritorilor pe pământ, sub cer și În prezența divinilor, găsim cu ajutorul lui un sens al
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]