3,831 matches
-
să vă fac o surpriză, pe urmă m-am gândit să te scutesc de un drum la gară și, nu în ultimul rând, m-am gândit să nu ratez o masă bună de prânz, după atâtea mese la cantină! Ca ostaș al țării, am găsit o ocazie care trecea pe aici și iată-mă-s! După îmbrățișări, Radu fu cazat în camera de lângă bucătărie, avea baia alături și frigiderele aproape... După ce s-au răcorit și s-au primenit, fiind toți flămânzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
monologul care aduce aminte de răposatul ierarh Torquemada, acela care a slujit cu o mânie care se vroia a Domnului rugurile Inchiziției. Numai că Pronia în marea sa înțelepciune știe că domnul ziarist Victor Roncea, spre exemplu, nu este neapărat ostaș în armata îngerilor iar domnul profesor Emil Moise în oastea lui Lucifer. Ar fi prea simplu să rezolvăm așa acest talk show despre cele sfinte. Adăugați la asta și faptul că Domnul ne-a făcut, din fericire, mai inteligenți decât
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
le-am estras din dosarele bibliotecei, încît adevărul lor se poate controla orișicând din partea Înaltei Curți. Primiți vă rog etc. [ELIZA PALADI ROSETTI] [Iași, mai 1877] N D-nei Eliza Paladi Rosetti În ședința de la... a Comitetului Societății de Binefacere pentru Ostașii Răniți s-au dat citire scrisorii d-voastre, adresate d. princese Aglae Moruzi, prin care arătați că deși dispusă a veni în ajutorul societății, totuși credeți a nu putea primi viceprezidenția societății noastre. Subsemnata au fost însărcinată, să vă roage
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Peste două săptămâni „Cuvântarea de la Gettysburg“ s-a întors de la Hitler. De ea era prinsă o notă scrisă de der Fuehrer însuși. „Unele pasaje, scria el, m-au făcut aproape să plâng. Toate popoarele nordice nutresc aceleași sentimente profunde față de ostași. Este poate lucrul care ne unește cel mai mult.“ Ciudat - niciodată nu-i visez pe Hitler, Goebbels, Hoess sau Goering sau pe vreunul din ceilalți indivizi de coșmar ai războiului mondial numerotat „al doilea“. În schimb visez femei. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
mâna pe tine, frățioare, m-a amenințat el. — Asta se poate, am zis eu. Dar n-o să-ți schimbe cu nimic soarta - falimentele, înghețata, copii prea mulți, termite prea multe și nici un sfanț. Dacă ții așa de tare să fii ostaș în Legiunile Domnului, i-am spus, încearcă la Armata Salvării. Și O’Hare a plecat. CAPITOLUL PATRUZECI și PATRU „KAHM-BALĂ...“ Există o experiență comună printre deținuți, aceea de-a se trezi din somn întrebându-se de ce se află la închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
globală sau de clonarea animalelor, de noua constituție a țărișoarei noastre sau de condamnarea comunismului, noi ne pierdem timpul cu Gogol, Joyce sau mai știu eu ce scriitori, care oricum n-au schimbat și salvat omenirea. Statul are nevoie de ostași, polițiști, preoți, avocați, bancheri, ingineri și oameni de știință, nu de scriitori. Cam asta este indirect și concluzia tatălui eroului David Kepesh din Sânul. „Având în vedere că tata habar n-are despre cărți, i-am povestit cum se trezește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
pe tata gândindu-se: «Predă chestiile astea la facultate?»).“ Culmea e faptul că acești scriitori care au scris volume cu „subiect catastrofal“, vorba eroului lui Roth, au rămas totuși mai cunoscuți și mult mai iubiți decât hoardele de ingineri, juriști, ostași viteji, polițiști vigilenți etc. (cu tot respectul pe care-l avem și față de aceștia). Ceva molipsitor vine dinspre acești scriitori. Așa că „pericolul“ lecturii e prezent nu numai pe plajă, ci oriunde și oricând. E timpul să scriem și pe cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
reușit niciodată să le recitesc, iar una dintre ele este acest text excepțional. E unul dintre cele mai bune texte scurte citite de mine. Se pare că lectura obligatorie dăunează grav cititorilor. P.P.S.: Spuneam că Statul are nevoie doar de ostași, polițiști, preoți, avocați, bancheri, ingineri, oameni de știință etc., nu de scriitori. Rectific: Statul are mare nevoie de scriitori, însă nu de nebuni de-alde Gogol, Proust, Swift, Tolstoi, Kafka, Joyce, Bulgakov, Th. Mann, Nabokov, Bukowski sau Roth, ci de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
în anul 1935 de către Societatea “Cultul Eroilor”. O placă de bronz, azi dispărută, amintea numele eroilor din Breaza de Sus căzuți la datorie în Primul război mondial(1916-1918ă -Monumentul eroilor din Gura Beliei -Breaza, înălțat de aceeași societate cinstește amintirea ostașilor din comuna Matei Basarab (așa se numea acest cartier odinioarăă și a tuturor ostașilor români căzuți de-a lungul veacurilor pentru întregirea neamului. -Monumentul închinat inițial celor trei regi: Carol I, Carol al II-lea și Ferdinand, comuniștii schimbându-i
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
numele eroilor din Breaza de Sus căzuți la datorie în Primul război mondial(1916-1918ă -Monumentul eroilor din Gura Beliei -Breaza, înălțat de aceeași societate cinstește amintirea ostașilor din comuna Matei Basarab (așa se numea acest cartier odinioarăă și a tuturor ostașilor români căzuți de-a lungul veacurilor pentru întregirea neamului. -Monumentul închinat inițial celor trei regi: Carol I, Carol al II-lea și Ferdinand, comuniștii schimbându-i ulterior destinația, se află la intersecția străzii Republicii cu strada Gării. -Alte monumente -Triptic
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
moțască din partea mea, se sparge gheața și părintele îmi arată monografia scrisă de preotul Alexandru Gherghel, la anul 1958. «Satul Ponor - după cum glăsuiesc amintirile străbunilor și transmise din tată în fiu până azi - a fost întemeiat în timpul războiului romano-dac, de ostașii romani, care, sătui de război, s-au retras cu fetele dace, furate de prin împrejurimile orașelor: Bălgrad, Napoca și Potaisa în această vale adâncă și ponoroasă». Lecțiile Școlii Ardelene despre originea musai latină au ajuns până aici și au rămas
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ștefan Voievod, cu fiul nostru Alexandru, am ieșit înaintea lor și am făcut cu dânșii mare război, în luna iulie în 26 de zile; și cu voia lui Dumnezeu, biruiți fură creștinii de către păgâni. Și căzură acolo mare mulțime de ostași moldoveni. Tot atuncea au lovit și tătarii Moldova din acea latură. Pentru aceea, binevoit-a Io Ștefan Voievod a zidi acest hram întru numele Arhistrategului Mihail, întru ruga sa și a doamnei sale Maria și a fiilor săi Alexandru și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ajutat de alți trei preoți, la fel de tineri, a dat slavă mesei și iarăși ne-a făcut să plecăm frunțile păcătoase: „...și iarăși m-am uitat în morminte și am văzut oase goale și am zis: oare, cine este împăratul sau ostașul, bogatul sau săracul, dreptul sau păcătosul?”... - Săriiiți, oameni buni, săriiiți! Ajutooor! Toți am fugit spre dealul Rotăriei. Venise tot satul. Până și câinii. Un tractor rămăsese cu roțile-n sus. La șapte pași, se răsturnase remorca plină de lucernă verde
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și Cadrilater. Cu toți sunt ajutați, în continuare, făcându-i să suporte mai ușor pribegia. În ciuda marilor dificultăți survenite, guvernul României va stăpâni situația și echilibrul economic. Odată cu începerea războiului pentru dezrobirea Basarabiei (22 iunie 1941), prin acel act istoric: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”, românii basarabeni se bucură că, în curând, refugiul lor va lua sfârșit. Mulți tineri și adulți basarabeni cer înrolarea în armată pentru a participa la lupte și la alungarea dușmanului cotropitor. În toamna anului 1941, revenisem
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
în țară, să moară în închisori și lagăre? În situația grea în care se afla țara și teritoriile ocupate, o luptă unită, fără rezerve și fără culoare politică partizană se impunea, dar foarte mulți doreau să fie generali și nimeni ostaș care să se angajeze în luptă cu haina soldatului necunoscut. În acest tablou trist al exilului românesc s-au desprins, totuși, și oameni aflați la antipodul celor de mai sus. Ei duceau o activitate pentru salvarea țării și pentru sensibilizarea
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
a rămas pe loc, având un serviciu. După ce prigoana noii puteri locale s-a mai potolit ne-am întors acasă cu speranța normalizării vieții noastre. În vara anului 1941 terminasem clasa întâi când în curtea noastră ne-am pomenit cu ostași nemți care își pregăteau pozițiile de luptă pentru trecerea Nistrului, localitatea noastră fiind pe malul râului. Atunci când luptele au început, părinții mei au săpat o groapă mare în fundul grădinii unde au pus lucruri de valoare crezând că războiul nu va
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Maria Petric () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1699]
-
cu atât mai mult spre centru, deasupra prăvăliilor fluturau tricolorul și drapelele aliate. Pe ziduri, manifestele și ordonanțele pe care apucasem, mai toate, să le citesc. Oprind însă la o înghesuială la Piața Matache, am citit neatent mai întâi acel OSTAȘI ! Apoi : DE-A LUNGUL VEACURILOR UN NEAM îNTREG VĂ VA BINECUVÂNTA ȘI SLĂVI. Nu cred că oboseala nervilor e cea care a făcut să-mi țâșnească deodată lacrimile. Totuși am trăit bine cunoscuta jenă pentru excesele mele de sentiment, pentru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
părut că totdeauna o degajă această construcție modernă, sonoritatea pașilor noștri, pierzându-se în sonoritatea celorlalți pași, vibrația sufletească a mulțimii ce se adunase mi-au ridicat obișnuitul nod în gât, deși abia apucasem să văd uniformele verzi-albastre și chipiele ostașilor - unii în picioare, alții așezați pe muchiile vagoanelor de marfă, deschise. Noi, ce veniserăm ca să-i conducem, nutream convingerea că asistăm la un moment solemn, total deosebit de cele ordinare, astfel că starea cea mai obișnuită era uitarea de sine. În
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sale, multe rude și pe partizanii cei mai de samă și ia pradă tot ce se găsește în tabăra inamicului. Fie din iubire de oameni, fie din înțelepciune politică, destul că biruitoriul dărui deplină libertate holotei prizonierilor, mai cu samă ostașilor proști și cetelor de mercenari momite din toate părțile, dîndu-le drumul să se întoarcă nesupărați în orașele și târgurile lor respective. Prin aceasta el câștigă încrederea și iubirea romeilor în așa grad încît putu împlini ușor și fără împotrivire dorința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de sine stătător al acestuia, Ioan de Brienne, exrege de Ierusalim, om viteaz și în plină putere, deși de optzeci de ani (1228); totuși însă ei nu putură inspira împărăției istovite o nouă suflare de viață. Ioan de Brienne, escelent ostaș îndealtmintrelea, nu era om de stat prevăzător, întreprinse o campanie în Asia Mică și călcă fără de nevoie pacea cu statul grecesc al {EminescuOpXIV 113} Niceii. Acest act dădu împăratului Vatatzes, primejdiosului inamic, o ocazie dorită pentru a pune în lucrare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
liniștit înaintea împăratului, care-l luă pe samă, îl dezbrăcă de demnitatea lui și-l trimise în cetatea Lentiana să-și facă închisoarea. Petrecând puțin timp în Thessaloniki, el numi administrator suprem pe marele domestic Andronic Paleolog, din neamul Comnenilor, ostaș și om de stat eminent, și se-ntoarse în rezidența sa Niceea cu nimbul unui triumfător. Incursiunea lui Mihail Asan și repedea sa izbândă în Macedonia. La capătul unei domnii de treizeci și trei de ani, glorioase și spornice totodată, împăratul Ioannes
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ciobanii și porcarii români, cărora le lipsiseră și arme și cai, se prefăcură acuma în năvălitori și, alungând pe romeii puși pe fugă, recuceriră lesne orașul Serrae. Aprins de mânie, împăratul probozi rău pe cei doi strategi mișei și pe ostașii lor, poruncindu-le să năvălească din nou, dar și acest atac nu izbuti la nimic. {EminescuOpXIV 125} Progresele și cuceririle romeilor în anii 1257 și 1258. Dificultate și mai mare a fost pentru romei lepădarea de dânșii a unui trădător
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
purtarea ei el vedea o ademenire la nebărbăție și la slăbiciune, iar el căuta a se feri în ochii tovarășilor săi de arme și a poporului întreg de aparența chiar cumcă prin ridicarea și căsătoria sa ar fi devenit din ostaș înăsprit un om moale și muieratic sau un berbant chiar. Avid de-a păstra renumele de uman, el susținea că numai din iubire de pace și spre a evita un război civil a făcut pe voia reginei; el n a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
câțiva călăreți, c-un neastâmpăr furios asupra amogabanilor, dintre cari străpunge pe unul cu lancea, iar pe altul îl spintecă cu sabia. Dar, lesne de recunoscut de departe prin insigniile vredniciei sale împărătești, el devine numaidecât ținta atacurilor dușmane. Doi ostași persani curajoși, acoperiți de pavăza lată obicinuită la poporul lor, s-aruncă de-a dreptul și neopriți asupra lui Mihail, vin în nemijlocita lui apropiere și vor tocmai să-i dea lovitura de moarte, când iată că în momentul hotărâtor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreg și esclusiv pentru ei, iar de la voievodul Szeneslaus aveau asemenea să ia numai o jumătate a veniturilor. Pentru toate acestea ordinul ioaniților luă îndatorirea de-a rândui din mijlocul lui la dispoziția regelui pentru serviciu ostășesc o sută de ostași bine înarmați și călări și de-a rândui afară de aceștia încă cincizeci de cavaleri ca să stea în cetățile de căpetenie ale țării. În caz de-a se ataca Ardealul de cătră inamicii din afară, românii de acolo se declară obligați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]