4,130 matches
-
toată săptămîna va primi. Lunea nici să iei, nici să numeri ouăle din cuibar. Cum îți merge luni, așa-i toată săptămîna. Se crede că femeile care nu au copii și postesc lunea capătă copii. Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. E rău de plecat lunea la drum. Dacă te doare capul și te jălui cuiva lunea, te va durea capul toată săptămîna. Lup Lupul se zice că e cînele Sf. Petru, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bou. Se crede că fata care mănîncă cîntînd va căpăta un bărbat ușor la mînie. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Să nu mănînci dat pe fereastră, că turbezi. Pasere, vită rătăcită nu se mănîncă, că pățești ca Arie (capeți pînti căraie mare, lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții „gură mare“. Dacă se dă cuiva mîncare pe fereastră afară, aceluia îi vine să se tot ducă. La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu e bine să spui nimănui cînd ți se bate ochiul, că și el multe vede și nu spune nimănui fără știrea gurii tale. Ochiul stîng de ți se bate e a supărare. Cînd ți se bate ochiul drept, vei păți ceva. Dacă-ți intră un pai sau o fărmătură în ochi, ca să iasă, scuipă de trei ori peste brațul drept. Se crede că copiii mici care se uită mult timp la lumină vor fi slabi de ochi. Să nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la limbă și provin din faptul că te-a adăpat* de pe pieptene. De Sf. Dumitru nu se piaptănă, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bun vede cînd ies rusaliile, cum zboară și cum chiuiesc pe sus. în Stratul Rusaliilor [24 de zile înainte de Rusalii], stropește-ți vacile cu usturoi ca să nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau Sf. Vineri este o zi în care femeile se abțin de la multe lucruri, precum pieptă natul, măturatul în casă, facerea de leșie etc., căci [se] crede că, lucrînd vreun lucru de acestea, li s-arată, adică femeia care lucră pățește ceva: o cuprinde vreo boală, îi coace vreun deget, i se aruncă abuba* etc. Unele femei nu lucrează vinerea, fiind rău de boală. Spre vineri nu se zolește, ca să fie ferit de primejdii. Femeile nu cos vinerea, ca să nu rămîie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa ceva!... Urlam la el și-i spuneam "de ce nu te miri ?! Uimește-te, de-aia te-am abordat, să mă compătimești, să admiri ocultismul tărășeniei, să mă lămurești!..." Bogdane, în primul rînd, calmează-te. Apoi, află că la fel a pățit și Horia Lovinescu, acum vreo trei ani. O fi tot aia! A mai fumat, s-a mai plimbat prin casă, a băut o gură de whisky (și acesta era cu whisky-ul, că făcuse preinfarct și doctorul lui i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nu-i dibuise. După cîte se arăta prin filme, un cap de mafie are bani la greu și o viață fără griji. Dacă ucide pe vreun fraier, un om de-al lui face anii pentru el. Desigur, în filme o pățește rău la sfîrșit, că-i personaj negativ, dar, în realitate, Radu n-auzise de prea mulți capi de mafie care să fi fost eliminați. Cel mult înfundau pușcăria, dar oricum nu primești chiar mult ca să-ți pese și-ți mai
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
în casă sau, dacă ieșea, în spații populate. Cînd se întorcea acasă, făcea mari ocoluri. Nu reușise să afle ce se întîmplase cu șeful, nici n-ar fi avut de unde. La teve, slabe șanse să dea așa ceva. Înseamnă că nu pățise nimic prea grav de vreme ce nu ajunsese știre. Poate doar o rană care l-a imobilizat pentru cîteva zile într-un pat de spital. Dac-ar fi întrebat pe unul dintre cunoscuți, ar fi trezit suspiciuni. Pe de altă parte, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
te prindea, îi dădea înainte cu gura. Și locuia atît de aproape de ei. Prilej ca mereu să i se termine făina și să tragă cîte o fugă pe la mama, cu gura aia a ei gata să trăncănească. De asta ar păți-o dacă l-ar vedea baba că trece prin casa ei. Sigur c-ar da cu gura la mama. Ușa de la balcon era întredeschisă, cu perdeaua lungă pînă în podea fluturînd ușor în vîntul umed. Dincolo de perdea, baba se învîrtea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de ce e necesar ca ei s-o sfîrșească etc., trebuie să ai un dicționar întreg din astfel de cuvinte, încît discursul să nu se termine una două și ei să simtă pe urechea lor toată violența sentimentelor lui. S-o pățească verbal înainte de-a o păți fizic. Sau poate nu trebuia să spună niciun cuvînt, privirile erau suficiente într-o primă etapă, poate nici privirile, doar acțiunea. În fond, de ce-ar fi necesar ca ei să afle și motivele
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
o sfîrșească etc., trebuie să ai un dicționar întreg din astfel de cuvinte, încît discursul să nu se termine una două și ei să simtă pe urechea lor toată violența sentimentelor lui. S-o pățească verbal înainte de-a o păți fizic. Sau poate nu trebuia să spună niciun cuvînt, privirile erau suficiente într-o primă etapă, poate nici privirile, doar acțiunea. În fond, de ce-ar fi necesar ca ei să afle și motivele? Nu se poate și fără? Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
asfixiindu-se sau dînd foc la casă. Ce treabă aveau ei cu bucătăria, spațiu unde nu prea aveai ce face? Și oricum tatăl lui Alin a recunoscut că băieții sînt destul de mari să se descurce singuri și că n-or să pățească nimic. Tatăl lui Alin se tot uita la ceasul de la mînă și-i spunea mamei lui Alin să nu-l mai țină atîta la ușă, cînd trebuiau să fi ajuns de mult la destinație. Era echipat de o groază de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
totul: Nu-i niciun Alin aici, s-a mutat împreună cu familia. Și acum locuim noi, niște bărbați vînjoși și fioroși. Și am vrea s-o ștergi că ne deranjezi. Că altfel... Nu ne fă să deschidem ușa. N-am mai pățit niciodată așa ceva, să-și bată joc de mine niște țînci. Ce-s eu, bătaia voastră de joc? O să vă spun părinților cînd s-a întoarce acasă. Să nu vă lase pînă n-a să vă croiască. O să vedeți ce-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
niciodată așa ceva, să-și bată joc de mine niște țînci. Ce-s eu, bătaia voastră de joc? O să vă spun părinților cînd s-a întoarce acasă. Să nu vă lase pînă n-a să vă croiască. O să vedeți ce-ți păți, nesimțiților. Vocea s-a îndepărtat treptat, mînioasă, în ecoul holului. Marcu a mai strigat, cu vocea adultă deja alterată de rîs. Ba tu ești nesimțită, pe cine faci nesimțit, bă, babo. Fă pași mai repede, că deschid eu acuși ușa
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
e pedeapsă. Au jucat încă un joc și Radu a cîștigat și Cornel a fost Păcălici. Radu i-a dat o pedeapsă, de douăzeci de ori să se izbească cu fruntea de perete, nu, nu e prea mult, nu va păți nimic, mai ales că Marcu a luat un ștergar și l-a pus pe perete în locul unde Cornel urma să dea cu capul, asta ca să nu i se murdărească fruntea de var sau să nu înroșească peretele. Radu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
lucrarea pe care a trecut unu și, ca și cum asta n-ar fi de-ajuns, și-a înfipt ghearele în urechile băiatului, care s-ar făcut roșii. Se pare că nu i-a văzut pe Cornel și pe Radu. N-au pățit nimic. Dacă ar fi fost numai asta, Marcu ar fi uitat, că-i treceau rapid supărările. Dar, la cîteva zile după aia, Radu i-a luat ghiozdanul, pe cînd Cornel îl ținea de brațe. Asta ca să facă vama în căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
era cald de te topeai. Cred că așteptau să vină vara adevărată ca să-l deschidă. Părinții le ziceau că-i periculos să se ducă într-un loc nesupravegheat și nu i-ar fi lăsat dac-ar fi aflat. Dar nu pățeau nimic, știau să aibă grijă de ei. Doar nu se băgau unde erau curenții mai puternici, nu erau așa nebuni. Chiar Cornel, care era expert la înot, nu risca. Și apoi acolo mai venea lume, nu era ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ea furioasă la tata. Desigur că nu. Marcu, te rog să nu mai minți și să-i spui adevărul. Dacă mă silești... Tata l-a privit supărat pe băiat. Ar fi vrut să zică Ai să vezi ce-ai să pățești, dar nu mai avea cum. Și-au terminat mîncarea în tăcere. Aia nu s-a ridicat să plece, cum se aștepta copilul. Terminînd mai repede, Marcu s-a jucat, pictînd pe suprafața farfuriei cu grăsime. A venit momentul băuturii. Adulții
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
-ți de treabă. Pe Cornel l-a durut duritatea cuvintelor, dar a rămas spectator. Toată clasa stătea ca la spectacol, iar el se cufundase în mulțimea care aștepta mută să vadă ce-o să urmeze. Doamna profesoară s-a blocat. Cu toate că pățise și mai rele, vorbele tot o loveau. Tremurînd, a deschis catalogul în dreptul numelui lui Radu. Unii se linișteau cînd făcea așa. Dar nu Radu. Radu, ți-ai făcut tema pe azi? Mă îndoiesc. Nu vei avea o notă prea bună
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
oricum ceva în legătură cu părinții. Chestia care i-a rămas în cap: profii cu care s-a dus în excursie, ăia trebuiau s-o supravegheze clipă de clipă și urmau să răspundă în fața legii că n-au prevăzut că putea să pățească ceva. Și atunci i-a venit ideea. Dac-ar fi continuat chestia cu pozele, risca să nu prindă nimic. Mai bine să facă ceva prin care proful s-o pățească în alt mod. Măcar să fie puțin scuturat, dacă nu altceva
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
răspundă în fața legii că n-au prevăzut că putea să pățească ceva. Și atunci i-a venit ideea. Dac-ar fi continuat chestia cu pozele, risca să nu prindă nimic. Mai bine să facă ceva prin care proful s-o pățească în alt mod. Măcar să fie puțin scuturat, dacă nu altceva. Conta ca mama să-și piardă încrederea în prof, nu neapărat s-o încurce și legal. Oricum, sinuciderea nu era pentru el. Nici nu s-ar putea bucura dacă s-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
hainele jos, cu toate că apa curgea de pe el. Apoi au sunat la poliție și au așteptat pînă ce-a ajuns un echipaj. Altă întîrziere. Între timp, au apărut profii. Aici erați? V-am căutat peste tot. Ne-am îngrijorat că ați pățit ceva. Cum de-ați putut pleca așa? Dar ce-i cu fețele astea? Ce s-a întîmplat aici? Au rămas și ei să aștepte. Radu tot nu apărea. Atunci, Alin a sunat acasă. Poate făcea o vrajă și dispărea de-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
dispărea de-acolo, în cel mai scurt timp. Toată lumea din jurul lui era îngrijorată, iar el se simțea în plus. Nici n-ar fi avut ce căuta acolo. Mamă, aici s-a întîmplat ceva grav. Vai de mine! Ce anume? Ai pățit ceva? Nu, nu eu. Atunci? Vorbește, copile. Mă îngrijorezi. Nu știu. Cum adică nu știi? S-a întîmplat ceva sau nu? Sper că nu te ții de glume. Cînd te-am auzit, am simțit o înțepătură în dreptul inimii și era
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
jur că nu-i o glumă, mamă. Și că nu știu ce s-a întîmplat. Ceva cu un accident. Toți sînt așa agitați în jurul meu. E ceva grav. Dar n-am înțeles ce. Tu niciodată nu înțelegi nimic. Deci tu n-ai pățit nimic? Of, ce ușurare. Dar ce accident? Ce-ați făcut voi pe-acolo? Adineaori, cînd m-ai sunat, îi așteptai pe băieți să se întoarcă din plimbarea cu barca. S-a întîmplat ceva cu prietenii tăi? Să nu-mi zici
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]