3,219 matches
-
Lophura diardi Lophura edwardsi (I) Lophura erythrophthalma (III MY) Lophura hatinhensis Lophura hoogerwerfi Lophura ignita (III MY) Lophura imperialis (I) Lophura inornata Lophura leucomelanos Lophura swinhoii (I) Melanoperdix nigra (III MY) Potârnichea neagră Odontophorus strophium Ophrysia superciliosa Pavo muticus (II) Păun verde Polyplectron bicalcaratum (II) Fazanul-păun Polyplectron emphanum (I) Polyplectron germaini (II) Polyplectron inopinatum (III MY) Polyplectron malacense (II) Polyplectron schleiermacheri (II) =384 Rheinardia ocellata (I) =385 Rhizothera longirostris (III MY) Rollulus rouloul (III MY) Prepelița cu creastă Syrmaticus ellioti (I
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
Interviu cu Adrian Newell Păun Adrian Newell Păun s-a născut în 1958 în București. Este grafician și militant pentru drepturile homosexualilor. În clasa a opta a desenat pe tablă o caricatură antisovietica. A fost reținut de Brigadă de Moravuri a Miliției București pentru homosexualitate
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
Interviu cu Adrian Newell Păun Adrian Newell Păun s-a născut în 1958 în București. Este grafician și militant pentru drepturile homosexualilor. În clasa a opta a desenat pe tablă o caricatură antisovietica. A fost reținut de Brigadă de Moravuri a Miliției București pentru homosexualitate, în timp ce încerca să
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
2] Termen provenit din jargonul comunităților Gay nord-americane, ce desemnează o femeie care admira, socializează sau/și are relații apropiate exclusiv sau în majoritate cu bărbați gay. [:en]Interview with Adrian Newell P<b><i>ăun</i></b> Adrian Newell Păun was born în Bucharest, în 1958. He is a graphic designer and gay rights militant. În 8th grade, he drew an anti-Soviet caricature on the blackboard. He was detained by the Vice division of the Bucharest Miliția for homosexuality while
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
unui câine, dramatizare după Viață de câine de Peter Mayle, un spectacol de Mihaela Rădescu și Ioana Macarie - 22, 24 octombrie L‑V:8‑16, după Cred că nu m‑ați înțeles bine de Rodrigo García, un spectacol de Ioana Păun - 21 și 28<b>octombrie </b><b></b> Del duma, vorbește‑le despre mine de Mihaela Drăgan, regia Liana Ceterchi - 29 octombrie Program de prezentări și conferință: Teatrul educațional. Metode exploratorii, după reprezentațiile spectacolului Familia Offline, 4 și 5 octombrie
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
din București, prin proiectul în derulare <b>Și eu sunt responsabil</b>. marți 21 și marți 28 octombrie, ora 19.00 L‑V: 8‑16 după Cred că nu m‑ați înțeles bine de Rodrigo García Un spectacol de Ioana Păun Cu: Lari Giorgescu Traducerea: Delia Mihalache Artist asociat: Maria Drăghici Un proiect tangaProject, în parteneriat cu UNATC și Teatrul LUNI de la Green Hours. L‑V: 8‑16 e ca o hartă a traseelor cotidiene, din parc‑acasă‑la școală‑la
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
sistemice aduse în prim-plan de tragedia de la Club Colectiv, probleme ce reprezintă doar o parte a disfuncționalităților socio-politice din România. SEMNEAZĂ: Florina Presadă Ioana Lupea Veronica Lazăr Vlad Levente Viski Tudorina Mihai Coști Rogozanu Alină Dumitriu Iulia Popovici Ioana Păun Vasile Ernu David Schwartz Dora Constantinovici Cătălin Răducan Corina Tulbure Marius Ghincea Andreea Petruț Raluca Voinea Veda Popovici Ioana Bălănescu Elenă Irimia Ciprian Șiulea Ioana Ilie Ioana Vrăbiescu Râul Sebastian Pavel Ruxandra Ivan Christian Binder Doina Vella Predoiu Alexandru Ovidiu
Viitorul are autor #Colectiv. Revendicările stângii () [Corola-website/Science/296045_a_297374]
-
60, devenind unul dintre cei mai autentici reprezentanți ai suprarealismului în spațiul românesc. Continuându-și activitatea la București, după debutul din unu, la îndemnul lui Sașa Pană, Perahim, alături de Aurel Baranga, Gherasim Luca, Sesto Pals și, ceva mai târziu, Paul Păun, pune bazele revistei suprarealiste Alge. Primul număr a fost tipărit pe 13 septembrie 1930. Revista a existat până în 1933. Cu un caracter provocator, nonconformist și, uneori, considerat imoral, grupul ”algiștilor” va reuși să revolte opinia publică și să atragă atenția
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
interbelică). Pe aceeași direcție radicală, grupul va scoate în octombrie 1931 revista Pulă. Revistă de pulă modernă. Organ universal, număr unic, tipărit în 13 exemplare nepuse în circulație. Revista, tipărită de patru elevi de liceu, Aureliu Baranga, Gherasim Luca, Paul Păun și Jules Perahim, este un gest suprarealist, ironic și plin de umor. În aceeași cheie, vor tipări, în februarie 1932, revista Muci. Cea din urmă a marcat prima expoziție personală a lui Jules Perahim, care a avut loc la Pasajul
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
doilea război mondial. Brauner fuge în Franța, Perahim în Rusia, Naum este trimis pe front. S-au regrupat, cu același elan, după terminarea războiului, formând cel de-al doilea grup suprarealist (Gherasim Luca, Gellu Naum, Victor Brauner, Jaques Herold, Paul Păun, Virgil Theodorescu, Dolfi Trost). În 1945, ministrul al justiției, Lucrețiu Pătrășcanu, îndemna artiștii să-și subordoneze operele ideologiei socialiste. Creația artistică, agreată de noua guvernare, trebuia să fie “națională în formă și socială în conținut”. În acest nou context, în
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
a fost niciodată clar enunțat, argumentele estetice - faptul că montarea era prea estetizantă, formalistă și poetică, și că nu respecta redarea realistă a acțiunilor, folosind „artificiile teatralității” - fiind cele care au predominat. În 2012, regizorul Alexandru Berceanu și regizoarea Ioana Păun au conceput o instalație pornind de la istoria cenzurării spectacolului Mireasa desculță. În 1958-1958. Instalație submersivă și subversivă, primim niște instrucțiuni de folosire a materialelor așezate ordonat pe o masă, semnăm un proces verbal, citim o bandă desenată (creată de Sorina
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
înnebunite s-au pus pe fugă, fără o direcție anume, și au traversat cu toată viteza străzile din Miauzhu și din alte orașe, în timp ce la grădina zoologică din Wuhan elefanții și cerbii se năpusteau în gratiile cuștilor, tigrii răgeau iar păunii zbierau.
12 MAI. SEISMOGRAFE VII (FRAGMENT DIN „FIII ZILELORquot; DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295862_a_297191]
-
Lophura diardi Lophura edwardsi (I) Lophura erythrophthalma (III MY) Lophura hatinhensis Lophura hoogerwerfi Lophura ignita (III MY) Lophura imperialis (I) Lophura inornata Lophura leucomelanos Lophura swinhoii (I) Melanoperdix nigra (III MY) Potârnichea neagră Odontophorus strophium Ophrysia superciliosa Pavo muticus (ÎI) Păun verde Polyplectron bicalcaratum (ÎI) Fazanul-păun Polyplectron emphanum (I) Polyplectron germaini (ÎI) Polyplectron inopinatum (III MY) Polyplectron malacense (ÎI) Polyplectron schleiermacheri (ÎI) = 387 Rheinardia ocellata (I) = 388 Rhizothera longirostris (III MY) Rollulus rouloul (III MY) Prepelița cu creasta Syrmaticus ellioti (I
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
7 coline", comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul. Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Olt, Traian Cantemir, Petre Drăgoescu, Costache Mihailescu, Nicu Angelescu, Lucian Mănescu, Emil Ștefănescu, Nicolae Crețu, Constantin Gibescu, Petre Darie, Dumitru Moțoc, Ion Vega, Gheorghe Negoiță, Ion Ceaușescu, Florea Rădulescu, Ion Avramescu, Maria Ștefănescu, Elena Trelea, Grigore Aftenie, Olga Aftenie, Nicolae Păun, Gheorghe Voinea, Mihai Voiculescu și mulți alții. De asemenea, noii profesori sunt demni urmași ai acestora, ducând torța învățăturii mai departe. Anii '20 au adus orașului și un liceu de fete. De asemenea, ceea ce a însemnat un lucru important pentru
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
manifesta un talent deosebit pentru învățarea limbilor străine, însușindu-și limbile franceză, engleză și rusă. Din 1883 și până la stabilirea definitivă în România în 1889, a avut în permanență un profesor român trimis de regele Carol I, profesorul Vasile D. Păun, fost director al Liceului Gheorghe Lazăr din București. Acesta avea obligația de a-l învăța limba română și de a-i preda lecții de literatura, istoria și geografia românilor. Educația sa a fost una destul de spartană, în ciuda originii sale princiare
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
al Liceului Gheorghe Lazăr din București. Acesta avea obligația de a-l învăța limba română și de a-i preda lecții de literatura, istoria și geografia românilor. Educația sa a fost una destul de spartană, în ciuda originii sale princiare. Vasile D. Păun, profesorul său de limba română pe perioada studiilor în Germania, o prezenta astfel: Din momentul în care Ferdinand a devenit unul dintre principii moștenitori ai tronului României, viața și activitatea tânărului prinț a fost constant în atenția opiniei publice din
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
uneori contradictorii ale credinței catolice profunde, formației sale umaniste, educației burgheze germane și cerințelor oficiale ale statutului său de prinț moștenitor și apoi rege. Aceste trăsături se puteau întrezări încă din perioada sa de formare, în Germania. Profesorul Vasile D. Păun, îi face următorul portret prințului din respectiva perioadă: La rândul său Sterie Diamandi, schița în 1934 două portrete antinomice ale lui Ferdinand, care coexistau în spațiul public românesc: Diamandi, aromân originar din Macedonia, relatează că portretul negativ, care ajunsese chiar
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
1916-1918 Lt. Farm. Fiera Nicolae Serg. Constantin Ion Sold. Dumitru Nicolae Driceanu Gheorghe Serbulea Gheorghe Gheorghe Tudorache Tarhon Ion Bujoianu Gheorghe Radu Tiberea Vasile Ion Ionita Marin Bunda David Bunda Ion Condeanu Arghir Soare Tudor Stanciu Marin Petre Gheorghe Mihai Păun Comsa Andrei Petre Radu Bristor Dumitru Stroe Petre Petre Petre Gugiu Iosif Gugiu Nicolae Oprea Savu Moise Petre Dinca Nicolae Tiberea Gheorghe Al Doilea Război Mondial 1941-1945 Sg. Maj. Gheorghe Aurel Secareanu Nicolae Gheorghe Nicolae Tulpan Nicolae Velicu Grigore Comnea
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Bârnova (în trecut, Buciumi) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bârnova (reședința), Cercu, Păun, Pietrăria, Todirel și Vișan. Comuna se află în sudul județului, în vecinătatea sudică a municipiului Iași. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. Din acest drum, la Păun, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ248D
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
Moldova, România, formată din satele Bârnova (reședința), Cercu, Păun, Pietrăria, Todirel și Vișan. Comuna se află în sudul județului, în vecinătatea sudică a municipiului Iași. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. Din acest drum, la Păun, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ248D, care duce spre vest la Ciurea. Din DJ248D, la Bârnova se ramifică șoseaua județeană DJ247A, care duce spre nord în Iași unde se termină în același DN24 în cartierul Bucium. Conform recensământului
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
minoritate de romano-catolici (1,66%). Pentru 7,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Buciumi", făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Buciumi, Păun, Bârnova cu Pietrăria, Vlădiceni și târgușorul Socola, având în total 2287 de locuitori. În comună funcționau două mănăstiri, patru biserici, două școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o moară cu
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
două școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Codru, având 1845 de locuitori în satele Bârnova, Buciumi, Păun, Pietrăria, Socola, Vlădiceni și Vișan. După al Doilea Război Mondial, comuna a primit denumirea de "Bârnova", întrucât satul Buciumi a fost desființat și inclus în Iași. În 1950, comuna Bârnova a fost inclusă în orașul regional Iași, reședința regiunii Iași
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (secolul al XIX-lea) din satul Bârnova; (secolul al XIX-lea) din satul Vișan; și Biserica „Sfinții Apostoli” (1812) din satul Păun.
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]