3,902 matches
-
este deținătorul absolut al cheilor din Împărăția Cerurilor (are toată puterea în cer și pe pământ); este Domnul Domnilor și Împăratul Împăraților, "ca și cel căruia îi ține locul, dacă nu cu puterea directă, măcar din pricina păcatului (ratione peccati) care paște pe cei ce folosesc puterea pământească"19. Întrucât primatul roman nu era la origine decât un primat de prestigiu și de autoritate pe care apostolicitatea nu făcea decât să îl confirme, Biserica primară admitea și alte primaturi: cel al Alexandriei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin a?a-numitul �neomodernism�, dominant? �n arhitectură din ultimele decenii este mi?carea �post-modern?�, nutrit? din aceea?i sensibilitate plurivalent? că ?i cea din artele plastice propriu-zise. Mai ales �n Europa, evantaiul diversit??îi stilistice se �ntinde de la scrupuloase paști?e dup? modele tradi?ionale (că �n cazul englezilor Ț. Quinlan ?i R. Adam, �nfl?c?ra?i palladieni) la variante �decon-structiviste� care se disting prin decompozi?îi violent agresive (austriecii W. Prix ?i H. Swiczinsky realizeaz? structuri spa?iale cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
raț? de Klenze deasupra Dun?rîi pe un gigantic soclu cu sc?ri. �n interior, un somptuos decor din marmur? policrom? pune �n scen? gloria eroilor germani �nving?tori ai invadatorilor, mai ales ai armatelor napoleoniene la Leipzig (1813). Aceast? paști?? ilustreaz? identificarea culturii germane cu civiliza?ia antic? conceput? ca valoare universal? ?i stabile?te o simetrie �ntre r?zboinicii germani ?i atenienii �nving?tori ai per?ilor, adic? ai barbarilor. ARHITECTURĂ �N SECOLUL AL XIX-LEA: �NTRE ISTORICISM ?I
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
con?inuturilor doctrinare ?i a cli?eelor stilistice, este uneori numit neomodern. Al doilea curent se constituie �ntr-o opozi?ie polimorf? la tezele ?i la formele Mi?c?rîi moderne. Orientarea să, esen?ialmente istoricist?, poate merge p�n? la paști?a stilistic?. Este postmodernismul, dup? denumirea cea mai curent?. Neomodernismul: o fidelitate critic? Din mi?carea neomodern? fac parte cei care, asemeni Smithsonilor, �ncearc? s? �urmeze ideile liberatoare ale Mi?c?rîi moderne, modific�ndu�le [...] , �n special �n pro-gramele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i p�n? �n anii �60. Aceste opera?îi de renovare s�nt adesea ocazia de a de-fini o nou? coeren?? �ntre p�nza urban? existent? ?i cartiere noi, f?r? a induce �n mod necesar o arhitectur? de paști??. Un astfel de demers �contextualist�, de-acum �ncolo atent la problemele ecologice, face ca oră?ul s? evolueze că for-m? deschis?, dar foarte structurat?. De altfel, operă?iuni punctuale precum Centrul Pompidou, Carr� d�art de la N�mes (1984-1992
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o influență pozitivă asupra repartiției dioxidului de carbon În aer, asupra polenizării (la plantele anemofile) și răspândirii fructelor și semințelor (la plantele anemochore). Factorul biotic (animale și om). Are atât acțiune dăunătoare (viermi, rozătoare, insecte, oi, cerbi - care rup, calcă, pasc plantele), cât și folositoare (râmele - afânează solul, insectele și păsările polenizatoare, animalele ce răspândesc fructele și semințele). Totodată, omul influențează vegetația prin extinderea agriculturii, ceea ce contribuie la stepizarea multor regiuni.
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Iisus Hristos, izvorul vieții, adresează tuturor creștinilor dragostea sa, tuturor generațiilor de oameni: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și vă voi odihni pe voi.”. Așadar, fiul risipitor, după ce și-a cheltuit toată avuția părintească, a ajuns să pască porcii în țară străină. într-o zi își vine în fire, și omul păcătos se trezește la realitatea tristă a stării de împătimire în care se găsește. Moartea sufletului, cum o numesc Sfinții Părinți, cu toată aparența ei de fericire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de familie românești, Domnița Tomescu, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică. etc., Dana Luminița-Teleoacă enumeră antroponimele care pot fi puse în relație cu sărbătoarea Paștelui "mai numeroase în raport cu toponimele și în mare parte împrumuturi grecești și slave": Pasca, var. Pască; Pascalu Pascali; Pascaliu; Paschievici; Pascotă; Pasculescu, var. Păsculescu; Pashal; Paskov; Pasti(ia); Păscălin(e); Păscăloiu; Păsculeț ș.a.; Dana-Luminița, Teleoacă, Impactul terminologiei religioase românești asupra domeniului onomastic (Sărbători creștine), articol diponibil la adresa web http://onomasticafelecan.ro/iconn 1/ proceedings/ 3 3 07 Teleoaca Dana-Luminita ICONN 2011.pdf
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
psihicul este la tensiunea sa contradictorie cea mai intensă: "sistemele sale aferente și eferente sunt într-o interperturbare inhibitoare și creatoare". În acest moment, e ca și cum artistul ar înainta "pe o coardă fixă între două abisuri"524. Riscul care îl paște dacă se abate de la etica artistică este, pe de o parte, de a fi acaparat de forțele omogenizante ale sistemelor sale aferente și eferente, care îi vor oferi cunoașterea lumii, ceea ce îl va duce la un raționalism și realism al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
viitor - scrie călugărul misionar. Și-au împărțit între dânșii Scithia, care se întinde de la Dunăre până la răsăritul soarelui. Și fiecare căpitan, după cum are sub ascultarea sa mai mulți sau mai puțini oameni, știe hotarele pășunilor sale și unde trebuie să pască iarna, unde vara, unde primăvara sau toamna. Căci iarna, ei coboară spre locurile mai calde dinspre miază-zi, iar vara se urcă spre Crivăț, către locurile mai reci”. Casele lor, de câte 30 de pași în lățime, erau așezate pe care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
atâta vreme cât îl are la îndemână chiar pe Nicolae Breban. Cel pe care îl urmărește astăzi cu o furie aiuritoare, dl Nicolae Manolescu, i-a stat alături decenii la rând. Atunci când dl Breban era la mare ananghie și în presă îl pășteau atacuri distrugătoare, bine orchestrate, criticul Nicolae Manolescu își asuma riscul de a scrie o cronică de mare curaj. Ea începea, dacă nu mă înșel, cam așa: „Bunavestire este un roman extraordinar!”. Am greșit crezând că dl Breban nu va uita
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și astăzi îl păstrez proaspăt, îmbătător, de-mi lasă gura apă, acum, dar încă atunci, când fiecare din noi, cei micii, aveam cozonacul nostru și așteptam nerăbdători să-l gustăm, dar acest lucru nu se întâmpla decât în ziua de paști, pentru că mama veghea mai ceva decât acel Doamne-doamne care ne putea pedepsi, că am fi păcătuit. În Vinerea mare mergeam la aer, îmbrăcam pentru prima oară ceea ce ne cumpăraseră și pregătiseră părinții pentru noi, îmbrăcăminte nouă de paști, c ă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ziua de paști, pentru că mama veghea mai ceva decât acel Doamne-doamne care ne putea pedepsi, că am fi păcătuit. În Vinerea mare mergeam la aer, îmbrăcam pentru prima oară ceea ce ne cumpăraseră și pregătiseră părinții pentru noi, îmbrăcăminte nouă de paști, c ă trebuie să știți, ocrotitorii noștri nu lăsau să treacă un paște sau zi de crăciun fără să nu ne înnoiască. Eram mândri, nevoie mare, de îmbrăcămintea, încălțările ori ceea ce puneam proaspăt pe creștetul capului. Trecerea pe sub masa aerului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
bucuria biruințe noastre era sensibil egală, fără motiv de gâlceavă sau sfadă. Tata, la rândul lui, mai izolat, într-un fel, avea preocupările lui, tăia, porționa și prezenta mamei mielul, din care se pregătea borșul, drobul și friptura. Slujba de paști, știam din totdeauna, începea sâmbătă noaptea, eram prezenți din timp, nici n u puneam geană pe geană, că avusesem atâta treabă, iar p e la ora 12, cu tot alaiul bisericesc, vecini și oameni din întreg satul, ba și rude
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ospeție, înconjuram biserica și cântam, însoțind vocea clară a preotului și cântăreților care de la strană coborâseră în mijlocul nostru, „Hristos a înviat din morți, Cu moartea pre moarte călcând”...Aveam cu noi, pregătite de mama, toate bunătățile pe care le adusese - pască, cozonac, ouă roșii și de toate culorile, caș proaspăt, drob, sticla cu vin, lumânările - pe care după ce erau sfințite de preot, le împărțea rudelor și cunos cuților noștri, nouă copiilor, care, după ce rosteam „Hristos a înviat”, ne îndestulam din cele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de ceas. În anul acela, poate și datorită sosirii lui Dan, nepotul ei de l a mine, i-am mai adăugat o tresărire de bucurie la ceea ce îi ofeream ocazional. Nu rețin dacă de 8 martie, ziua femeii, sau de paști, dar poate la o aniversare, i am expediat și o epistolă a cărei conținut nu mi dau seama de unde l-am achiziționat, dar care, am aflat mai târziu, a emoționat-o plăcut. Îi scriam eu pe o felicitare: „Anii s
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un verde puternic, strălucitor, electric, ca o uriașă explozie de speranță în această țară atît de încercată de soartă și de Istorie. Și pentru ca tot acest decor strălucitor să iasă și mai bine în evidență, pe pășunea de proporții infinite, pasc zeci de mii de turme albe ca zăpada. Oi, berbeci și puzderie de miei se ghiftuiesc fără nici o limită cu deliciul de smarald al cîmpurilor irlandeze. Ca foarte mulți alți continentali, credeam că simbolul Irlandei este trifoiul și cu mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de măsuri strict secret, cu nume exacte, termene, obiective și răspunderi, plan lansat la 30 martie 1983 În dosarul 1392/ UM 0947, amplificat succesiv prin dosarele DUI 85901, Operațiunea Venus, compartimentul 0544, cu 3 volume: 1) ,,Emigrantul”; 2) ,,Tamâș”; 3) ,,Păscu” și DUI 4953 ,,Sandu”, fără raport de Închidere, deci activ și astăzi. Din DUI 4953 rezultă că indicativul a.18 (M) din Operațiunea Venus era înfiltrat În Ambasada SUA pentru a ne zadarnici acordarea vizelor de plecare definitivă, acțiune antrenată
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la propriile dosare de Securitate, aflate astăzi În administrarea CNSAS. V-ați văzut dosarul de Securitate? Nu dosarul, dosarele! E vorba de dosarul 1392/UM 0943 și dosarul D.U.I. 85901 - devenit apoi dosar VENUS, cu volumele ,,Emigrantul”, „Tamâș”, „Păscu” și „Sandu”, ultimul fără raport de Închidere, deci activ și astăzi. De la 23 martie 1983 familia mea a fost urmărită neîncetat, pas cu pas, acasă, În societate, la serviciu ori la scoala, cu mijloace sofisticate, după planuri de măsuri, strict
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Iași, unde organizează un cenaclu literar care intră În scurt timp În vizorul Securității. În 1983, Securitatea din Iași deschide un prim dosar operativ pe numele lui Tăcu, dosarul ,,Emigrantul”. Alte trei dosare vor fi deschise mai tarziu: ,,Tamâș” (1986-1988), ,,Păscu” (1988-1989) și ,,Sandu” (1989). Alexandru Tăcu intenționează, să emigreze În SUA la unchiul său, Gheorghe Emil Palade, laureatul Premiului Nobel pentru biologie, stabilit În Statele Unite la Începutul anilor '40. Datorită notorietății lui Palade, care făcea lobby pe langă autoritățile americane
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ale codrilor de fag sau numai de brad. Imaginile sunt completate de mâna omului, care parcă a aruncat ici și colo câte o căsuță sau "odaie", ce oferă poienelor un plus de animație, de însuflețire, date de animalele domestice care pasc în voie iarba proaspătă, lipsită de otrăvurile produselor chimice, producătoare de surplus de producție, plătit cu prisosință de consumatorul inocent, neavertizat adesea de urmările nefaste ale aditivilor de orice natură. (foto 6-8) Locuitorii satului, nu prea mulți la număr, sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
e rolul criticului, să smulgă ramurile rele din copacii viguroși. Dar Pausanias, spre a face lucrul și mai înțeles, continuă cu următoarea comparație potrivită, deși cam picantă: <<Tot așa nauplienii (locuitorii orașului Nauplia din Grecia), observând că atunci când măgarii au păscut câteva ramuri de viță, via progresează mai mult, au învățat deci de la măgari arta prețioasă de a tunde vița de vie>>.” Eugen Lovinescu 796. „A căuta originea cărții este o sarcină aproape tot atât de ingrată ca și aceea de
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
capitala țării. Țară de limbă spaniolă, dar cu locuitori în majoritate de origine italiană. Țară numai cu mari latifundii, fără proprietate mică rurală. Țară fără țărani și fără sate. Țară cu milioane de bovine, de cai, de oi, animale care pasc în libertate pe imensele întinderi, păzite doar de cîțiva călăreți "los gauchos". Un exemplu de ce reprezenta marea proprietate în Argentina era Menendez Beheti, fostul consul onorific al României. În localul administrației moșiilor sale avea pe un perete întreg o hartă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
stea-n frunte și trei negri ca abanosul. Îi duceam adesea pe lan și când vedeam că-s obosiți veneam cu ei în livada de pomi. Pe coastă era mult trifoi și lucernă și trebuia să-i păzesc, să nu pască prea mult, căci se puteau umfla și pieri. Le aduceam apă de la fântână și ei se țineau mereu după mine. Într-o după amiază înăbușitor de caldă, mielușeii după ce-au păscut de-ajuns, s-au strâns unul lângă altul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lucernă și trebuia să-i păzesc, să nu pască prea mult, căci se puteau umfla și pieri. Le aduceam apă de la fântână și ei se țineau mereu după mine. Într-o după amiază înăbușitor de caldă, mielușeii după ce-au păscut de-ajuns, s-au strâns unul lângă altul și se încălzeau la razele binefăcătoare ale atotputernicului zilei. Văzând că nu fug nicăieri și că nu trebuie păziți, m-am așezat pe iarba moale și deasă, moleșită de căldură. După o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]