2,986 matches
-
de poezie. De la romantism la avangardă. A citi, a reciti. Către o poetica a (re)lecturii de Matei Călinescu. Vor vorbi: Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Radu Vancu și Lidia Bodea. La ora 17.30: Îi urăsc, mă! O antologie a pamfletului. De la cronicarii munteni la Pamfil Șeicaru de Magda Răduță. Vor vorbi: Magda Răduță, Dan C. Mihăilescu și Radu Paraschivescu Grupul Editorial Trei vă așteaptă cu multe noutăți editoriale în colecțiile Psihologie-Psihoterapie, Psihologie practică, Psihologia pentru toți, Fiction Connection, Acum pentru
Bookfest anunță o ediție spectaculoasă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105486_a_106778]
-
Alessandro Aronadio, Premiul Ettore Scola Dacă producțiile naționale ocupă locul principal în arhitectură programului Bif&st, secțiunea internațională este foare bine reprezentată prin grupajul Avanpremiere și Evenimente unde au putut fi văzute noutăți de tot interesul. Regizorul Andrei Kondealovski De la pamfletul anti-corporatist Miss Sloane, în regia lui John Madden, cu Jessica Chastain (una dintre cele mai bune actrițe americane), la Divanul lui Stalin de Fanny Ardant, o poveste despre relația dintre artă și putere în care Gerard Dépardieu joacă rolul temutului
Festivalul Internațional al Filmului de la Bari. Cinefilia populară by Corespondență din Italia de la Prof. Univ. Dana Duma () [Corola-website/Journalistic/105559_a_106851]
-
Madden, cu Jessica Chastain (una dintre cele mai bune actrițe americane), la Divanul lui Stalin de Fanny Ardant, o poveste despre relația dintre artă și putere în care Gerard Dépardieu joacă rolul temutului lider sovietic, de la thrillerul cu tentă de pamflet social Going în Style de Zach Braff cu Morgan Freeman, Michael Câine și Alan Arkin, de la Tărâmul zeilor de Goran Paskaljeviċ la Gold de Stephan Gagan, cu Mathew McConaughey, aceste titluri se numără printre cele mai interesante ale anului. Emmanuelle
Festivalul Internațional al Filmului de la Bari. Cinefilia populară by Corespondență din Italia de la Prof. Univ. Dana Duma () [Corola-website/Journalistic/105559_a_106851]
-
Gheorghe Grigurcu Punctul de pornire al amplei cercetări pe care Ștefan Melancu (născut în 1958 în Albeni, Gorj) o dedică pamfletului lui Tudor Arghezi îl constituie constatarea că scriitorul, înainte de-a se impune "ca un poet de mare forță și certă originalitate", prin Cuvinte potrivite (1927), și-a șocat contemporaneitatea datorită prestației de pamfletar. După debutul "fulminant" din Facla (1911
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
debutul "fulminant" din Facla (1911), își continuă discursul de specifică incisivitate în Cronica, Seara, Viața socială, Hiena, Cugetul românesc, Națiunea, Lumea, Țara noastră, Adevărul literar și artistic, seriile succesive ale Biletelor de papagal etc., "diversificîndu-și (...) aria tematică și făcînd din pamflet un veritabil gen artistic". O însemnată cotă a textelor publicate în menționatele periodice va alcătui materia volumelor Icoane de lemn și Poarta neagră. De-acum încolo evoluția scrisului arghezian poartă sigiliul înflăcărat al diatribei, intrînd în viziunea autorului atît ca
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
stilisticii, dar și de-o indenegabilă sensibilitate care-l trădează pe iubitorul avizat de literatură și practicantul ei în calitate de autor de versuri. Ca exponent rebel al "ramurii obscure", deci al unei frustrări sociale, Tudor Arghezi s-a apropiat de speța pamfletului ca de o "matrice democratică" a expresiei literare. Căci pamfletul reflectă o anume "democratizare" a spiritului în epoca modernă, mai precis o mișcare centrifugă în raport cu canoanele, de "emancipare", din plin probată de impactul Revoluției franceze, dar și prin ceea ce a
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
pe iubitorul avizat de literatură și practicantul ei în calitate de autor de versuri. Ca exponent rebel al "ramurii obscure", deci al unei frustrări sociale, Tudor Arghezi s-a apropiat de speța pamfletului ca de o "matrice democratică" a expresiei literare. Căci pamfletul reflectă o anume "democratizare" a spiritului în epoca modernă, mai precis o mișcare centrifugă în raport cu canoanele, de "emancipare", din plin probată de impactul Revoluției franceze, dar și prin ceea ce a precedat-o nemijlocit (efervescența polemică a "Secolului luminilor"), ca și
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
Violența argheziană are și un vector "tehnic", pe care exegetul îl relevă prin prisma unei lucrări a lui Marc Angenot, la care se referă adesea, Le parole pamphlétaire. Contribution à la typologie des discours modernes, Paris, Payot, 1982. Potrivit lui Angenot, pamfletul împreună cu satira și polemica, aparțin discursului agonal, vizînd "o dublă strategie: demonstrarea ideii principale și combaterea/ descalificarea unei opinii adverse". Marcînd "o distanțare și o incizie radicală față de o lume antagonistă, concepută ca absurditate, haos și malignitate", pamfletarul țintește, "cu
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
pot să scriu! Nu pot!" (îi sînt și acum recunoscătoare colegului care, la rugămintea mea, a acceptat să scrie, în numărul festiv, despre Mircea, filmul noului Congres). Imediat după decembrie '89, Ion Băieșu a fost primul care a scris un pamflet despre acel Mircea jucat de Sergiu Nicolaescu, care vorbea și gesticula ca Ceaușescu! Atunci - tăcere, nici o replică. Dar acum ? Acum, după un deceniu, în anul 2000, citim că Mircea a fost "cenzurat" și "interzis"! Te întrebi ce trebuie să se
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
și a părăsit practic Parisul, mutând curtea regală la Versailles, ceea ce a agravat dramatic tensiunile între monarh și parizieni. În vremea lui Ludovic al XVI-lea, răscoalele urbane amenință să izbucnească în fiecare clipă, iar colportorii împrăștie în întregul oraș pamflete crâncene contra „austriecei”, regina Maria Antoaneta; Parisul e gata de revoluție. Și într-adevăr, odată cu 14 iulie 1789, parizienii se lasă cuprinși de febra contestării violente, făcând din Orașul Lumină o capitală scăldată în sânge. Parisul de azi păstrează cu
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
prezența poemelor de largi dimensiuni, în care există un important scenariu epic (Clăcașii, Frumoasa cea din urmă, Cîntece etc.), profetismul grandilocvent, absența din limbaj a inovațiilor moderniste, toate caracterizează un romantism de primă generație. La fel ca și poezia politică, pamfletele ideologice, care umplu volumele Din umbra zidurilor și Cîntece fără țară. În mod curios însă romanticului Goga nu-i reușește poezia de iubire. Începînd cu volumul Din umbra zidurilor, înregistrăm numeroase confesiuni făcute de un poet care se arătase mai
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]