8,430 matches
-
excepțională care a pus bazele acesteia; în al doilea rând, instrumentele și regulile de cercetare; în al treilea rând, prezentarea științei normale în cadrul paradigmei; în al patrulea rând, anomaliile și soluțiile posibile. Înainte de acestea însă, puțină istorie. 1.2. Istoria paradigmei În (1996), Sen enumera câteva momente importante<footnote Sen enumera și contribuțiile lui Aristotel și Kautilya ca discuții în privința agregării intereselor divergente, însă consider că o astfel de lărgire a cadrului paradigmei ar duce la imposibilitatea distingerii ei de altele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Înainte de acestea însă, puțină istorie. 1.2. Istoria paradigmei În (1996), Sen enumera câteva momente importante<footnote Sen enumera și contribuțiile lui Aristotel și Kautilya ca discuții în privința agregării intereselor divergente, însă consider că o astfel de lărgire a cadrului paradigmei ar duce la imposibilitatea distingerii ei de altele, deci nu voi subscrie clasificării lui Sen decât în privința lui Borda, Condorcet și Bentham. footnote> ale Teoriei Alegerii Sociale: Bentham în (1781), Borda în (1784), Condorcet în (1785). În (1991), Urken identifica
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
corecte. Tot în 1792 publică o analiză a sistemului de vot propus de regimul revoluționar, descoperind, așa cum remarca Urken (1991), un paradox de tipul celui pe care Borda îl descoperise în alegerile Academiei din 1782. 1.3. Lucrarea fondatoare a paradigmei În ciuda faptului că rădăcinile paradigmei pot fi descoperite până spre secolele XIII-XIV<footnote Pornind de la Lull și educația arabă a acestuia, McLean sugerează o nouă direcție de cercetare în privința rădăcinilor TAS, spre lumea arabă: „Ar trebui oare să ne uităm
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o analiză a sistemului de vot propus de regimul revoluționar, descoperind, așa cum remarca Urken (1991), un paradox de tipul celui pe care Borda îl descoperise în alegerile Academiei din 1782. 1.3. Lucrarea fondatoare a paradigmei În ciuda faptului că rădăcinile paradigmei pot fi descoperite până spre secolele XIII-XIV<footnote Pornind de la Lull și educația arabă a acestuia, McLean sugerează o nouă direcție de cercetare în privința rădăcinilor TAS, spre lumea arabă: „Ar trebui oare să ne uităm înspre lumea arabă pentru a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
direcție de cercetare în privința rădăcinilor TAS, spre lumea arabă: „Ar trebui oare să ne uităm înspre lumea arabă pentru a găsi originile teoriei alegerii sociale alături de cele ale algebrei?” [McLean, 1990, p. 107]. footnote>, putem discuta despre o istorie a paradigmei datorită lucrării din 1951 a lui Kenneth. J. Arrow: Social Choice and Individual Values. Aceasta deoarece, în primul rând, lucrările lui Condorcet, Borda, Lhuilier, Nanson, Collin, Dodgson îi erau necunoscute lui Arrow<footnote Așa cum menționează și Urken (1991), abia în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a cerceta problemele sociale. În acest fel au apărut lucrările lui Guilbaud (1952), Hahn (1955), Black (1958), Gillispie (1972), Baker (1975), Rappaport (1981), McLean și Hewitt (1994), McLean (1990), Urken (1991), Monjardet (2005), Schofield (2005), Suppes (2005), toate vizând istoria paradigmei. În (1990), McLean sublinia exact acest aspect: Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori [McLean, 1990, p. 99]. Atât Arrow, cât și Condorcet și Borda au lucrat în ignoranță față de cercetările anterioare. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
probabil ca, în 1951, atunci când Arrow a publicat Social Choice and Individual Values, lucrările membrilor Academiei Franceze de Științe și a celorlalți autori despre care am discutat deja, să fi fost complet necunoscute. Acesta este motivul pentru care susțin că paradigma a debutat cu lucrarea lui Arrow și că acesta este punctul de reper atunci când discutăm despre Teoria Alegerii Sociale. Voi prezenta, în continuare, cele mai importante rezultate ale acestei lucrări<footnote Menționez că folosesc cea de-a doua ediție a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
orice spunem, ori a fost spus vreodată de cineva în privința a ceea ce dorește sau ar trebui să obțină societatea, este amenințat de inconsistența internă” [Plott, 1976, pp. 511-512]. În continuare, voi expune pe scurt câteva dintre preocupările de cercetare din cadrul paradigmei. 1.4. Cercetarea în cadrul paradigmei De la apariția lucrării lui Arrow, în 1951, până în prezent, literatura din cadrul Teoriei Alegerii Sociale a crescut la un nivel cu greu de anticipat la momentul inițial. Nu voi relua decât câteva dintre rezultatele obținute în cadrul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
spus vreodată de cineva în privința a ceea ce dorește sau ar trebui să obțină societatea, este amenințat de inconsistența internă” [Plott, 1976, pp. 511-512]. În continuare, voi expune pe scurt câteva dintre preocupările de cercetare din cadrul paradigmei. 1.4. Cercetarea în cadrul paradigmei De la apariția lucrării lui Arrow, în 1951, până în prezent, literatura din cadrul Teoriei Alegerii Sociale a crescut la un nivel cu greu de anticipat la momentul inițial. Nu voi relua decât câteva dintre rezultatele obținute în cadrul paradigmei în cei aproape 60
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1.4. Cercetarea în cadrul paradigmei De la apariția lucrării lui Arrow, în 1951, până în prezent, literatura din cadrul Teoriei Alegerii Sociale a crescut la un nivel cu greu de anticipat la momentul inițial. Nu voi relua decât câteva dintre rezultatele obținute în cadrul paradigmei în cei aproape 60 de ani de existență. În perioada imediat consecutivă apariției lucrării lui Arrow, efortul de cercetare s-a concentrat asupra rezolvării paradoxului propus de acesta. În general, au existat patru strategii: fie s-a renunțat complet la
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a renunțat complet la una dintre condiții, fie una dintre acestea a fost slăbită considerabil, fie s a considerat că paradoxul se bazează pe informație insuficientă, fie importanța acestuia a fost contestată. Primele două strategii sunt cele care au întărit paradigma și i-au dat importanța pe care o are astăzi. Ultimele două au venit dinspre alte paradigme. Spre exemplu, în cazul celei din urmă strategii, doi importanți reprezentanți ai Teoriei Alegerilor Publice, Buchanan și Tullock, au considerat că problema pusă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a considerat că paradoxul se bazează pe informație insuficientă, fie importanța acestuia a fost contestată. Primele două strategii sunt cele care au întărit paradigma și i-au dat importanța pe care o are astăzi. Ultimele două au venit dinspre alte paradigme. Spre exemplu, în cazul celei din urmă strategii, doi importanți reprezentanți ai Teoriei Alegerilor Publice, Buchanan și Tullock, au considerat că problema pusă de Arrow este mai degrabă irelevantă<footnote Spre exemplu, articolul lui Tullock din 1967, „The General Irrelevance
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
au considerat că problema pusă de Arrow este mai degrabă irelevantă<footnote Spre exemplu, articolul lui Tullock din 1967, „The General Irrelevance of the General Impossibility Theorem”. footnote>. Mă voi concentra aici asupra primelor două strategii, deoarece acestea sunt specifice paradigmei. În privința celei de-a treia, o voi discuta în partea a patra a acestei lucrări și voi argumenta că poate reprezenta o modificare de viziune în cadrul paradigmei, și nu o renunțare la paradigmă. Revenind la primele două strategii, cea dintâi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>. Mă voi concentra aici asupra primelor două strategii, deoarece acestea sunt specifice paradigmei. În privința celei de-a treia, o voi discuta în partea a patra a acestei lucrări și voi argumenta că poate reprezenta o modificare de viziune în cadrul paradigmei, și nu o renunțare la paradigmă. Revenind la primele două strategii, cea dintâi a vizat în special condiția independenței față de alternativele irelevante, motivul fiind că nu ar fi vorba despre o condiție intuitivă. Cea de-a doua strategie a vizat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
primelor două strategii, deoarece acestea sunt specifice paradigmei. În privința celei de-a treia, o voi discuta în partea a patra a acestei lucrări și voi argumenta că poate reprezenta o modificare de viziune în cadrul paradigmei, și nu o renunțare la paradigmă. Revenind la primele două strategii, cea dintâi a vizat în special condiția independenței față de alternativele irelevante, motivul fiind că nu ar fi vorba despre o condiție intuitivă. Cea de-a doua strategie a vizat, în special, condiția domeniului universal și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai sus, menționez următoarele lucrări: Mas-Colell și Sonnenschein (1972), Sen (1976), Ferejohn și Grether (1977), Kelly (1978), Schwartz (1982), Fishburn (1987). Studierea regulii majorității și a diferitelor forme pe care aceasta le poate lua a primit o atenție deosebită în cadrul paradigmei mai ales datorită faptului că este preponderentă în cele mai multe regimuri democratice. Indic aici următorii autori: Sen (1964), Sen (1966), Sen și Pattanaik (1969), Inada (1964), (1969), Pattanaik (1970), DeMeyer și Plott (1970), Fishburn (1970), (1971), (1977), Fine (1973), Dasgupta și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
majorității, au avut contribuții importante Fishburn (1973), Brams and Fishburn (1983), Nurmi (1987), Merrill (1988), Saari (1988) , (1996), (1999), (2000a), (2000b), (2006), Saari și Tătaru (1999), Risse (2005). O altă temă de cercetare care a primit o atenție importantă în cadrul paradigmei este relația dintre drepturile individuale și alegerea socială. Discuția a fost deschisă de Sen (1970a), (1970b) și continuată într-un număr foarte mare de lucrări, dintre care voi selecta câteva: Sen (1973), (1975), (1976), (1983), (1986), (1992), Ng (1971), Ramachandra
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Weikard (2004), Saari (1997), (1998), (2006), Li și Saari (2007). Sistemele reprezentative de votare au fost cercetate pentru început de Murakami (1966), (1968), apoi de Fine (1972), Fishburn (1972), Sengupta (1974), Miroiu (2006). Trei arii de cercetare mai noi în cadrul paradigmei sunt libertatea de alegere axiomatizată și alegerea socială formalizată în logica fuzzy<footnote Deși, în acest caz, ar putea exista argumente în favoarea unei schimbări de paradigmă. footnote>. În primul caz menționez următoarele lucrări: Pattanaik și Y. Xu (1990), (1998), (2000
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1972), Fishburn (1972), Sengupta (1974), Miroiu (2006). Trei arii de cercetare mai noi în cadrul paradigmei sunt libertatea de alegere axiomatizată și alegerea socială formalizată în logica fuzzy<footnote Deși, în acest caz, ar putea exista argumente în favoarea unei schimbări de paradigmă. footnote>. În primul caz menționez următoarele lucrări: Pattanaik și Y. Xu (1990), (1998), (2000), Klemisch-Ahlert (1993), Bossert, Pattanaik, Xu (1994), Gravel (1994), Puppe (1996), Baharad și Nitzan (2000), Gekker (2001). În cel de-al doilea caz, al formalizării în logica
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1991), (1996), Banerjee (1993), (1994), Richardson (1998), Sengupta (1999) Pattanaik, Sengupta (2000), Herrera-Viedma, Herrera, Chiclana, Luque (2004), Dimitrov (2004), Z. Xu (2005), Georgescu (2005a), (2005b), (2005c), (2006), (2007). Deși lucrările anterior citate nu epuizează câtuși de puțin cercetarea întreprinsă în cadrul paradigmei, ele sunt reprezentative pentru aceasta și, pe baza lor, se poate întreprinde un demers de delimitare și definire a acesteia. Este ceea ce voi face în secțiunea următoare. 1.5. Arii de cercetare și instrumente Definind paradigma în sens larg, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
puțin cercetarea întreprinsă în cadrul paradigmei, ele sunt reprezentative pentru aceasta și, pe baza lor, se poate întreprinde un demers de delimitare și definire a acesteia. Este ceea ce voi face în secțiunea următoare. 1.5. Arii de cercetare și instrumente Definind paradigma în sens larg, în (1973), Fishburn considera că Teoria Alegerii Sociale privește relația dintre indivizi, preferințe, și alegerea socială. Deși generală, caracterizarea<footnote În (1974), Fishburn oferă încă o definiție generală: „La un nivel larg de generalitate, Teoria Alegerii Sociale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote În general, TAS nu pretinde nimic în privința numărului indivizilor care determină preferința socială, sau a „greutății” pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS, prima aparținându-i lui Sen, cea de-a doua, lui Seabright. În (1977b), Sen indica trei tipuri de agregări ale preferințelor individuale, studiate în cadrul Teoriei Alegerii Sociale; în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vom folosi este aceea despre preferințe. Deși în prezent această restricție informațională este considerată prea tare<footnote Aceasta fiind și poziția mea în prezenta lucrare. A se consulta, pentru alte exemple: Vallentyne (1989) și Hees (1995). footnote>, cei mai mulți cercetători din cadrul paradigmei au prezentat rezultate foarte interesante în acest cadru informațional. Primitiva modelelor din Teoria Alegerii Sociale este relația de preferință slabă<footnote Aceasta poate fi tratată ca un proxy pentru utilitate sau bunăstare și indică faptul că 1) utilitatea este tratată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decizie. De asemenea, prezintă aspecte filosofice importante relaționate eticii și în particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea din care am citat acest fragment este una care poate fi încadrată în Teoria Alegerii Sociale, se poate concluziona că paradigma poate prezenta interes în egală măsură pentru economiști, politologi și filosofi. În aceeași direcție, Strasnick (1976) nota că „problema (alegerilor sociale) este importantă pentru mai multe discipline, și, pornind de aici, a fost studiată pe mai multe niveluri. Pentru politolog
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dreptății distributive, iar miza este aceea de a găsi criteriul pentru alocările binelui social.” [Strasnick, 1976, pp. 241-242]. Voi oferi suport empiric afirmațiilor lui Sen și Strasnick anterior citate, printr-o clasificare a autorilor care au publicat rezultate importante în cadrul paradigmei.<footnote Criteriul pe baza căruia construiesc această clasificare este cel al departamentului în care lucrează (ori au lucrat) fiecare dintre autori. Informațiile sunt obținute din articolele citate pe parcursul lucrării, de pe paginile de internet ale autorilor sau de pe paginile de internet
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]