4,633 matches
-
minte extraordinară, un vrăjitorî Pe I. Petrovici, care conferenția înmănușatî Pe Emil Cioran, la examenul de capacitate, în fața comisiei compuse din I. Petrovici, Petre Andrei („Cînd P.A. ne-a vorbit despre narodnici, voiam cu toții să ne facem narodnici”) și Găină (pedagogul, mai preda încă în anii studenției mele, dar fără să impresioneze). De obicei, ca să treacă, cei mai mulți dintre candidați s-ar fi strecurat și printre picioarele comisiei. Nu însă și Cioran! Lui P.A., la subiectul de sociologie, i-a declarat că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
literatura engleză, îl pasiona arheologia! *O curiozitate păcătoasă, de care nu scap: Doamne, „care este numărul zilelor robului Tău?” (Ps.118, 84). Într-un moment de virulență critică, R. mi-a făcut următorul portret: „Ești rigid, plin de prejudecăți. Un pedagog ineficient, asta ești!...” Apoi, puțin mai calmă, dar pe aceeași linie: „îți pun această oglindă în față ca să-ți dovedesc proporția eșecului tău...” Oricît ar părea de ciudat, nu m-a durut nici unul din aceste cuvinte. Am aprobat-o zîmbind
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
asupra veniturilor ilicite, în cutiile de scrisori s-au găsit în repetate rînduri foi cu îndemnuri la spionarea vecinilor, compuse probabil de cei care au crescut cu mitul lui Pavlik Morozov în față. Spre deosebire de Abdiuhanova și de Simion Soloveicik (un pedagog la modă, citat în articol), eu nu cred că turnătoria e stimulată întotdeauna de modele, ci de porniri mai obscure. La noi n-au existat statui ale lui Pavlik, nici școli și străzi cu numele lui, și totuși avem numeroși
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bătut de „camarazi”. Scrisoarea ajungea, apoi, la sfârșitul războiului și descoperirea ororilor naziste. „Consideram documentele o diabolică minciună confecționată de Învingător pentru defăimarea poporului german.” Intervenea aici o figură tutelară „eliberării de matcă”: preotul protestant și profesor de religie. Un pedagog temerar, care condamnase deschis, În clasă, „trufia nemților”. Hulit, șicanat, batjocorit de elevi, „cu tot sadismul de care era În stare o haită de mici monștri. Orele de clasă trebuiau să fi fost pentru el un adevărat iad - cum erau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Lui sufletele lor bune, fiindcă deși sinuciderea este normal condamnată de Biserică, în condițiile cumplite ale terorii comuniste, ea poate fi înțeleasă, chiar dacă nu este aprobată. Era la modă pe atunci în Aiud să se vorbească de metoda „explozivă” a pedagogului ucrainean Anton Semionovici Macarenko, de „șocul pedagogic”, capitole din poemul pedagogic, fuseseră prelucrate filă cu filă și rând cu rând cum spune Petre Pandrea la pag. 96 din Reeducarea de la Aiud. Realitatea, însă pe care tot el o caracterizează cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la Facultatea de Litere și Filosofie, unde își continuă pregătirea universitară până în 1948, teza de licență susținând-o abia în 1970. Se atașează îndeosebi de profesorii Lucian Blaga, Nicolae Mărgineanu, D.D. Roșca, Liviu Rusu. Pentru a se întreține, lucrează ca pedagog la Liceul „Gh. Barițiu” (1945-1946), redactor la ziarul „Tribuna nouă” (1946-1947), referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950). În 1947 devine membru al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști, iar din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor. Participă
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
opera, I-II, București, 1932; Nicolae Țimiraș, Ion Creangă, București, 1933; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 219-223; Iorga, Oameni, I, 392-395; Stelian N. Cucu, Ioan Creangă, Râmnicu Sărat, 1935; G. Ivașcu, I. Creangă, Iași, 1937; V. Ghețea, Ion Creangă pedagog și învățător, București, 1938; În memoria lui Ioan Creangă, îngr. Sandu Teleajen și Adrian Pascu, Iași, 1938; G. Călinescu, Viața lui Ion Creangă, București, 1938; Munteano, Panorama, 66-70; Gh. Ungureanu, Din viața lui Creangă. Documente inedite, București, 1940; Leca Morariu
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
efemera revistă „Fire de tort”. Ca urmare a unui conflict cu autoritatea școlară turdeană își încheie studiile liceale la Tulcea; bacalaureatul îl trece la Ismail (1927). Licențiat în 1932 al Facultății de Litere din Cluj, secția română-latină, temporar bibliotecar și pedagog la liceul din Turda (1931), va fi profesor de greacă și latină la Liceul „Sf. Vasile” din Blaj (1932). În revista „Blajul” apărută între 1934 și 1936 din inițiativa lui D., a lui N. Comșa și Radu Brateș, îi apar
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
poet. Este fiul Paraschivei (n. Balaban) și al lui Dumitru Deșliu, învățător. După studii liceale la Ismail, Pitești, București și Alexandria (cu bacalaureatul în 1946), urmează secția de limbi slave a Universității din București (1972-1975). Funcționează, în județul Argeș, ca pedagog și profesor suplinitor la Școala de agricultură din Dobrogostea, secretar la Primăria din Borlești, șef al Secției de cultură și artă a raionului Merișani. A fost și redactor la revistele „Urzica” (1951-1952), unde debutează, și „Albina” (1952- 1957), translator la
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
evocarea epocii, a ambianței, a casei Lovineștilor. Un capitol substanțial este acela privindu-i pe Profira și pe Vasile T. Lovinescu, părinții criticului, și reconstituind atmosfera din sobra familie din strada Sucevei a Fălticenilor. Vasile T. Lovinescu, pe lângă darurile de pedagog, este înfățișat și ca un bun părinte, grijuliu cu instrucția celor șapte copii ai săi, cărora le-a angajat și guvernantă, fiul Eugen având, spre exemplu, o guvernantă de origine elvețiană. Revelatoare sunt paginile despre tânărul E. Lovinescu, despre eroinele
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
mai înființat foile „Îndrumarea” (Turnu Măgurele, 1913-1914), pentru săteni, și „Gazeta noastră” (Turnu Măgurele, 1925-1935), destinată institutorilor. Împărtășind convingeri sămănătoriste, care îi țin treaz interesul pentru viața de la țară, unde se conservă obiceiurile din străbuni, C., care a fost un pedagog strălucit, se definește mai ales ca un afectuos prieten al celor mici. Pentru ei alcătuiește, în tovărășie cu alți colegi de breaslă, manuale școlare. Cu unul dintre aceștia, I. G. Bratu, elaborează o metodică a învățământului primar (1911) și antologii
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
, Mihail (5.XI.1819, Botoșani - 5.V.1844, Fălticeni), poet. Descendent dintr-o familie de boieri luminați (un frate, Iorgu, a colaborat, la „Biblioteca românescă” a lui Zaharia Carcalechi), C. a învățat în casa părintească cu pedagogul G. de Duchet și la gimnaziile din Pesta și Cernăuți. În 1837 era pregătit să pornească spre Germania, pentru desăvârșirea studiilor. Boala tatălui său l-a silit să se întoarcă la Botoșani. Este numit asesor la Tribunalul din Suceava. Primește
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
cuvine atunci când forma aleasă e sonetul, rondelul ori gazelul. SCRIERI: Trec păsări în amurg, Râmnicu Sărat, 1929; Aspecte din poezia noastră națională și socială, Râmnicu Sărat, 1930; N. Iorga, Râmnicu Sărat, 1930; Nopți provinciale, Râmnicu Sărat, 1931; Ion Creangă ca pedagog, Râmnicu Sărat, 1931; Humorul lui Creangă, Râmnicu Sărat, 1931; Basmele lui Creangă, Râmnicu Sărat, 1931; Copilul în „Amintirile” lui Creangă, Râmnicu Sărat, 1931; Privire fugară asupra operei literare a domnului Const. Kirițescu, Râmnicu Sărat, 1933; Anotimpuri, Râmnicu Sărat, 1934; Poezia
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
V. Șerban, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
îmbinat în demersul său didactic rigoarea savantului - doritor mereu să prezinte studenților rezultatele ultimelor sale cercetări în bibliotecile din țară și din străinătate, convins că trebuie să intre în aulă cu un „chip” științific permanent ameliorat - cu meșteșugul subtil al pedagogului. Descifrând corect condițiile în care s-a plămădit spiritualitatea românească (La răspântia a două lumi: Occidentul latin și Orientul bizantino-slav este titlul primului capitol din Istoria literaturii române vechi), a înființat, în 1938, un lectorat de limbă neogreacă și o
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
influență în special în Europa bizantină, Omilii la Hexameron: "Nimeni, din pricina asta, să nu învinuiască pe Făcător că a adus pe pământ și animale veninoase, care ne vatămă viața și ne sunt dușmani! Atunci ar trebui să învinuim și pe pedagogul care pune ordine în ușurătatea tinereții, înțelepțind pe cel nestăpânit cu lovituri și bice"19. Dincolo de moda pedagogică a vremii, trebuie să reținem că animalul, chiar și cel vătămător, nu are o justificare în sine, ci e numai un pretext
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al fiarei al cărei spectru îl va amenința permanent din umbră. Crocodilul știe că a câștigat un rob, un devotat slujitor, care îi va aduce un câștig însutit mai valoros decât o masă nici măcar copioasă. Frica este cel mai bun pedagog, astfel încât Hameleonul nu va ieși din cuvântul noului său stăpân. Când își ticluiește planurile, atunci când, într-un monolog interior, face bilanțul, personajul nu mai are pe cine păcăli și își dă în vileag dependența față de Crocodil: " În toate cu dreptate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
particular aici e faptul că Maiorescu alege să "ancheteze" folosind literatura lui Popovici Bănățeanu ca să obțină răspunsuri: acumulează poezii ca și cum ar recompune documente sufletești. Aflând că a fost îndrăgostit, criticul vrea să evalueze intensitatea sentimentului: Firește așa trebuia să scrie pedagogul; dar firește așa trebuia să facă poetul, fiecare după menirea lui în lume. Și ce puternică a fost simțirea junelui teolog, lumească, nu e vorba, dar sfântă, cum o numește el și cum are dreptul să o numească, se vede
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pus în vedere fratelui meu să dispară, că n-are ce să mai caute prin sat, că să se ducă unde știe. El a plecat și s-a dus la Brașov, la Traian, și s-a angajat la Ghimbav ca pedagog la un internat școlar. În acest timp și-a completat studiile și apoi a făcut o școală de parașutism pe acolo prin zonă. Trebuia să devină ofițer dar, înainte cu puțin timp de a termina școala, a fost un exercițiu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Crețești (1858) au clădit nu numai casa de școală, care a fost totdeauna de atunci ocupată de un număr de mai bine de 100 elevi, mai ales în timpul domnului N. Constantinescu, până la 1865 când a trecut în funcția de șef pedagog și profesor de muzică la seminarul din Huși, dar au clădit în jurul școlii și casa comunală, precum și biserica din nou. Informând că adesea au sfătuit pe săteni să-și dea copiii la școli și a-i încuraja și răsplăti după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
catolice. Vestea morții sale a fost anunțată la 29 ianuarie 1923 în revista Jugendfreund, care îi dedica următoarele rânduri în care i se elogiau viața și activitatea: El a fost tot timpul carierei sale îndrumător de caractere, luminător de suflete, pedagog desăvârșit, suflet distins și nobil, intelectual select, ucenic umil și credincios al lui Iisus Cristos și al Bisericii"558. Preotul Felix Wiercinski. S-a născut la 20 august 1858 în târgușorul Peutzige din teritoriul Danzig. A intrat în Societatea lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
informații despre calitatea și funcționalitatea acestuia în ansamblu său, cât și a unor componente ale sale (mijloace, metode, forme de organizare, conținut, caracteristici ale agenților implicați în desfășurarea lui). Evaluarea reprezintă un concept deosebit de cuprinzător, definit în diverse feluri de pedagogi. Constantin Cucoș consideră evaluarea drept activitatea prin care cadrul didactic verifică pregătirea elevilor și o apreciază prin note, iar pentru Ioan Jinga evaluarea reprezintă „barometrul” prin care este indicată în orice moment starea pregătirii școlarilor, succesele și eșecurile, nivelul performanțelor
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
îndeplinește o funcție formativă”. „Aplicarea acestei strategii este foarte pretențioasă și necesită organizarea riguroasă a predării, competență în precizarea obiectivelor, în stabilirea sarcinilor, în alegerea tehnicilor de evaluare” (Cerghit I. Sisteme de instruire alternative și complementare). Analiza definițiilor prezentate de pedagogi ca Ioan Cerghit, Ion T. Radu, G. De Landsheere, L. Allal, J. Cardinet, G. Scallon, R. Amigucs, Petit Jean, Perrenoud, Yvan Abernot, Roland Abrecht permite surprinderea câtorva caracteristici esențiale ale conceptului de evaluare formativă: este o evaluare criterială, bazată pe
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
cutumele de „cursă lungă” ale universului școlar. Este o problematică de actualitate internațională, cu diferențe sensibile mai ales la nivelul proporțiilor, al explicitării și al receptivității publice. Situată în abstract, reforma învățământului devine atemporală și nelocalizabilă, încurajând, de pildă, perseverența pedagogilor afirmați în anii ’70-’80, care își reiterează demersul “înnoitor” cu autoritatea specialistului problemei, indiferenți la faptul că problema de atunci se adresa societății socialiste, iar cea de acum, cel puțin declarativ, nu. în ciuda dorinței autorilor de a evita ipocrizia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o formulă aparent pleonastică a aceluiași Dan Hăulică. Rândurile de până acum sunt urmarea ce mi s-a părut firească a întârzierii hedoniste printre lucrările lui Dragoș Pătrașcu. Rândurile ce urmează reproduc mirările, convingerile, tristețile, mulțumirile, căutările unui artist și pedagog de școală nouă. Atâtea câte au încăput în ora de confesiuni improvizate între șevalet, microfoane, camere de luat vederi și reflectoare discrete. A.V. De ce ați agățat balanța aici, deasupra măsuței pentru cafea? Dragoș Pătrașcu Balanța este un obiect formidabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]