34,654 matches
-
cu un pachet de țigări. Votcă n-avem. Rom românesc, la nouăsprezece suta. Vă iau banii acum, că s-a enervat responsabilul. Îi verifică barmanului casa. - Măi, voi aveți bani? Altfel o să cunoaștem, pe propria piele, progresele artei plastice din penitenciare. Afară de cazul că nu le devenim ăstora simpatici și ne lasă să le spălăm vesela... Sau ne pregătesc cîte-un pachețel pentru acasă, să le apretăm ospătărițelor lenjeria. - Taci, mă! Avem bani. Ștefane, zi-i ce fac eu cu Sonia? - Prostii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
teroriști arabi (libieni, palestinieni, iranieni etc.); 4. agenți străini (în principal sovietici și maghiari); 5. militari sovietici racolați din rândul unor basarabeni (a căror limbă maternă era româna); 6. franctirori izolați (lunetiști), acționând independent; 7. deținuți de drept comun din penitenciarele românești (utilizați fie de facțiuni fidele lui Ceaușescu, fie, dimpotrivă, de noua Putere constituită din 22 decembrie 1989); 8. ofițeri din Armată, MI, trupe USLA (inclusiv din Securitate, din facțiunile care au simpatizat revoluția și au sprijinit-o), acționând la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
executării (V. Dongoroz). Pentru alți autori, liberarea condiționată este o instituție complementară a executării pedepsei, fiind socotită, într-o anumită măsură, o continuare a executării pedepsei, însă cu executarea în libertate (I. Oancea); o instituție complementară regimului executării pedepsei în penitenciare și, totodată, un mijloc de individualizare a executării pedepselor privative de libertate (Basarab) sau o măsură de politică penală importantă pentru realizarea scopului pedepsei, concepută ca un stimulent pentru condamnații care dau dovadă de îndreptare, fiind destinată să grăbească procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
concepută ca un stimulent pentru condamnații care dau dovadă de îndreptare, fiind destinată să grăbească procesul de reeducare și de reinserție socială a condamnatului (Bulai). În raport cu legea, liberarea condiționată constă în punerea în libertate a condamnatului care execută pedeapsa în penitenciar, înainte de împlinirea duratei pedepsei, în baza unei hotărâri pronunțate de instanța de judecată. Această liberare anticipată este supusă unor condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării, condiții a căror îndeplinire este evaluată de instanța de judecată sesizată printr-o propunere
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
condiționată apare ca un mijloc de individualizare, de adaptare a pedepsei în cursul executării acesteia, deci post judicium (S.Kahane)2. Datorită faptului că pedepsele privative de libertate din a căror executare condamnatul poate fi liberat condiționat se execută în penitenciare, apare evident că rolul acestora în funcționarea instituției este deosebit de important. Punctul de vedere al administrației penitenciarului (Comisia de individualizare a executării pedepselor) trebuie obligatoriu exprimat și consemnat în scris (proces-verbal), atât în cazul în care liberarea condiționată este propusă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
judicium (S.Kahane)2. Datorită faptului că pedepsele privative de libertate din a căror executare condamnatul poate fi liberat condiționat se execută în penitenciare, apare evident că rolul acestora în funcționarea instituției este deosebit de important. Punctul de vedere al administrației penitenciarului (Comisia de individualizare a executării pedepselor) trebuie obligatoriu exprimat și consemnat în scris (proces-verbal), atât în cazul în care liberarea condiționată este propusă, cât și în cazul în care liberarea este cerută direct de către cel condamnat. În ambele situații, aprecierile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pedepselor și cu privire la soluționarea plângerilor sau sesizărilor formulate de condamnați 4. Procedând în acest fel, țara noastră răspunde unui deziderat formulat în hotărârile unor organizații internaționale, universale sau regionale, deziderat care cere ca justiția să nu se oprească la porțile penitenciarului. Liberarea condiționată, ca instituție, este reglementată prin norme cuprinse în Codul penal, Codul de procedură penală și în Legea de executare a pedepselor privative de libertate și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Liberarea condiționată este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
condamnații minori, iar apoi, printr-o lege adoptată în 1921, a fost extinsă și în raport cu condamnații majori 5, dar cele două legi nu au fost niciodată aplicate. O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor din 1929. Liberarea condiționată a fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În 1950, instituția liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei, pe baza rezultatelor obținute de cel condamnat în muncă și în raport de conduita acestuia în penitenciar, în conformitate cu prevederile Legii nr.720/1950. Punerea în libertate a celui condamnat înainte de executarea integrală a pedepsei pronunțate nu era condiționată de comportamentul dovedit după liberare, deoarece în momentul în care intervenea, pedeapsa era considerată executată. Liberarea condiționată a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
penal francez cuprinde în art.132 -23, art.221-3 și art.221-4 dispoziții referitoare la așa-numita perioadă de siguranță (la période de sûreté). Reglementarea privitoare la perioada de siguranță, pe durata căreia un condamnat nu poate fi eliberat din penitenciar, a fost introdusă în dreptul penal francez printr-o lege din 1978. Adoptarea acestei legi este expresia unei reacții împotriva vechilor reglementări în materie, care îngăduiau judecătorului să pună în libertate pe autorii unor infracțiuni de o gravitate extremă. În motivarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
automată. Asemenea soluții au fost adoptate, spre exemplu, în Olanda și S.U.A. În sistemul penal olandez după 1986, liberarea condiționată intervine, de principiu, automat după executarea unei fracțiuni din pedeapsă, fără a se face vreo evaluare asupra comportamentului deținutului în penitenciar. Liberarea condamnatului poate fi refuzată numai în cazuri excepționale (în caz de tulburări psihice de comportament sau în cazul unei conduite extrem de rea pe durata executării pedepsei). După ieșirea din penitenciar, condamnatului nu i se impune nici o condiție de conduită
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a se face vreo evaluare asupra comportamentului deținutului în penitenciar. Liberarea condamnatului poate fi refuzată numai în cazuri excepționale (în caz de tulburări psihice de comportament sau în cazul unei conduite extrem de rea pe durata executării pedepsei). După ieșirea din penitenciar, condamnatului nu i se impune nici o condiție de conduită, iar săvârșirea unei noi infracțiuni nu are ca efect revocarea liberării. Un sistem asemănător a fost introdus în Statele Unite ale Americii după 1975, printr-o reglementare adoptată de Guvernul federal, care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
liberare automată, înainte de executarea integrală a pedepsei (supervised mandatory release), coexistă în anumite state americane cu sistemul eliberării condiționate 7 (discretionary parole release) . Sistemul liberării automate a produs efecte pe termen scurt, în sensul că a dus la scăderea populației penitenciare, dar pe termen lung nu a avut efectele dorite nici asupra prevenirii infracțiunilor și nici asupra resocializării celor condamnați. Este motivul pentru care în Canada, deși Comisia de determinare a pedepselor a sugerat în 1988, abrogarea liberării condiționate și introducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a dreptului de grațiere care, de principiu, aparține șefului statului (J.J. Robert). Posibilitatea scurtării perioadei de detenție este consacrată și în dreptul penal englez (remission). Remisiunea pedepsei în dreptul penal englez este acordată de o autoritate administrativă (visiting committee) pentru condamnații din penitenciarele generale sau de o autoritate compusă în principal din magistrați (Board of visitors) pentru condamnații care își execută pedeapsa în penitenciare speciale. Remisiunea poate merge până la o treime din durata pedepsei pronunțată de instanța de judecată. Reducerea pedepsei, ca mod
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
penal englez (remission). Remisiunea pedepsei în dreptul penal englez este acordată de o autoritate administrativă (visiting committee) pentru condamnații din penitenciarele generale sau de o autoritate compusă în principal din magistrați (Board of visitors) pentru condamnații care își execută pedeapsa în penitenciare speciale. Remisiunea poate merge până la o treime din durata pedepsei pronunțată de instanța de judecată. Reducerea pedepsei, ca mod de individualizare a executării pedepsei este consacrată explicit sau implicit și în legea penală română. Astfel, în Codul penal român, reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
exemplu, în Arabia Saudită, potrivit unui decret regal din 1986, pedeapsa poate fi redusă la jumătate pentru condamnații care în timpul executării pedepsei își însușesc preceptele Coranului. În acest scop, deținutul va recita periodic un număr de versete în fața unor institutori ai penitenciarului până la epuizarea cărții (Pradel). În cele mai multe legislații contemporane, ca și în legislația penală română, pedeapsa efectiv executată se reduce și ca efect al unor ieșiri din penitenciar (învoiri). Ieșirea condamnaților din penitenciar poate avea motivații diferite. Unele ieșiri din penitenciar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
scop, deținutul va recita periodic un număr de versete în fața unor institutori ai penitenciarului până la epuizarea cărții (Pradel). În cele mai multe legislații contemporane, ca și în legislația penală română, pedeapsa efectiv executată se reduce și ca efect al unor ieșiri din penitenciar (învoiri). Ieșirea condamnaților din penitenciar poate avea motivații diferite. Unele ieșiri din penitenciar sunt fundamentate pe considerente strict umanitare (pentru tratamentul medical ori pentru deces în familie), în timp ce alte învoiri pot fi acordate condamnaților pe considerente de ordin social educativ
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un număr de versete în fața unor institutori ai penitenciarului până la epuizarea cărții (Pradel). În cele mai multe legislații contemporane, ca și în legislația penală română, pedeapsa efectiv executată se reduce și ca efect al unor ieșiri din penitenciar (învoiri). Ieșirea condamnaților din penitenciar poate avea motivații diferite. Unele ieșiri din penitenciar sunt fundamentate pe considerente strict umanitare (pentru tratamentul medical ori pentru deces în familie), în timp ce alte învoiri pot fi acordate condamnaților pe considerente de ordin social educativ (ex.învoirile pentru completarea studiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
penitenciarului până la epuizarea cărții (Pradel). În cele mai multe legislații contemporane, ca și în legislația penală română, pedeapsa efectiv executată se reduce și ca efect al unor ieșiri din penitenciar (învoiri). Ieșirea condamnaților din penitenciar poate avea motivații diferite. Unele ieșiri din penitenciar sunt fundamentate pe considerente strict umanitare (pentru tratamentul medical ori pentru deces în familie), în timp ce alte învoiri pot fi acordate condamnaților pe considerente de ordin social educativ (ex.învoirile pentru completarea studiilor sau alte stagii de formare profesională ori ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tratamentul medical ori pentru deces în familie), în timp ce alte învoiri pot fi acordate condamnaților pe considerente de ordin social educativ (ex.învoirile pentru completarea studiilor sau alte stagii de formare profesională ori ca recompensă pentru unele realizări ale deținuților în penitenciare). 3. Cadrul general al condițiilor și criteriilor avute în vedere la acordarea liberării condiționate. Plecând de la teza unanim acceptată, că liberarea condiționată este un instrument legal de individualizare a constrângerii penale în faza executării pedepsei, este firesc și necesar ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
instanța de judecată le are în vedere atunci când decide și își fundamentează decizia sa, este de natură a-i prefigura acestuia conduita pe care o are de urmat pe parcursul executării pedepsei. Condamnatul este stimulat în acest mod să aibă în penitenciar o conduită care se va constitui într-o garanție a îndreptării și resocializării sale, fapt ce face probabilă integrarea sa în viața socială liberă, chiar dacă pedeapsa primită ca urmare a infracțiunii săvârșită de el nu a fost ispășită în întregime
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pedeapsa primită ca urmare a infracțiunii săvârșită de el nu a fost ispășită în întregime. Impactul condițiilor prevăzute de lege și mai ales efortul de a le îndeplini au o influență benefică asupra condamnatului, atât pe timpul cât el este în penitenciar, cât și pe durata liberării și după expirarea duratei pedepsei. din punctul de vedere al autorităților cu competențe în funcționarea instituției, existența unor condiții și criterii legale îngrădește posibilitatea unor soluții arbitrare posibile, având în vedere că, în sistemul penal
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pedeapsă 11 Cel condamnat la pedeapsa închisorii în regim de detenție poate fi liberat condiționat, după ce a executat o fracțiune din durata pedepsei, conform cu prevederile cuprinse în art.59, 591, 60 C.pen. Procentul de pedeapsă care trebuie executat în penitenciar este stabilit de lege diferențiat, în raport de durata pedepsei aplicate, forma de vinovăție cu care s-au săvârșit infracțiunile care au atras condamnarea și vârsta celui condamnat. Condiția privitoare la obligația celui condamnat de a executa o parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că motivația vine din interior, nefiind o acțiune externă reciprocă" „Nici măcar Dumnezeu nu-i poate vorbi unui flămând dacă ceea ce-i spune nu se referă la hrană.” Mohandas K. Ghandi, lider politic și religios al Indiei A te apropia de penitenciarul statului Kentucky este ceva nemaipomenit. Pentru a avea acces Înăuntru, vizitatorii trebuie să parcurgă câteva puncte de verificare Înainte să ajungă la poarta masivă din față. La intrare, cei din afară trebuie să treacă printr-un sistem de verificare format
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de zi; j) centre de educație specială; k) centre de pedagogie curativă; l) grupe/clase de copii/elevi cu deficiențe senzoriale multiple (surdocecitate); m) școli de reeducare pentru elevii cu deficiențe comportamentale; n) școli/clase organizate În spitale, preventorii și penitenciare. ș...ț (3) În Învățământul special integrat pot funcționa: a) grupe de grădiniță specială În grădinițele de masă; b) clase speciale compacte integrate În școlile de masă; c) grupuri de elevi cu cerințe educative speciale integrați În școlile de masă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]