64,416 matches
-
operele lui Puccini - în Boema, orchestra ne explică cu o anticipație de poate 20-30 de secunde unde ne aflăm, într-o veselă mansardă pariziană, unde trăiesc artiști; în Tosca - am spus deja, motivul lui Scarpia se ridică amenințător ca și personajul care va distruge totul în jurul său. Iar în Madama Butterfly, poate că scurta fugă la 4 voci cu care începe partitura este, în mintea și în sufletul lui G. Puccini un omagiu adus marelui său predecesor care a încheiat magistral
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
mult, înapoi, în timp, la creația verdiană. Parafrazând parcă cuvintele doctorului Grenville din actul al IV-lea al operei Traviata - La tisi non le accord ache poche ore/ Boala nu-i va acorda decât câteva ore - Puccini pune în gura personajului său Schaunard o replică asemănătoare: Fra mezz’ora e morta/ Într-o jumătate de oră va fi moartă. G. Puccini vede piesa Tosca a lui Victorien Sardou la Milano, cu Sarah Bernard în rolul titular. Imediat i se adresează editorului
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
melodică mai liberă, prin subiecte de o profundă umanitate. Muzica lui G. Puccini pornește de la cuvânt, organizându-se după topica proprie limbajului vorbit, după desfășurarea dramatică, exprimând cât mai poetic, cât mai integral, textul. Muzica sa urmărește starea sufletească a personajelor, susținând evoluția lor dramaturgică. Ca și Verdi, Puccini folosește stilul parlando, construit pe caracterizări orchestrale melodice, inspirat din vechiul recitativ al melodramei italiene. Stilul acesta este asemănător concepției wagneriene despre continuitatea discursului muzical. Puccini scria editorului său: Sunt cu nervii
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
footnote Sbârcea, George-Puccini, Ed. Muzicală, 1966 p . 113 footnote> Succesor al lui Verdi, Puccini este legat de acesta prin promovarea în continuare a cantilenei de tip italian. Cei doi compozitori sunt uniți prin atenția și dragostea pe care o acorda personajelor feminine din operelor lor, personaje pe care le urmăresc îndeaproape în dezvoltarea lor psihologică, pe care le construiesc cu mare atenție, din punct de vedere muzical. Mai presus de orice, Puccini rămâne ultimul mare melodist al muzicii italiene. Puccini s-
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
1966 p . 113 footnote> Succesor al lui Verdi, Puccini este legat de acesta prin promovarea în continuare a cantilenei de tip italian. Cei doi compozitori sunt uniți prin atenția și dragostea pe care o acorda personajelor feminine din operelor lor, personaje pe care le urmăresc îndeaproape în dezvoltarea lor psihologică, pe care le construiesc cu mare atenție, din punct de vedere muzical. Mai presus de orice, Puccini rămâne ultimul mare melodist al muzicii italiene. Puccini s-a dovedit peste timp, un
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
la melodrama lirică, pentru a ajunge la drama muzicală italiană. Remarcăm interesul lui Verdi pentru orchestrație și pentru rolul orchestrei în sublinierea expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și contrapunctice ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba redării expresivității psihologice a personajelor. Astfel, stilul verdian în materie de recitative, dezvoltat pe parcursul evoluției sale componistice, va atinge în Aida o înaltă perfecțiune. Aici întâlnim modele de echilibru perfect între expresivitatea verbală și cantilenă. Aceeași preocupare o vom întâlni și la Puccini, care va
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
palme. Treptat, două poeme diferite au fost cântate înlănțuit, formându-se astfel un început de suită. Primul poem avea rol de preludiu sau introducere, urmând apoi ce-a de-a doua parte, ce se derula într-o mișcare moderată. Un personaj care va marca evoluția muzicii pe teritoriul Spaniei musulmane a fost muzicianul Ziryab. Sclav originar din Bagdad, acesta își caută libertatea fugind în îndepărtata provincie Al-Andalus. Aici devine o figură extrem de controversată. Erou civilizator pentru majoritatea istoricilor medievali, Ziryab se
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Avempace, va fi considerat muzicianul de referință al teritoriului Al-Andalus. Apartenența sa la valorile și preceptele noii societăți și civilizații, precum și inovațiile fundamentale pe care le va aduce în ceea ce privește structura fenomenului muzical arabo-andaluz îi vor conferi statutul de personaj cheie în istoriografia muzicală orientală și europeană. Om de o vastă cultură, estet și filozof, Ibn Bajja de Saragoza realizează beneficiile extrem de importante pe care le poate avea arta muzicală arabă prin grefarea unor elemente provenite din alte culturi muzicale
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
suitele nouba provenite din Al-Andalus ce se regăsesc astăzi în Africa de Nord sunt ordonate și se supun principiilor stabilite și enunțate de către acest teoretician al muzicii arabe. Dezvoltarea muzicii arabo-andaluze pe teritoriul spaniol s-a efectuat cu ajutorul și prin intermediul mai multor personaje cheie, ce au marcat și influențat decisiv evoluția acestui fenomen muzical. Aceste multiple influențe succesive s-au derulat pe o perioadă relativ lungă de timp - aproximativ patru secole. Să mai notăm că evoluția acestui gen de muzică s-a efectuat
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
- CE FEL DE PERSONAJ ESTE CRITICUL LITERAR CONTEMPORAN? Un personaj puțin bizar, aș spune. Criticul literar de astăzi nu mai are același statut precum criticul literar de ieri. În perioada comunistă, instituția criticii literare era politizată, iar literatura înl ocuia oferta mult mai generoasă
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
- CE FEL DE PERSONAJ ESTE CRITICUL LITERAR CONTEMPORAN? Un personaj puțin bizar, aș spune. Criticul literar de astăzi nu mai are același statut precum criticul literar de ieri. În perioada comunistă, instituția criticii literare era politizată, iar literatura înl ocuia oferta mult mai generoasă pe care o întâlnim în societățile
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
ea e adesea o „reacție” provocată. Pornind de la premisa că o carte nu poate plictisi, dar un om da, am Încercat să vedem În ce măsură omul care mediază relația adolescentului cu o carte (profesorul de română) și omul din interiorul cărții (personajul) se pot face vinovați de plictiseala noastră „cea de toate zilele”. La această anchetă au răspuns foști olimpici internaționali la fizică, matematică, chimie, istoria artei. Noi considerăm că olimpicii de alte discipline decât româna au o perspectivă mai autentică față de
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
face autoarea ultimului „răspuns”care a luat forma unui eseu privind condiția profesorului de literatură. Descrieți/imaginați-vă cea mai plictisitoare oră de literatură din liceu. Pentru tinerii cititori Întâlnirea cu un roman Înseamnă, În primul rând, Întâlnirea cu un personaj. Amintiți-vă de un personaj literar care v-a plictisit cumplit. Marius PACHIȚARIU absolvent „Național”, fost olimpic internațional la matematică A studiat la Princeton University, În prezent este cercetător la UCL. Cea mai plictisitoare oră de literatura pentru mine ar
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
a luat forma unui eseu privind condiția profesorului de literatură. Descrieți/imaginați-vă cea mai plictisitoare oră de literatură din liceu. Pentru tinerii cititori Întâlnirea cu un roman Înseamnă, În primul rând, Întâlnirea cu un personaj. Amintiți-vă de un personaj literar care v-a plictisit cumplit. Marius PACHIȚARIU absolvent „Național”, fost olimpic internațional la matematică A studiat la Princeton University, În prezent este cercetător la UCL. Cea mai plictisitoare oră de literatura pentru mine ar fi una În care se
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
de vedere noi. Ar trebui să Încurajeze fiecare elev să interacționeze În mod original cu lectura, de exemplu prin teme de lucru formulate mai vag și mai creativ. Răspunsul meu este simplu și usor. Nu Îmi aduc aminte de niciun personaj literar care să mă fi plictisit cumplit. Nu cred că veți primi răspunsuri bune la Întrebare din altă parte pentru că personajele (și cărțile) plictisitoare sunt uitate imediat. Voi răspunde la altă Întrebare. Credeți că sunt atât de importante personajele În
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
lucru formulate mai vag și mai creativ. Răspunsul meu este simplu și usor. Nu Îmi aduc aminte de niciun personaj literar care să mă fi plictisit cumplit. Nu cred că veți primi răspunsuri bune la Întrebare din altă parte pentru că personajele (și cărțile) plictisitoare sunt uitate imediat. Voi răspunde la altă Întrebare. Credeți că sunt atât de importante personajele În percepția unui roman, mai ales În timpul lecturii? Eu nu sunt de acord că pentru tinerii (sau mai puțin tinerii) cititori personajele
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
niciun personaj literar care să mă fi plictisit cumplit. Nu cred că veți primi răspunsuri bune la Întrebare din altă parte pentru că personajele (și cărțile) plictisitoare sunt uitate imediat. Voi răspunde la altă Întrebare. Credeți că sunt atât de importante personajele În percepția unui roman, mai ales În timpul lecturii? Eu nu sunt de acord că pentru tinerii (sau mai puțin tinerii) cititori personajele sunt cel mai interesant aspect al unui roman. Pentru mine, cea mai importantă este iluzia creată de autor
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
personajele (și cărțile) plictisitoare sunt uitate imediat. Voi răspunde la altă Întrebare. Credeți că sunt atât de importante personajele În percepția unui roman, mai ales În timpul lecturii? Eu nu sunt de acord că pentru tinerii (sau mai puțin tinerii) cititori personajele sunt cel mai interesant aspect al unui roman. Pentru mine, cea mai importantă este iluzia creată de autor a unei lumi noi, necunoscute mie, și care este explorată În mod sistematic În carte. Mai ales ca tânăr cititor, această iluzie
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
sistem educațional mai fără chef decât ar trebui să fie posibil nu face decât să te lase, definitiv, fără chef. Din fericire există, de toate părțile baricadelor, și oameni care nu știu cum e. Ceea ce doresc oricui. Moartea pasiunii: șase milioane* de personaje În căutarea unui cititor care să le suporte. Nu mi s-a Întâmplat prea des să renunț la a citi o carte. Parțial și din cauză că definiția renunțării presupune, pentru mine, să fi rezistat măcar la primele 50 de pagini. La
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
o carte care mă prinde o face, În general, În primele cinci paragrafe. Hai, zece, că nu toată lumea scrie fraze cronicărești. Rar am răbdare mai mult cu una, așa că rar le abandonez. Atunci când mi s-a Întâmplat, a fost din cauza personajului. În momentul În care simt o dorință cruntă ca personajul să fie real nu ca să bem o sticlă de vin Împreună, ci ca să pot face ferfeniță cartea În care apare și să-l forțez să o mănânce (nu cu toți
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
primele cinci paragrafe. Hai, zece, că nu toată lumea scrie fraze cronicărești. Rar am răbdare mai mult cu una, așa că rar le abandonez. Atunci când mi s-a Întâmplat, a fost din cauza personajului. În momentul În care simt o dorință cruntă ca personajul să fie real nu ca să bem o sticlă de vin Împreună, ci ca să pot face ferfeniță cartea În care apare și să-l forțez să o mănânce (nu cu toți autorii se poate aplica acest procedeu - unii sunt matahale, alții
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
are mari șanse sa ajungă psihoterapeut sau președinte al SUA. Nu ar fi corect dacă nu aș Începe raspunsul cu ceva clarificări: a. Eu sunt om de știință. Am fost olimpic la geografie, biologie și științele pământului. Cele mai Întâlnite personaje din lecturile mele au fost cumulonimbus si euglena. b. Nu am suportat lectura impusă, În speță cea de la școală. Am fost de-a dreptul proactiv În liceu, elev exemplar, cu toate lecturile la zi. Atât doar că nu mi-am
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
fost de-a dreptul proactiv În liceu, elev exemplar, cu toate lecturile la zi. Atât doar că nu mi-am luat vreodată hrana sufletească din acele lecturi tocmai din acest motiv. Era lectură forțată. Acestea fiind spuse, am să exclud personajele care m-au marcat, fiind complexe: Jane Eyre, Căpitanul Nemo sau John Snow. Îmi vine destul de greu să mă gândesc la cineva plictisitor. Eram gata-gata sa spun Ana, din Ion, dar Îmi dau seama ce greșeală aș fi făcut. Ei
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
Jane Eyre, Căpitanul Nemo sau John Snow. Îmi vine destul de greu să mă gândesc la cineva plictisitor. Eram gata-gata sa spun Ana, din Ion, dar Îmi dau seama ce greșeală aș fi făcut. Ei bine, nu cred ca am un personaj literar care să mă fi plictisit mai crunt decât eroul din Romanul adolescentului miop. Cum se chinuie el să povestească de corigența la matematică de parcă ar fi vorba despre independența energetică. Pur si simplu, nu m-a atras, nu l-
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
a fost să mă aflu printre cei aleși. Literatura germană ar putea foarte ușor să se revendice inventatoarea plictisului ca tehnică literară. Aș vorbi de Berlin Aiexanderpiatz de Alfred Doblin, dar mă tem că nici nu-mi mai amintesc numele personajelor, atât mi s-au părut de insipide. De asemenea, profesorul sinolog Peter Kien din Orbirea lui Canetti sau protagonistul din Eu nu sunt Stiller de Max Frisch ar putea ocupa un podium al plictiselii, dar numai cu medalii de argint
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]