3,221 matches
-
confecționat din mătase la 1977, cu prilejul centenarului Independenței, purtând pe una din fețe chipul voievodului Mihai Viteazul, iar pe cealaltă față, un June Roșior. Suportul steagului are placate în metal numele membrilor grupului. Anual organizează maialul la Troița de la Pietriș, cunoscută și sub numele de Crucea lui Furnică, fiind ridicată de Dumitru și Paraschiva Furnică în anul 1930, înlocuind vechea troiță a lui Iosif Notar și soția sa Paraschiva, din anul 1909. Adeseori făceau maialuri în Duminica Mironosițelor și la
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
loc în timpul Măriii Sarmatice, ca urmare a apropierii sau depărtării de țărm, a adâncimii apei, a înaintărilor și retragerilor liniilor de țărm, a făcut ca teritoriile din nordul Câmpiei Moldovei să aibă o petrografie diferită. Astfel, orizonturile de nisipuri și pietrișuri, transformate parțial în gresii și conglomerate, sau calcarele oolitice care spre vest au grosimi mai mari, se subțiază pe măsura depărtării de vechiul țărm, fiind înlocuite de nisipuri fine și argile, cu unele intercalații de prundișuri. Denundația care a urmat
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
stare vie reprezentanți ai faunei și florei marine sau de apă dulce, în scopul de a-i studia sau prezenta publicului. Biotopul acvariului cuprinde substratul si factorii de mediu (temperatura, lumina, gazele si sărurile minerale). Substratul este format din nisip, pietriș si masa apei. Volumul apei variază in funcție de capacitatea acvariului; aceasta depinde de necesitățile ecologice ale peștilor care îl populează. De exemplu, una-două perechi de scalari au nevoie de un acvariu cu o capacitate de 120l de apă. Alți pești
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
mănăstirile, sunt, în conformitate cu scrierile antice, roci trimise pe pământ din cer, de unde și numele de meteori, pentru a permite asceților să se retragă și să se roage. Aceste masive stâncoase sunt compuse din roci detritice formate dintr-un conglomerat de pietriș cimentat. În locul lor a existat în terțiar albia unui fluviu care se vărsa în Marea Tesaliei și care a depus treptat sedimente. Aceasta este explicația aspectului stratificat al rocilor. Atunci când fluviul s-a mutat sau a dispărut, aluviunile au fost
Meteora () [Corola-website/Science/311835_a_313164]
-
Materialele de construcție sunt materiale naturale sau artificiale folosite în construcții. Drept materie primă pentru fabricarea materialelor de construcție servesc materialele de proveniență minerală (calcar, pietriș, nisip, gips, granit, marmură ș.a.), de proveniență vegetală (lemn, deșeuri agricole etc.), unele produse ale industriei metalurgice, industriei chimice și a industriei de prelucrare a petrolului (bitum, polimeri, gudroane etc.). După destinație, materialele de construcție se împart în: "Materialele de
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
construirea șoselelor, la construcțiile hidrotehnice, la executarea izolației hidrofuge, învelitorilor ș.a. "Gudroanele" se folosesc la fabricarea materialelor izolante, plăcilor pentru pardoseli, masticurilor fierbinți și reci. "Agregatele" pot fi naturale și artificiale. Din cele naturale fac parte calcarul, nisipul, piatra Ponce, pietrișul, tuful, azbestul ș.a. Agregatele se folosesc ca materiale de zidărie, ca adaos activ la lianți, ca agregat pentru mortare ușoare, ca material de lustruire ș.a. Agregatele artificiale sunt zguri și roci arse (deșeuri industriale). "Materialele hidroizolante" se folosesc la acoperirea
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
KV64, ceea ce a generat o controversă, deoarece numai „Consiliul suprem al antichităților” are dreptul de a da nume; în plus, nici măcar nu se știe dacă acolo e într-adevăr un mormânt. Primele morminte au fost amplasate în fațadele stâncilor, deasupra pietrișului de la baza dealurilor, sub cascadele temporare cauzate de ploi (ex. KV34 și KV43). După ce aceste locații s-au umplut, mormintele au început să fie construite pe fundul văii (KV62 și KV63), mutându-se apoi din nou spre locuri mai înalte
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
cauzate de ploi (ex. KV34 și KV43). După ce aceste locații s-au umplut, mormintele au început să fie construite pe fundul văii (KV62 și KV63), mutându-se apoi din nou spre locuri mai înalte, ca urmare a umplerii văii cu pietriș. Modelul obișnuit este un coridor lung, în pantă, tăiat în stâncă, care trece prin una sau două săli, până ajunge la camera mortuară. La primele morminte coridorul face cel putin o dată un unghi de 90° (ex. KV43, al lui Tutmes
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
două săli, până ajunge la camera mortuară. La primele morminte coridorul face cel putin o dată un unghi de 90° (ex. KV43, al lui Tutmes IV ), acest model purtând numele de „axa frântă”. După înmormântare coridoarele urmau să fie astupate cu pietriș și intrarea în mormânt camuflată. După sfârșitul „perioadei Amarna”, coridorul începe să fie mai drept, cu o frântură dublă la mijloc (KV 57 al lui Horemheb este tipic în acest sens), până se ajunge la o axă dreaptă în întregime
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
văii Priei) acoperite în cea mai mare parte cu păduri de foioase, făgete, pajiști și fânețe brăzdate de mai multe pâraie cu debit redus de apă. Dim punct de vedere geologic măgura este constituită pe șisturi cristaline și conglomerate de pietrișuri, nisipuri și argile. Versantul nordic și cel nord-estic este presărat pe alocuri cu stâncării calcaroase (de dimensiuni reduse) de culoare alb-cenușiu, la baza cărora sunt semnalate depozite minore de grohotișuri rezultate în urma mai multor procese de eroziune desfășurate de-a
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
ai „Dealului Morii”, ai „Râpei Bii”, sau ai „Cetățuicii”, se poate observa cu ușurință că aceste înălțimi sunt constituite din roci sedimentare sub forma unor straturi de diferite grosimi, dispuse în plan orizontal sau ușor înclinat. În compoziția acestora intră pietrișuri, argile, marne, gresii, nisipuri sau conglomerate, provenite din măcinarea, transportul și depunerea rocilor versanților nordici ai „Alpilor Transilvaniei”, în decursul a milioane de ani. Tot din această perioadă datează și rocile calcaroase bine evidențiate în trupurile de hotar numite „La
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
specialiștilor să includă sudul Transilvaniei în aria pe care s-a petrecut procesul de antropogeneză de pe teritoriul României. Toporașul se află în prezent la Muzeul județean de istorie din Sibiu. Altă descoperire arheologică este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la sfârșitul epocii neolitice, a cărui vârstă a fost apreciată de către arheologul sibian prof. Iuliu Paul, la 3600 ani. Vestigii din epoca bronzului au fost descoperite de-
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc din satul Roșia-Nouă; Valea Corbească, Meșteroaia din satul Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș. Comuna este caracterizată de un climat temperat continental moderat cu influențe oceanice. Situată în culoarul Văii Mureșului comuna Petriș este caracterizată de un topoclimat de adăpost cu un climat blând. Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
lungul DJ 119D. Satul Cucova se află la nord de Valea Seaca. În partea de sud se află cătunul Pălămida (fost sat) - locuit în principal de locuitori de etnici romi. Cuvertura sedimentara, care către suprafață conține depozite cuaternare din nisipuri, pietrișuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri și depozite loessoide, este suprapusa unui soclu cristalin. Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute de m, ca efect al intensității deosebite a mișcărilor negative din această perioadă geologică. Fundamentul cuverturii (format în Meoțian) este constituit de
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
constituit de molasa pericarpatica, ce cuprinde argile și nisipuri sedimentate în alternanta - uneori cu orizonturi de gresii și cinerite. Deasupra se află depozite aluvionare și eoliene din Pleistocenul mediu și superior. În sectoarele de vai, depozitele aluvionare au la bază pietrișuri mărunte și se continuă cu nisipuri și prafuri argiloase nisipoase cu grosimea de 3 până la 8 m. Structurile lenticulare de nisipuri și pietrișuri din glacisurile piemontane favorizează acumulări semnificative de ape subterane, cu valoare calitativa înaltă. Pe dealuri se găsesc
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
aluvionare și eoliene din Pleistocenul mediu și superior. În sectoarele de vai, depozitele aluvionare au la bază pietrișuri mărunte și se continuă cu nisipuri și prafuri argiloase nisipoase cu grosimea de 3 până la 8 m. Structurile lenticulare de nisipuri și pietrișuri din glacisurile piemontane favorizează acumulări semnificative de ape subterane, cu valoare calitativa înaltă. Pe dealuri se găsesc depozite eoliene și deluviale constituite din argile de pantă nisipoase-prăfoase rezultate ca efect al alterarării formațiunilor meoțiene. Solul- vegetal, este originar din Holocen
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
care a fost ridicat de vânturi și depus sub formă de loess (lut gălbui). Acest strat poate fi găsit și în zilele noastre și observat la forarea fântânilor, la adâncime de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș, ceea ce determină dificultățile de cultivare a acestor soluri. Câmpia ocupă partea vestică și sudică a comunei. Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului comunei Acâș și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte din aceste dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu pajiști naturale, culturi agricole și plantații de pomi fructiferi și viță de vie. În zona colinară s-au semnalat slabe alunecări de teren fiind luate măsuri
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
depus sub formă de loess, numit și lut gălbui (Ghițescu, L. 1972, pg. 50). Acest strat poate fi găsit și în zilele noastre și observat la forarea fântânilor , la adâncime de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș. Câmpia Eriului are aceeași origine ca și Câmpia Crasnei. Are un aspect neted dar existența unor microdepresiuni este trădată de părțile mlăștinoase ale acesteia. Prin lucrări de drenare și desecare a mlaștinilor acestea au fost în parte lichidate. Câmpia Eriului
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
m, în sud, până aproape de nivelul mării, în nord. Culmile înalte de la sud de zona studiată (Depresiunea Luncavița) sunt reprezentate prin Dealul Mare, la sud-vest de Văcăreni, vârful Văcăreni - la sud de localitate, culmea Ciclăiești la sud-vest de Luncavița, dealul Pietriș, dealul Fetei (la sud-est și, respectiv, est de Luncavița) și, de asemenea, dealurile de la sud și sud-est de Rachelu. Toate aceste înălțimi sunt separate prin văi torențiale care au săpat trasee adânci în scoarță și care au direcția de curgere
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
sezonieră a căldurii ceea ce va permite acumularea de suficientă energie calorică pentru a putea complet elimina utilizarea altor combustibili. Un astfel de rezervor de stocare de căldură, în cel mai simplu caz poate fi o cantitate suficientă de apă sau pietriș (cca. 20 t) din mijlocul clădirii sau subsolul acesteia. Amortizarea unei instalații solare pentru producerea apei calde este posibilă în cca. 8 ani în condițiile unei construcții optime, a unei utilizări raționale și a existenței unui sprijin din partea statului la
Colector solar () [Corola-website/Science/308793_a_310122]
-
nouă, 30 de chilii, un paraclis și o clădire administrativă. De asemenea, el a înființat un schit în localitatea Tețu și a construit un paraclis la Teiuș. Starețul Evloghie Oța a dezgropat vechea biserică (care era acoperită cu pământ și pietriș adus de către torenți cu ocazia viiturilor), a făcut importante lucrări de restaurare și a pus-o la dispoziția credincioșilor și a istoricilor. Cu această ocazie, s-a descoperit un craniu gălbui, frumos și care, răspândea mireasmă plăcută. Unii martori prezenți
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
două galerii scurte care se unesc după câteva zeci de metri și se termină într-un sifon (Sifonul Roru) parțial explorat. După ce coboară , sifonul devine orizontal și se îngustează. Pereții sunt curați, plini de lingurițe iar podeaua este acoperită cu pietriș rotunjit, dovada unui curs foarte lung. Sifonul poate fi depășit de o echipă bună de scufundatori cu echipament adecvat. Apă ce apare din acest sifon are cu totul o altă origine decât Vânătările Ponorului. Continuând explorarea pe galeria principala în
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
vârstă miocen inferioară (după unii geologi, oligocenă) constituite cu precădere din alternanțe de argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în nisipuri. Apar, de asemenea, intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului. Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
apelor și să omoare vegetația acvatică. Chiar și cantități mici de nămol pot să elimine unele specii de pești. De exemplu, când defrișările îndepărtează învelișul de plante al versanților dealurilor, ploaia poate să ducă pământ și nămol în râuri, acoperind pietrișul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii își depun icrele. Pescăriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursă esențială de proteine, mai ales pentru oamenii din țările în curs de dezvoltare. Totuși, poluarea golfurilor amenință rezervele de
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]