3,087 matches
-
Voichiță! strigă el cu bucurie și, luminându-se, pune pocalul pe masă și o primește cu brațele deschise. Voichița se aruncă, se ghemuiește la pieptul lui, își înăbușă plânsul cu suspine, bolborosește scheunând încetișor: Ște... Ștefane Măria ta... și îi pipăie ca orbii fruntea, obrajii, pieptul. Sfânta Fecioară, cât m-am rugat -, mi te-a adus sănătos... Ștefan o învăluie cu o privire caldă, o strânge la piept, o sărută în creștet. Voichițo!... rostește el cu ardoare și îi desface legătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nu m-ați iubit... M-ați alungat... De ce n-am rămas cu voi? Acu, eu, fără voi, ce să fac?... Și Moldova?... Cui... cum s-o las? Tăcere... Privește fruntea însângerată, încununată de spini... Încet, încet, îngenunchează... Întinde mâinile... îi pipăie, îi mângâie fluierele picioarelor...Ridică ochii spre El și grăiește încetișor, cu umilință: Iartă-mă Iisuse, că nu știu ce spun.... Mi-s crierii aprinși... Te-am răstignit a doua oară... Credința puțină mi-a fost... Iartă-mă! Numai Tu știi ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mi-am amintit „totul”. Profund tulburat, m-am aplecat, am luat de jos una și am băgat-o în servietă. Acum, când scriu, se află pe birou, în fața mea; o contemplu îndelung, o iau în mână, o cântăresc și o pipăi. Nu s-a schimbat deloc din vremea copilăriei: compactă, dură, lucioasă, netedă ca o piatră vegetală, maroniu-roșcată, având „la bază” un cerculeț imperfect de culoare cafeniu-alburie. Ce mister ascunde acest fruct ciudat și simpatic în care s-a concentrat, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
atât de pe neașteptate, din senin, aș putea spune, încât poate nici n-am realizat că unchiul nu mai e. Nu cu mult timp înainte, visasem că mi-am scos un dinte, că nu m-a durut: țin minte că îmi pipăiam cu limba, cu o deosebită satisfacție, locul gol, curat (în realitate, trebuia să-mi fac această extracție și o tot amânam; de aici probabil bucuria din vis că am făcut-o, că am lăsat în urmă o experiență neplăcută). Mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
refugii falimentare pentru starea lor materială), deschiderea generoasă a educatorilor spre lumea eteroglotă fără nici o reținere social-politică dar și drama satului interbelic din ținuturile sud-estice ale României, mereu supuse presiunilor de interes geo-politic. Cu dragoste și respect fiul scriitor a pipăit litera tatălui și cuvântul mamei încercând în această primă editare să lase cât mai amplă respirația documentului, a vieții trăite, tușele de abstractizare fiind ușoare, fluide. Scris drept pentru Tatăl intrat în Lumea Drepților, aplecat și subțire pentru Mama nonagenară
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la parohia și casa din Fârțănești, după voia lui Dumnezeu și hotărârea slujitorului său, episcopul Dunării de Jos. - Veți vorbi cu prea sfințitul? - Da, așa cum dumneata ai vorbit cu mine și cu el. și a ieșit cu pași ușor târșâiți, pipăind podeaua de parcă se temea să nu se ridice deasupra. La doar câteva zile a primit veste de acasă. Toți, dar absolut toți ai săi, inclusiv plăpânda Steluță se aflau la parohia din Fârțănești așa cum hotărâse după aspră și dreaptă judecată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fratele Steluței, Stoian și sora Dobrița, elevă de școală. Stoian știa de un bulgar bătrân care făcea oasele la loc oricât de fărâmițate ar fi fost. Dacă spărgeai o oală în bucățele și-o puneai într-un sac, el o pipăia și-o făcea la loc. A intrat pe mâna vraciului și bine a făcut. Mai târziu, fiind vorbareț și mare povestitor și-a explicat ușoara dereglare a mersului fie prin contactul cu un pește spadă în Oceanul Fanteziei, fie prin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
partid. În serile de iarnă, când întunericul se lăsa devreme, casa scărilor era cufundată în beznă. Lumânarea, cutia de chibrituri sau lanterna nu trebuiau să-ți lipsească din geantă. În bezna de pe scări se consumau idile fugare, vecinii se cunoșteau pipăindu-se, copiii învățau să se joace de-a oamenii mari, iar fetele rușinoase deveneau îndrăznețe în întunericul urât mirositor. Nemulțumiți erau doar bătrânii, dar și aceștia s-au consolat atunci când au început a descoperi secrete urmărindu-i 25 pe cei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
raționalizat? Aprind o lumânare ca să văd pe unde calc. Ador cafeaua fierbinte. Cafeaua e rece, făcută de aseară. Butelia e goală, fierbătorul nu poate fi folosit. O beau în silă. Ies pe ușă și calc în ceva. Mă aplec și pipăi. Pe scări zac doi pui de pisică înghețați. Pesemne pisica a vrut să-i aducă la căldură sau i-o fi pus cineva noaptea pe pragul meu?! Mă întorc, caut o sacoșă din plastic, îi pun în ea. Arunc pachetul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
discuție degajată, afirmându-se de ambele "Părți" interesul pentru relații corecte, pentru dezvoltarea legăturilor economice și culturale. M-a asigurat de sprijinul său și al ministerului în îndeplinirea misiunii și mi-a urat succes! Când am terminat audiența m-am pipăit și am constatat cu surprindere și plăcere că nu eram nici mitraliat, nici gazat, nici iradiat! Militari, militari dar aveau stil! Aveam s-o remarc și în alte ocazii, chiar și printre funcționarii civili sau oamenii obișnuiți din categoria medie-înaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Bunica plânge, bolborosește ceva și, prin gesturi și cuvinte abia icnite, îmi dăruiește o portocală aurie, frumoasă, aromitoare. Sunt bucuros și mândru; nici nu știu prea bine de ce; parcă mi-a dăruit un mic soare. După o jumătate de oră, pipăind portocala din buzunar, proaspătă, ca o ființă elastică, simt că mi-a trecut starea de mizantropie, că îmi place ninsoarea leneșă care a reînceput și îmi place și noroiul, amestecat cu pietriș, prin care calc cu greutate. Vine, așadar, Anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
există "tatuaj de mașină", a observat un tânăr tranșant expert în tatuaje. O țigancă trecătoare pe acolo mi-a scuipat de deochi: "E un noroc mare, boierule; să-ți văd palma...". Și tot așa... Am, desprins cu grijă frunza, îi pipăiam consistența turgescentă, am aspirat o clipă aroma de verdeață și mi-am văzut de drum, ambalând motorul. Pentru mine, frunza era un semn special: la oră și dată precisă am simțit că a venit toamna. Anotimp fabulos, euforic și totodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care totuși pocnesc cu gingășie îl uimesc la fel de tare ca melcii, buburuzele și furnicile din iarbă. Obsesii și voluptăți de prunc îl îndeamnă s-o asculte pe fata care, noaptea, a ieșit afară să facă pipi în nisip. Obiectele le pipăie cu degete atât de diafane încât mișcarea pare a se pierde în eter. La primul zgomot, gălăgia unui carnaval de pitici dispare. Toate aceste uimiri ale poetului sunt învăluite într-o ironie cultivată, de bibliofil înrăit care se înconjoară cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
îngrijește de creaturile sale... Opera trăiește în întregime și total abandonată Divinei Providențe!» « Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu - obișnuia să repete don Calabria - e consacrator (adică, face ceea ce spune). Dacă tu ai crede orbește și total Cuvântului lui Dumnezeu, ai pipăi minunile intervenției divine. Să ai întotdeauna încredere în El și să nu-i te împotrivești. Lasă-te mânuit ca o argilă maleabilă, folosit ca o zdreanță, iar El te va întrebuința pentru a-și împlini planurile dumnezeiești». Unui suflet care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ele se adaptau la o democrație țărănească abia ieșită de sub jugul turcesc. Cînd eram la Viena, diplomații știau o mulțime de povești și de cancanuri puțin binevoitoare despre primii ani de domnie ai regelui Ferdinand. Povestea că petrecea ore întregi pipăind, prin sipete, pietre prețioase încă nemontate, nu era o fantezie, întrucît o povestea el însuși. Regina Maria a României, în memoriile sale, spune în această privință că: "Ferdinand al Bulgariei avea o ciudată pasiune pentru pietrele prețioase, îi plăcea să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și pe Neaga pe la Vladikavkaz, în Osetia de Nord, ca să ne convingem pe deplin că lumina ne vine de la Răsărit. De fapt, de acolo ne vin banii, iar de lumină nu e neapărat nevoie, pentru că ne-am deprins demult să pipăim pe întuneric. iulie 2004 SDR-TV Se coace înființarea unui canal de televiziune al aristocrației fotbalului românesc. Steaua, Dinamo și Rapid își vor da mîna în dura bătălie a ratingului. Propunerea a venit de la Gigi Becali, stîlpul de susținere al acestei
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Dinu. Și de a nu-și da seama că lipsa de sens, de logică și de simț al măsurii începe și se termină cu el însuși, cu Marian Iancu. Nu mai avem fotbal, ci un mediu gălăgios, jilav, moale la pipăit, în care larve încă nematurizate se exprimă nepermis de liber și îngrozitor de indecent. Liță Dumitru e făcut în toate felurile, la adresa lui Dinu curg fecalele verbale. Tipi care au petrecut mai mult timp la malmezon decît în fotbal își agață propozițiile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mă definește după survenirea și manifestarea actului bulversării-șoc, care mă postulează drept co-prezență în noaptea sa, drept frate întru bezna lipsei de vedere. Pe fundalul acestui interschimb efemer de identități, acestei empatii dezvoltate întru ecourile loviturilor de baston alb ce pipăie ciocnitor pământul ca pe o lume dibuită în absența luminii, conștiința mea poate fi cucerită de efluviile compasiunii. Izbucnirea unui asemenea seism al conștiinței reprezentat de compasiune are drept efect asumarea unei noi postulări a ego-ului propriu în raportarea sa
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Asachi, Stamati cultivă miturile naționale, însă cu mijloace superioare, cu un mare simț al fabulosului, cu umor satanic și desen teratologic. Lui Dragoș, vrăjitorul Vronța i-a furat pe Dochia. În o cetate veche cu poarta îmbulzită de scai el pipăie prin întuneric, gata să lovească, cu sabia goală în mînă: Unde ți-i lacașul, o, dușmane Vronțo? În bizunie, peșteri, în codri nămornici, În făr' de fund hrube, în hiola mării Te ascunzi cu dânsa, cu a me Dochie? Dragoș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În Pașii Profetului, Zamolxe, panteismul, superior artisticește, ia forme virgiliene. Pan întrupează voluptatea de a participa la toate regnurile, de a surprinde cele mai mărunte mișcări vitale: Ah, Pan! Îl văd cum își întinde mâna, prinde-un ram - și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
corpurilor moarte, pe care le studiază. Alopatul este dator să știe pe nume cea mai mică parte din corp, să cunoască exact poziția fiecărui organ În parte și să priceapă de a judeca organele interne după activitatea lor. El bate, pipăie și ascultă deci corpul, consiliind după aprecierile sale asupra dispoziției organelor. Pentru a mări siguranța aprecierilor, s-a construit un șir complet de instrumente artistice și fine, așa că trebuie să admiri ingeniozitatea spiritului omenesc cum și abilitatea sa artistică, care
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
legătură exterioară. În realitate, ea se prezintă cam astfel: După ce medicul a Întrebat pe bolnav În toate direcțiile, Îl pune să-i arate limba și numără pulsul, Îi bate și Îi ascultă pieptul și inima spre a constata dispoziția acestora; pipăie regiunea ficatului și cea stomacală, cercetează organele genitale, pe cele feminine, când se poate chiar În interior cu oglinda. Măsoară cu termometrul gradul de căldură al sângelui. Apoi mai pune sub microscop sângele, saliva, expectorațiile, urina sau părți din excremente
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
temperatură, rezistență și motilitate colorată. Chestiunile acestea le-a studiat Gruber cu multă inteligență, și pe când la Iași unii dintre noi ironizau pe Beldiceanu că la rostirea sau la reprezentarea unei anumite litere el simte că mănâncă „răbdări prăjite”, că pipăie o blană de jder, că miroase un crin sau că are altfel de senzațiuni, greu de zugrăvit prin vorbe, la Londra, în 1892, la Congresul de psihologie experiemntală, Gruber, încurajat de celebrul Galton, își dezvolta conferința despre audiție colorată în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bazelor Acizii sunt substanțe cu gust acru, care înroșesc turnesolul, descompun piatra de var cu degajare de CO2, își eliberează hidrogenul înlocuindu-l cu metale și dau săruri cu bazele. Bazele sunt substanțe cu gust leșios, care par grase la pipăit, înălbăstresc turnesolul, conțin în moleculă hidrogen și oxigen și dau săruri cu acizii. Mai târziu în anul 1777, Lavoisier propune o definiție bazată pe compoziție și anume că oxigenul este constituentul care conferă proprietăți acide unui acid. Totuși Davy, în
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
simțurile sunt în armonie între ele și în acord cu întreg organismul. Ele sunt deosebit de active și preiau informații noi: vedem obiecte, afișe, panouri colorate; auzim sunete, muzică; mirosim flori, chipsuri, floricele de porumb cu miros plăcut; savurăm gustări, dulciuri; pipăim diferite suprafețe - toate acestea ne pot inspira și pot da naștere la o idee valoroasă. Un grup de ingineri din domeniul transportului energiei electrice s-a reunit pentru a găsi soluția de a îndepărta chiciura de pe firele de înaltă tensiune
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]