3,204 matches
-
Palmierul pitic ("Serenoa repens") este o specie de palmier de talie mică din familia Arecaceae. Crește în America de Nord, pe coastele Atlanticului în dunele de nisip și aproape de plajele din Florida, Texas, pe unele insule din Caraibe și în Yucatan. Palmierul pitic poate atinge 6 m înălțime, are tulpină ramificată, frunze înguste verzi-gălbui, în formă de evantai și flori de culoare violet-deschis, așezate în ciorchine. Fructele sunt ovale, de 2-3 cm, negre, sunt comestibile și conțin o pulpă de culoare maro-deschis cu
Palmier pitic () [Corola-website/Science/329922_a_331251]
-
ramificată, frunze înguste verzi-gălbui, în formă de evantai și flori de culoare violet-deschis, așezate în ciorchine. Fructele sunt ovale, de 2-3 cm, negre, sunt comestibile și conțin o pulpă de culoare maro-deschis cu aromă de vanilie. Ingredientele active din palmierul pitic includ ulei volatil, ulei gras, fitosteroli, polizaharide, taninuri, compuși sterolici (beta-sitosteral, stigmasterol etc.) și substanțe estrogene, o mare varietate de acizi grași saturați și nesaturați. Extractul este folosit pe scară largă de mai mulți ani în scopuri medicinale. Ceaiul din
Palmier pitic () [Corola-website/Science/329922_a_331251]
-
volatil, ulei gras, fitosteroli, polizaharide, taninuri, compuși sterolici (beta-sitosteral, stigmasterol etc.) și substanțe estrogene, o mare varietate de acizi grași saturați și nesaturați. Extractul este folosit pe scară largă de mai mulți ani în scopuri medicinale. Ceaiul din fructele palmierului pitic a fost frecvent recomandat pentru o varietate de afecțiuni urogenitale în special hiperplazia benignă de prostată, iar din trunchi se obține un vin de palmier, care este tonic sexual. Acțiuni: afrodiziac, tonic nutritiv, anabolizant, estrogenic. Favorizează creșterea în greutate, combate
Palmier pitic () [Corola-website/Science/329922_a_331251]
-
el și a asasinat un hoț care pusese la cale să-i fure haina de blană. Nebunul întru Hristos putea fi și un sărac cu duhul, un individ tarat intelectual, sau un handicapat fizic, cum a fost cazul cu un pitic surdo-mut și retardat mintal care considerat nebun întru Hristos fiind, a fost luat de soț de către o aristocrată rusă pe la începutul secolului al XX-lea. Fenomenul "nebuniei întru Hristos" este considerat de unii autori occidentali drept o bună ilustrare a
Nebun întru Hristos () [Corola-website/Science/329978_a_331307]
-
avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
de la câteva luni până la puțin mai mult de un deceniu. Cea mai apropiată stea cunoscută de Soare este Proxima Centauri, care se află la 4,23 ani-lumină distanță. Cu toate acestea, pot exista sisteme nedescoperite ale unor stele de tipul pitică cenușie. Cea mai rapidă nava spațială creată de oameni, Voyager 1, a călătorit a 1/600 parte dintr-un an-lumină în 30 de ani și în prezent a atins 1/18.000 din viteza luminii. În acest ritm, o călătorie
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), salcie de turba ("Salix myrtilloides"), salcie pitica ("Salix retușa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L.") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Ierburi și flori: rogoz ("Carex"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), pipirig (cu specii de "Juncus articularis" și "Juncus triglumis"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), volovatic ("Swertia punctata") și trifoi
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări: erete de stuf ("Circus aeruginosus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), cormoran mic ("Phalocrocorax pygmeus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), egretă mare ("Egretta alba"), striga ("Tyto alba", specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"); Mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga moschata"), clopoței ("Campanula bohemica"), dar și relicve glaciare alpine cu specii de rogoz ("Carex magellanica"), "Rubus chamemorus" sau "Pedicularis
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere protejate semnalate în arealul zonei naturale: vulpe ("Vulpes vulpes"), jderul de copac ("Martes martes") , veveriță ("Sciurus carolinensis"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"); Păsări: șorecarul comun ("Buteo buteo"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă (Anthus pratensis), pitulice sfârâitoare
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
Lycaena tityrus, Leptidea sinapis, Melanargia galathea, Maniola jurtina, Triodia sylvina, Pararge aegeria"). Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), salcie aurită ("Salix aurita"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus") sau cununiță ("Spiraea chamaedrifolia"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992) din speciile
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
Cephalanthera longifolia, Spiranthes spiralis"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), poroinic (din speciile: "Orchis militaris, Orchis mascula, Orchis tridentata"), bujori ("Orchis laxiflora"), gemănarița ("Orchis papilionacea"), luminoasă ("Clematis recta"), salvie ("Salvia amplexicaulis"), gârbița ("Limodorum abortivum"), mlăștinița ("Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine"), odogaci ("Saponaria glutinosa"), molotru pitic ("Trigonella monspeliaca"), milițea roșie ("Silene armeria"), untul-vacii ("Orchis mario"), lalea pestrița din specia "Fritillaria montană", pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna parcului este una diversificata și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
național - Secțiunea a III-a zone protejate") și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"); în asociere cu arbuști de salba moale ("Euonymus europaeus"), voiniceriu pitic ("Euonymus nana"), păducel ("Crataegus monogyna") sau sânger ("Cornus sanguinea").
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
pubescens") care vegetează în asociere cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), arțar ("Acer platanoides"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica") sau migdal pitic ("Amygdalus nana L."). La nivelul ierburilor este semnalată prezența doi iriși din speciile: stânjenel ("Iris aphylla ssp. hungarica") și stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), prundaș pitic ("Calidris temminckii"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), găinușa de baltă ("Gallinula Chloropus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), codobatura albă ("Motacilla
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
albă ("Egretta alba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță (cu specii de "Fulica atra" și "Gallinula chloropus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cufundar polar ("Gavia arctica"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), pescăruș mic ("Larus minutus"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestraș
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
momentul de față un mare interes este atras de câteva planete terestre care se află în zona locuibilă. Una dintre cele mai cunoscute este Gliese 581 g, descoperită pe 30 septembrie 2010. Planeta este situată în mijlocul zonei locuibile, a stelei pitice roșii Gliese 581, și are o masă de cel puțin 2,2 ori cât cea a Pământului. În același sistem de stele, există mai mult de două planete potențial locuibile: mai aproape de marginea exterioară a zonei locuibile este Gliese 581
Analogul Pământului () [Corola-website/Science/330766_a_332095]
-
anumită, cea "corectă". La data de 4 noiembrie 2013, astronomii americani au declarat, pe baza datelor misiunii Kepler, că ar putea exista peste 40 de miliarde de exoplanete de dimensiunea Pământului care orbitează în zonele locuibile ale "stelelor-soare" și stelelor pitice roșii din Calea Lactee. 11 miliarde dintre aceste planete se estimează că orbitează în jurul unor stele identice soarelui din sistemul nostru solar. Cea mai apropiată planetă de acest fel ar putea fi la o depărtare de 12 ani-lumină, potrivit oamenilor de
Zonă locuibilă circumstelară () [Corola-website/Science/330788_a_332117]
-
European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris") lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață pitică ("Anas crecca"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâietoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gâscă cenușie ("Anser anser"), gârliță mare ("Anser albifrons"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rața roșie ("Aythya nyroca") rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), prundaș gulerat mic ("Charadrius dubius"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo") sau nagâț
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
mai apropiat de observator decât colțul stâng (sau vice versa). Ca rezultat al iluziei optice, o persoană care stă într-unul dintre colțuri pare a fi gigantică pentru observator, în timp ce o persoană care stă în celălalt colț pare a fi pitică. Iluzia este atât de convingătoare încât o persoană, dacă se mișcă dinspre un colț spre celălalt, pare că se micșorează sau că crește. Studiile au arătat că iluzia poate fi creată și fără folosirea pereților și a tavanului; este suficient
Camera lui Ames () [Corola-website/Science/330063_a_331392]
-
ogorului ("Burhinus oedicnemus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), stăncuță ("Corvus monedula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), prigoare ("Merops apiaster"), ciocârlan ("Galerida cristata") sau mierlă ("Turdus merula"). Reportaje
Deniz Tepe (sit SPA) () [Corola-website/Science/330212_a_331541]
-
Anthus pratensis") fâsă de munte ("Anthus spinoletta") fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), cânepar ("Carduelis cannabina"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), codobatura galbenă ("Motacilla flava") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). Reportaj
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]
-
alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus nana"). În sit este semnalată prezența unei a trei specii de coleoptere protejate prin lege și aflate pe Lista roșie a IUCN: croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"). Reportaje
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]