3,350 matches
-
aveți provizii limitate, care trebuie să vă ajungă toată ziua. Cu acea ocazie, veți putea înțelege înțelepciunea de a mânca încet, atât pentru binele castelului, cât și pentru propria voastră sănătate. De asemenea, când vă aflați în adâncul munților și plănuiți să rezistați mult timp fără provizii, s-ar putea să trebuiască să roadeți orice - rădăcini sau frunze - numai ca să vă umpleți stomacul. Mestecatul pe îndelete se deprinde zilnic și, dacă nu vă faceți un obicei din asta, n-o veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fost puși la conducerea fortărețelor din Muntele Dangi și Muntele Shinmei, sunt supravegheați de Kimura Hayato, vasalul de încredere al lui Hideyoshi. Nu pot face nici o mișcare. — Dar atât Shogen, cât și Ogane intenționează să fugă și să vină aici. — Plănuiesc să-l ucidă pe Kimura Hayato mâine dimineață, iar apoi să-și aducă oamenii de partea noastră. — Dacă asta se va întâmpla mâine dimineață, atunci nu avem timp de pierdut. Trimite o unitate în calea lor, îi ordonă Genba lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
un mesager cu acceptul meu. Când ați trimis mesagerul, stăpâne? — Astăzi, pe la amiază. — Atunci, trebuie să fie exact vicleșugul la care mă așteptam! — Vicleșug? — Mâine dimineață, nu trebuie să mergeți nici în ruptul capului. Ceremonia ceaiului e un șiretlic. Shogen plănuiește să vă omoare. S-a întâlnit deja cu un emisar secret din clanul Shibata și le-a trimis un angajament scris. Nu încape nici o îndoială, planul lui este ca mai întâi să vă ucidă, apoi să ridice stindardul rebeliunii. — Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
sake mare și roșie zăcea goală lângă scaunul lui. Matsumura îngenunche într-un colț al cortului, apoi raportă ceea ce văzuseră. — Pe Muntele Iwasaki nu mai e nici un soldat inamic. Ne-am gândit că exista riscul să-și ascundă steagurile și plănuiau să ne pândească, așa că ne-am uitat peste tot, ca să fim siguri. Dar generalul de la comandă, Takayama Ukon, și toți cei din subordinea lui, s-au dus la Muntele Tagami. Genba bătu din palme. — Au fugit? râse el zgomotos, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Chausu la Kannonzaka, pentru a afla toate faptele. Iar faptele erau următoarele: Nu numai că se văd făcliile și focurile, dar, dacă asculți cu atenție, se aude nechezatul cailor și zgomotul copitelor. Nu-i de glumă. Veți avea nevoie să plănuiți o contra-strategie, cât mai repede cu putință. — Ei, și ce-i cu Hideyoshi? — Hideyoshi e în avangardă. Genba fu atât de descumpănit, încât abia-și mai găsi cuvintele să vorbească. Mușcându-și buzele, ridică o privire tăcută, palid la față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în strategia inițială de luptă. Activitățile grăbite din toate taberele indicau că zorile erau aproape. Curând, se auzi semnalul de corn. Bătăile tobelor începură să străpungă ceața. Răsunau bubuitoare prin toată tabăra. Asaltul începu fix la Ora Tigrului, așa cum se plănuise. Semnalul de atac fu un baraj de focuri trase de trupele din fața castelului. Pocnetele puștilor răsunau ireale prin pâclă, dar, deodată, încetară și împușcăturile, și strigătele de război ale avangardei. Chiar atunci, un călăreț singuratic ieși din ceață, dând pinteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ceai, numită Hatsuhana. Hideyoshi devenise un fidel al ceremoniei ceaiului și fu încântat să primească prețiosul cadou. Dar la fel de clar era că și mai multă satisfacție îi dăruia faptul de a fi primit el cel dintâi salutările lui Ieyasu. Kazumasa plănuise să se întoarcă la Hamamatsu în aceeași zi, însă Hideyoshi îl reținu. — N-ai de ce să te grăbești, îi spuse el. Mai stai două-trei zile. Îi voi spune Seniorului Ieyasu că eu am insistat. Mai cu seamă că mâine avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
împreună, în intimitate, după o lungă despărțire, se adânciseră de fapt, într-o discuție secretă. Voi porni imediat spre Gifu, spuse, în cele din urmă, Yukisuke. Când ieși din ceainărie, Yukisuke le ordonă grăbit vasalilor să-i pregătească imediat calul. Plănuise să se întoarcă, fără întârziere, la castelul său din Gifu, dar acum aceste planuri erau amânate pentru două-trei zile. — Să nu faci vreo greșeală, mâine noapte, îl preveni Shonyu, cu glas scăzut. Yukisuke dădu din cap, cu o expresie complice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cale, fie distrugându-l. Cu cât se apropia, însă, descoperea că avea să fie mult mai greu de clintit decât se așteptase. În cele zece zile petrecute de Hideyoshi în Sakamoto, Ieyasu își mutase armata până la Kiyosu. Era clar că plănuia să stârnească un război ca un roi de viespi în Iga, Ise și Kishu, pentru a avansa apoi, spre apus, intrând în Kyoto și atacând Osaka dintr-o lovitură, năprasnic ca un taifun. Dar nici Ieyasu nu credea că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
A doua zi, Hideyoshi se afla în Castelul Osaka. Pe parcursul următoarelor câteva zile, semnele de rău augur se înmulțiră. După fericita victorie de la Inuyama, Hideyoshi află că ginerele lui Shonyu, Nagayoshi, dorind să facă și el o mare ispravă militară, plănuise să execute un atac neanunțat asupra fortificațiilor clanului Tokugawa de pe Muntele Komaki. Armata lui fusese interceptată de inamic lângă Haguro și se zvonea că pierise, alături de numeroși soldați. — L-am pierdut pe acest om din cauza spiritului său combativ. O asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
chiar și acolo, mai existau samurai ca Morikawa Gonemon. — Ei, Generale Gonemon, spuse Shonyu, cu chipul luminat de fericire. Îți sunt recunoscător că nu ți-ai încălcat promisiunea și ne-ai ieșit azi în cale. Dacă totul iese așa cum am plănuit, voi trimite acea propunere pentru cincizeci de mii de banițe direct la Seniorul Hideyoshi. — Nu mai e nevoie, am și primit angajamentul Seniorului Hideyoshi, aseară. Auzind răspunsul lui Gonemon, Shonyu fu surprins, încă o dată, de vigilența și promptitudinea lui Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
umpleau de lacrimi. Apoi, într-o zi, fără a da de veste nimănui ce intenții avea, Hideyoshi ordonă, pe neaștepate, să se construiască fortificații la Oura. Două zile ai târziu, în ultima zi a Lunii a Patra, dădu noi instrucțiuni: — Plănuiesc ca mâine să-mi asum riscul bătăliei de-o viață. Vom vedea cine cade, Ieyasu sau Hideyoshi. Somn ușor și pregătiți-vă bine, și să nu vă lăsați prinși cu grada jos. A doua zi era prima din Luna a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să spun că gelozia e ceva rău. Într-o anumită măsură, gelozia adaugă profunzime vieții unui cuplu căsătorit. Prin urmare, în cele din urmă, ea era cea care fusese mustrată. Învățând din acea experiență, Nene își impusese să se stăpânească, plănuind să devină o femeie care putea trece cu vederea aventurile soțului ei. În ultima vreme, însă, existau zile când se simțea amenințată, întrebându-se dacă nu cumva bărbatul ei începea să se complacă în indifelități. În orice caz, se apropia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
despre care o profesoară din școala primară declarase cândva că ar fi făcut parte din personalitatea lui Carol, dar care, cel puțin din câte știu eu, nu se manifestaseră până atunci -, începu să se evidențieze și în alte privințe. Dan plănuia să facă un dulăpior pentru CD-uri și aparatura video. În marțea de după prima ei întrunire de la Alcoolicii Anonimi, Carol plecase de dimineață să cumpere un pistol cu bolțuri și bucățile de PFL de care aveau nevoie de la un magazin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Stând în spatele lui Carol, Ted Wiggins își strecură mâna în deschizătura dintre coapsele ei înfășurate în blugi. Încremeni pentru o clipă, imaginându-și consecințele gestului său, apoi, cu o mișcare decisă, degetele i se strânseră în jurul chestiei lui Carol... Wiggins plănuise să o împingă puțin în timpul acesta, pentru a putea pretinde că fusese vorba despre un accident - că totul se întâmplase din pricina grabei cu care încerca să ajungă afară, în stradă. Dar cursul ulterior al acțiunii a fost în întregime decis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Bull încă bolborosea deasupra paharului de sherry. Picăturile care îi umezeau buza de sus erau complet neatrăgătoare și la fel erau și ochii mici și roșii, ca de porc. După ce ai plecat, am sunat-o pe o prietenă de la Londra. Plănuisem să ieșim împreună seara trecută... — Și te-a refuzat? Alan nu se putuse abține, numai că Bull îi răspunsese cu aceeași monedă. — Ce vrei să spui? Că o femeie n-ar putea fi atrasă de mine. Asta vrei să spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ci numai cu vrăjile ei, scotea din apă tot ce dorea. Nu departe de țărm, o balenă uriașă arăta o spinare atât de lată și de neclintită încât părea o insulă. Intre timp Alcina își pusese ochii pe mine și plănuia să mă prindă în puterea sa. Apropiindu-se de noi ea ne-a vorbit: Aceasta este ora la care cea mai frumoasă dintre zâne iese în fiecare zi pe malul insulei de colo și cântă atât de dulce încât valurile
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
tulburată... Pe de altă parte, când Felix Klee a văzut câteva guașe pe care le adusesem să i le arăt, mi-a spus cu un mare entuziasm: „Să nu te schimbi niciodată, visează totdeauna așa.“ Era atât de încântat, încât plănuia chiar să-mi facă o expoziție în muzeul tatălui lui, peste un an. Ce-aș fi putut să-mi doresc mai mult? Parcă s-ar fi deschis cerul peste mine, dar pesemne Dumnezeu n-a vrut să se întâm ple
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
lui... și visele lui... toate începură să se destrame ca o țesătură uzată de timp. Parcă ghicindu-i gândurile căpitanul i se adresă înțelegător: - Și eu dacă aș fi ajuns în situația ta, primul lucru pe care l-aș fi plănuit ar fi fost cum să părăsesc cotlonul ăsta de spațiu uitat de toți. Dar un prea mare entuziasm nu poate să compenseze decât parțial greșelile făcute. Am îmbătrânit eu, poate, dar nu sunt o pradă ușor de digerat... - Oferta ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
veselă ca de o glumă în care se aflau atâtea înțelesuri..., voind să suplinească prin aceasta că unele intimități nu se cuvin a fi trâmbițate cu glas tare. - Aș dori din toată inima să-ți realizezi visul, așa cum l-ai plănuit tu. - Dar nu mi-ai spus nimic despre tine, cum ai petrecut, cum te-ai distrat? Ai găsit vreun șogor, că la Borsec nu se poate să nu te fi curtat cineva. - Ei, uite că nu! În planurile mele cuvântul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
-i înjosire. [32] Mulți lucrează, dar puțini gândesc. [33] N-ai crede cât de șiret e amorul, cu toată nesocotința ce i se impută; cunoaște foloasele lui ca un vameș sau ca un ovreu - arată-i de departe prospectul și plănuiește-n infinit. [34] E un "bold nefericit în om care-l revoltă contra superiorității altora. Tămâiază mai bine pe un Apis de[z]gustător, fără spirit, nedemn, spre a umili pe-un Apoll, care merită tămâie. Merit și calități sunt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
până acum“, își mărturiseau unii altora. Pentru prima oară imperiul era personificat de un tânăr luptător victorios și temut, care, totuși, pe lângă moștenirea nemiloasă a lui Augustus, o avea și pe aceea mitică a lui Marcus Antonius, singurul roman care plănuise să unească puterea Romei cu culturile Orientului. Poate din cauza legendei țesute în jurul numelui lui Germanicus, poate din cauza capacității sale excepționale de a stabili relații cu ceilalți, poate din cauză că erau sătui de războaie, vizitatorii coborau acele scări, în amurgurile calde ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Callistus, iar glasul lui era la fel cu cel pe care Împăratul îl auzise întâia oară în porticul din insula Capri, bătrânul Silanus vrea să-l folosească pe Geminus ca momeală, ca să-i atragă de partea lui pe optimates, așa cum plănuise și în cazul tău, în înțelegere cu Macro, când te-a căsătorit cu fata lui. Callistus vorbea detașat, observă Împăratul, ca și cum i-ar fi spus povestea altcuiva. Pe tonul acela însă îi vorbea despre viața lui. „Macro nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de ani, ar trebui să mori.“ Luă o cupă de sticlă azurie de Tyrus, pe care erau reprezentați niște satiri dansând, lucrați în relief negativ: artistul prelucra sticla pe partea din spate, astfel încât pe față apăreau protuberanțe. „Și tatăl meu plănuise să-și facă o gardă de corp specială, dar n-a avut timp să-și realizeze planul...“ Îi era sete. În cea mai luxoasă și mai intimă cameră a palatului nu exista o carafă cu apă. Își zise că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
afla prea des în compania celei de-a doua surori a lui, care, la rândul ei, îi acorda multă atenție. Într-o noapte - suferea din nou de insomnie, și zorii îl găseau epuizat de oboseală - Împăratul înțelese că cei doi plănuiau să formeze un nou cuplu imperial. I se făcu silă. „Toate astea s-au copt în mintea lui Lepidus“, gândi el, „și apoi le-a inoculat, zi de zi, în sărmanul ei creier“. Noaptea, liniștea din camera lui și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]