4,267 matches
-
afară de prințul, la opt inși e redus partidul, dintre cari patru funcționari ce atârnă de Ministeriul de Externe, două rude de-aproape ale d-lui Boerescu, d. Boerescu ipsissimus, plus un independent fără slujbă care înclină spre disidență. Tot în polemica adresată. nouă "Presa" mai zice că ne-ar fi înfundat cu argumentele ei în cestiunea proiectului Grădișteanu. "Presa" are halucinații cari flatează puterea de judecată a redactorilor ei și pe cari nu le împărtășim. "Timpul" n-a tratat cestiunea aceasta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de câteva săptămâni la cursul profesorului Werder, s-a oprit direct chiar intrarea femeilor pentru a asista numai la prelecțiunile universitare. Universitatea din Zuerich a încercat tolerarea de studente la cursurile facultăților. Cei ce se ocupă de aceste cestiuni cunosc polemica violentă ce s-a născut între acea universitate {EminescuOpXII 68} și profesorul Bischoff și rezistența celorlalte universități germane în contra încercării de la Zuerich. Așa stă cestiunea astăzi în Europa. Experiența nu este încă făcută, mai nici nu este încă încercată. Toate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rusească ce apare în Bruxelles, cumcă cabinetul din Viena, în contra manierei noastre de a vedea, se va declara mulțumit cu declarațiunile d-lui Brătianu, a fost înlăturată prin fapte. Avem cu atât mai puține motive de a intra într-o polemică cu "Le Nord" cu cât n-am tăgăduit orice însemnătate discursului d-lui Brătianu, precum susține acea foaie. N-am putut vedea în ea o satisfacțiune suficientă și împărtășim părerea aceasta cu majoritatea mare a acelei populații din Austro-Ungaria care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
exprimat întotdauna c-o moderațiune de termeni demnă de recunoștință și, departe de a voi să înăsprească conflictul, a căutat din capul locului să-l îmblînzească. Și "Fremdemblatt " e oficios. De aceea am reprodus articolele acestui ziar fără umbră de polemică, căci important și meritoriu în acele articole era să știm ce voiește monarhia vecină și, încă o dată, monarhia, nu d-nii unguri de cari nu ne preocupăm decât în treacăt, pentru că nu merită să se preocupe cineva de ei în mod
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Deocamdată constatăm că, în cestiunea Dunării, interesul mai mult negativ al partidului actualmente la guvern în Anglia favorizează atitudinea defensivă a României. [24 decembrie 1881] ["NICI SĂRBĂTORILE NU POT TRECE... Nici sărbătorile nu pot trece la noi în țară fără polemică. "Romînul" impută ziarelor opozițiunii că, de unde pîn-în ajunul mesajului se arătau adversare Austriei, după ce o satisfacțiune au devenit necesară ele s-au prefăcut în amice ai puterii vecine, sperând sprijinul ei, iar după publicarea satisfacțiunii ele cer depărtarea guvernului. Lumina
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putut beneficia de un spațiu mai extins. Scopul autorului nu a fost să creeze un dicționar complet, proiect care ar fi fost oricum iluzoriu, ci unul complex, în care rigoarea prezentării să se îmbine cu ironia subtilă și invitația la polemică, ce uneori poate fi stârnită chiar prin inevitabilele omisiuni. Privit din această perspectivă, Dicționarul este un studiu academic a cărui lectură poate provoca reacții dintre cele mai diverse, dar care în mod cert deschide un dialog dinamic cu cititorul, mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
vizând procese și fenomene din aria de expertiză în cauză. Va avea astfel posibilitatea să contrazică, să clarifice și să argumenteze, plecând de la afirmații sau comentarii pe care nu le acceptă, un exercițiu extrem de util pentru fiecare specialist. Invitând la polemică și dialog, procese normale în dinamica pe care o evidențiază încă și mai mult actualele configurații culturale, acest dicționar polemic poate fi luat ca o sumă de reacții, invitații la alte reacții, de încercări de selectare a unor personalități, figuri
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
culturile europene și ale comunităților în diaspora ale acestor culturi, care să aibă cunoștințe specifice (trăsăturile culturale specifice ale culturii maramureșenilor din California), nu doar idei generale despre domeniu. După părerea mea, este un self-defeating project, această afirmație invitând la polemică, și deci la binevenite clarificări. AFROCENTRISM Afrocentrismul este o ideologie esențialistă ce s-a dezvoltat din orientarea pan-africană (vezi PAN-AFRICANISM). Ca răspuns la eurocentrismul ce a definit atât cultura europeană occidentală, dar și orientări în cultura americană, mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
vol. Act de prezență, ed. cit., pp. 133-134. . Op. cit., p. 172. . v. și Adrian Marino, Dicționar..., ed. cit., pp. 211-212. 2 Ibidem, p. 177. 3 În Avangardă și experimentalism (1963), A. Guglielmi distinge între o „avangardă istorică”, definită sub semnul polemicii, negației și rupturii, la care „interesul pentru formă” ar fi „secundar”, și un „experimentalism” post-avangardist, depășind „înțelesul contenutistic” al revoltei spre „căutarea unor noi structuri expresive”; demers hotărît, însă și prudent, al unei munci de „laborator” (Cf. Cornel Mihai Ionescu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nul dintoate punctele de vedere", logica lui atinge performanțe maniheiste demne de Bolșevia. De altfel, "observatorii culturali" la care face trimitere directă autorul, ca partizani ai postmodernismului modern, dovedesc mereu că logica bivalentă le este armă de temut, ca în polemica purtată cu Omul recent al lui H.-R. Patapievici, sancționat drastic fiindcă a trădat postmodernismul de stânga, alunecând spre "dreapta". Și n-a fost decât o aparență! D-l Negoiță e surprins de "țipetele grotești ale evaluatorilor de serviciu", "observatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
puțin drastic] și mai practic] ? Aceast] întrebare este pus] frecvent în vremurile noastre de c]re adepții altor credințe, cum ar fi evreii și musulmanii. Unul dintre primii scriitori evrei care au f]cut eforturi constante pentru a dep]și polemicile și persecuțiile de-a lungul secolelor și pentru a adopta o nou] perspectiv] cu privire la Iisus a fost Joseph Klausner (1925). El a avut câțiva adepți. Acest lucru a constituit o schimbare remarcabil]. În același timp, creștinismul a conșientizat originea evreiasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
emergentă unei versiuni puternice a relativismului. Ea susține c] nu exist] doar o moral] adev]rât], dar nici nu neag] c] unele morale ar putea fi false și inadecvate pentru funcțiile pe care ele trebuie s] le îndeplineasc]. Aproape toate polemicile împotriva relativismului moral sunt îndreptate împotriva versiunilor lui extreme, acelea care susțin c] toate sistemele morale sunt la fel de adev]rate (ori la fel de false, sau le lipsește, în același fel, conținutul cognitiv). Totuși, un relativism substanțial nu ar trebui s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intimitate și de vocație”; în consecință, revista „va revendica întâietatea și libertatea oricărei activități creatoare”. Sensul și marginile acestei libertăți par a fi sugerate prin republicarea conferinței lui Ion Pillat Tradiția și evoluția literaturii. Alte lămuriri cuprinde articolul Program și polemică al lui Constantin Fântâneru, unde, respingându-se obiecțiile cu care fusese întâmpinat U.l., anume „lipsa de preocupare ofensivă”, evitarea „caracterului militant al unei echipe” și, la urma urmei, a polemicii, se subliniază că redacția a „pornit la drum știind
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
și evoluția literaturii. Alte lămuriri cuprinde articolul Program și polemică al lui Constantin Fântâneru, unde, respingându-se obiecțiile cu care fusese întâmpinat U.l., anume „lipsa de preocupare ofensivă”, evitarea „caracterului militant al unei echipe” și, la urma urmei, a polemicii, se subliniază că redacția a „pornit la drum știind ce însemnează la o revistă și atitudinea programatică, și cea polemică”, dar că „programul este o problemă de creație”; ar trebui adus „exemplul literaturii de matură chibzuință”, știut fiind că „zbaterea
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
fusese întâmpinat U.l., anume „lipsa de preocupare ofensivă”, evitarea „caracterului militant al unei echipe” și, la urma urmei, a polemicii, se subliniază că redacția a „pornit la drum știind ce însemnează la o revistă și atitudinea programatică, și cea polemică”, dar că „programul este o problemă de creație”; ar trebui adus „exemplul literaturii de matură chibzuință”, știut fiind că „zbaterea îndelungă a problemelor duce la sterilitate”. Intenția este, neîndoielnic, de a reliefa deschiderea față de operele „diferențiate”, nu de a justifica
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
e prezent și deputatul italian antifascist Ezio Riboldi cu însemnări despre viața universitară din Italia. Cel mai activ colaborator e Șerban Cioculescu. El va semna comentariile Congresul federației oltene, va scrie despre Friedrich Nietzsche, Anatole France ș.a., purtând și câteva polemici cu E. Lovinescu ori cu „pseudodoctrinarii” ortodoxismului de la „Gândirea”. Tot Cioculescu va deschide aici o rubrică de cronică literară. Alți colaboratori: Paul Sterian, N. N. Matheescu, Toma Vlădescu, Mircea Vornicu. M. Pp.
VIAŢA UNIVERSITARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290542_a_291871]
-
Prisac, lângă Alba Iulia. În apărarea ortodoxiei românești, amenințată de ofensiva Reformei în special în Transilvania, V. convoacă la Iași, în 1645, un sinod cu ierarhi din Moldova și Țara Românească. Dă o ripostă propagandei calvine prin lucrarea originală de polemică religioasă Cartea carea să chiamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc. Sfârșitul domniei lui Vasile Lupu a marcat retragerea lui V., pentru tot restul vieții, la Secu. Principala operă a lui V., Cazania sau Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, tipărită în 1645, se pare la Mănăstirea Dealu. Scrierea oferă o argumentație logică și documentată, bazată pe citate biblice, în apărarea ideilor dogmatice ale ortodoxismului, infirmând principiile protestante. Răspunsul..., cea mai importantă lucrare originală de polemică religioasă din literatura română veche, cunoscută, de altfel, de Samuil Micu și Gh. Șincai, rămâne și o pledoarie pentru unitatea spirituală și de credință a românilor. Întreaga activitate culturală desfășurată de V. prin tipărirea și răspândirea cărții românești, calitățile lui
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Gorun), revista revistelor, note și informații bibliografice ș.a. Se inserează totodată portrete și caricaturi, desene de Iser, unele mult gustate de cititori. Ilarie Chendi s-a străduit să facă din V. l. și a. o tipăritură vie și atractivă, găzduind numeroase polemici, discuții, dispute, dar și cronici rimate ce vizau mai ales „Sămănătorul” (Jalnică tragedie, Ce te vaieți, Scurtule?, Populare), pe Mihail Dragomirescu (N-are școală!) și pe A. C. Popovici. Majoritatea cronicilor rimate îi aparțin lui Victor Eftimiu. În ceea ce îl privește
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
Victor Eftimiu. În ceea ce îl privește pe Chendi, el poartă un război continuu cu adversari dintre cei mai diverși: cu N. Iorga și cu revista „Sămănătorul”, cu Ovid Densusianu, Al. Macedonski, M. G. Holban, G. Ibrăileanu, teoretizează chiar nevoia de polemică (Luptele literare) și de confruntare ideatică (Plecarea d-lui Iorga de la „Sămănătorul”, Apostolomania, Lipsa de corectitudine, Convingeri... literare, Literatura decadentă, Dușmănii, Pro pudore, Papagali antipatici, Domnul care stă la dispoziție, Suflete sterpe, Răspuns d-lui Iorga, multe texte fiind semnate
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
Ion Gorun (Studii și ciorovăieli, Pleava tiparului, Gelozie, Jubileul și literatura, Obolul și controlul, Școlile noastre literare, Garabeți și botezați, Aprecierea scriitorilor, Glose), E. Lovinescu (Guerila d-lui Iorga, Artistul și moralistul), N. Gane (Premiile Academiei), Virgil Cioflec (la rubrica „Polemica măruntă”, cu Procopseala lui „Traistă-n băț”, Mihalache - mania clasificărilor, O pildă, O rușine, Ai tu bilet de voie?), Al. Cazaban (Proza unui bebe, M. Dragomirescu diplomat, Ciripituri literare, Panu, Iorga și Aurel Geblescu, Marele obscur, Mutul „Sămănătorului”) ș.a. Chendi
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
printre altele și o cronică a lui Perpessicius la una din edițiile volumului Din trâmbițe de aur de Al. T. Stamatiad. Revista presei este amplu prezentată în ultimii ani de Nicolae Țirioi la rubrica „Marginalii”. Ziarul publică, rar, interviuri, anchete, polemici (apărute de obicei cu pseudonime: Gamma, Scarabaeus, Micromegas, I. Delamunte ș.a.), conferințe transmise la radio (Muzica din Banat de Tiberiu Brediceanu, Scriitori și reviste ardelene de azi de Ion Focșeneanu, Spiritul autohton de Nichifor Crainic ș.a.). Numeroase sunt și traducerile
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
martie 1913 până în august 1914 și în mai-iulie 1916. Directori: Cristian Racovski, George Grigorovici, M. Gh. Bujor; secretari de redacție: Gh. Oprescu (1913), O. Călin (1914), I. C. Frimu (1916). Din 1913 sumarul este organizat pe rubrici: „Sociologie și politică”, „Literatură”, „Polemică”, „Actualități”. Publicație social-democrată cu un accentuat caracter ideologic și politic, V.s. intenționează să fie „un nou organ de luminare, de critică și de luptă”, cu o doctrină bazată pe concepția materialistă a istoriei, în spiritul lui Karl Marx și Friedrich
VIITORUL SOCIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
mari poeți ai epocii (Tudor Arghezi, G. Bacovia, Lucian Blaga), în timp ce la rubrica de interviuri sunt prezentați Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Octavian Goga. Revista beneficiază și de o bine informată rubrică de teatru, de una de note și comentarii intitulată „Polemică și pamflet”, de cronici muzicale, cinematografice și plastice, impunându-se ca o publicație dinamică, demnă de interes. M. Pp.
VITRINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290591_a_291920]
-
, publicație apărută la Roman, săptămânal, de la 4 mai 1889 la 26 aprilie 1890. Condusă de un comitet, gazeta cuprinde informații politice din localitate și din țară, articole de polemică politică, rubrici de varietăți și știri sociale. În foileton se tipăresc mai în fiecare număr scrieri ale lui Eugen Vaian. Cele mai multe sunt schițe naturaliste, încercând să surprindă trăsăturile unui tip social (Gazetarii, Nenea Sandu, Artiștii). Se mai publică „scene și
VOACEA ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290613_a_291942]