4,442 matches
-
Libiei), încingeau aprige controverse pe teme de tot felul, discuții pasionate până la inflamare, debordante, infinit digresive, astfel încât niciodată nu li se putea pune punct la ora regulamentară de terminare a programului redacțional. Erau continuate în vreunul dintre micile localuri care populau zona Ana Ipătescu-Romană- Amzei, la Jerca, pe Povernei, la Grădinița, la Poarta Albă sau la Mon Jardin (amândouă, acestea, pe locul unde se înalță azi Hotelul Dorobanți), la Caviar, pe fosta stradă Mendeleev, evocat recent și de Petre Stoica, până la
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
timpului. Grădina de care am amintit era destul de întinsă; de fapt, erau două, una de zarzavat și alta de flori, structurate de prezența în mijloc a puțului american (cu roată), către care ducea o fâșie îngustă de asfalt. Ambianța era populată de simpatice animale domestice, dintre care, în ochii mei cel puțin, se impunea cu autoritate motanul alb-portocaliu numit Moșu. Când a apărut, nu se știe de unde, și un mic pisoi negru ca tăciunele, l-am botezat Mobutu, cu numele în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lui Eminescu și Lermontov, Gogol, Pușkin ș.a., dar influențele concrete "care să reziste unor verificări științifice" nu se probează. Ele pot fi luate în considerare doar prin "conținutul ideatic și psihologic al creației lor, din motivele și subiectele ce o populează, din imagini poetice și situații similare, din particularitățile compoziției, genului și stilului artistic, adică din asemănări și deosebiri în planul general al artei literare, determinate de asemănări și deosebiri pe planul dezvoltării social-istorice, al tradiției literare naționale, al fizionomiei scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vorbim de protecția mediului. Am găsit că acest lucru nu e imposibil, dar foarte greu de realizat. Or, acel caz reprezenta un ecosistem În cel mai adevărat sens al cuvântului. Aveam acolo o biocenoză, adică o asociație de organisme ce populează un areal dat, al cărei lanț trofic Începe cu alge, ca producători primari, pentru a sfârși cu organisme superioare, inclusiv șerpi și broaște; iar cum glumesc uneori, vor apărea desigur și cocostârci. Această biocenoză n’a putut fi eliminată decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a Pământului. Că uneori această evoluție se reflectă În mod neplăcut asupra noastră, mai precis așa o conștientizăm, poate că e firesc: acum două miliarde de ani, când a apărut fotosinteza și implicit oxigenul, desigur că microorganismele anaerobe, singurele care populau atunci Pământul, nu s’au simțit prea bine. Dar asta a impulsionat evoluția și am apărut și noi, oamenii. A cui existență o pregătim noi oare acum? “Radiosfera”, 3 octombrie 1994, ora 12,34 6. Vara algelor Nici că se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
anului. Astfel de plante, care nu cunosc perioade de odihnă, ar face excepție de la principiul refacerii periodice a solului. Atâta doar că aceste plante sunt specifice pentru două zone distincte și extreme ale Terrei: zona nordică, a tundrei și taigalei, populată preponderent de conifere, ferigi, mușchi, licheni, adică plante inferioare, respectiv zona ecuatorială, populată preponderent de monocotiledonate, adică extrema evoluată a plantelor. Și, odată precizat acest aspect, să analizăm relația plantă−microorganism În aceste două cazuri, de fapt la două temperaturi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sudic, cu mențiunea că e prea puțin reprezentat din punct de vedere geografic, ca uscat), aceste microorganisme necesită, dimpotrivă, medii cu calități reducătoare, adică ceea ce natura nu prea le oferă; ca urmare, viteza de descompunere este redusă. Dar, plantele ce populează această zonă, ca plante vechi, puțin evoluate, au, așa cum am demonstrat Într’un capitol anterior, un efect, evident reductiv, foarte slab, ceea ce nu pune probleme deosebite microorganismelor. Prin urmare, solul este menținut În starea sa normală, permițând o vegetație continuă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
optimă a asociației cere un contact cât mai intim. Mai jos Încă pe scara evoluției, lichenii stabilesc relația dintre plantă, acum unicelulară și ciupercă, de asemenea unicelulară, de la celulă la celulă: ca atare, lichenii n’au nevoie de sol, ei populând direct stânca. Relația este, evident, deosebit de specifică, În sensul că la asociație participă o anumită specie de algă, respectiv ciupercă. Să vedem acum cum “funcționează” un lichen, nu Înainte de a mai aminti ceva: rolul biocenozei. Anume, dacă viul ar fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
considerare faptul că algele pot avea și nutriție heterotrofă, deci pot consuma și substanța de rezervă În dauna ciupercii, dar n’o fac. Asta ar Însemna, acolo, curată sinucidere. Caracterul de biocenoză internă al lichenilor face ca ei să poată popula, ca organism pionier, orice palmă de uscat nou formată, ca odinioară, când Viața a Început cucerirea uscatului. Rolul benefic pe termen lung al relației unui organism autotrof cu altul heterotrof face ca obișnuitul război chimic care are loc În mod
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apei Într’o peliculă extrem de subțire și, În consecință, Întinsă (o tonă de petrol poate acoperi 12 km2). Și, fiind impermeabilă, această peliculă separă apa de atmosferă Întrerupând relațiile dintre ele. Ca urmare, sunt afectate ambele segmente ale biocenozei ce populează apa. Autotrofele, adică plantele, vor suferi În curând de lipsa bioxidului de carbon, iar heterotrofele, adică animalele, de lipsa oxigenului. Biocenoza Își va reduce În consecință activitatea În mod drastic, până la nivelul micilor cantități 49 de bioxid de carbon și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu mai permite transportul oxigenului. Însă, majoritatea substanțelor poluante procedează În baza unui mecanism unic, dar mult mai insidios. Adică, prin inducerea În mediu a unui potențial redox altul decât cel normal, aceste substanțe produc aproape invariabil inhibiția organismelor ce populează acel mediu. Și asta o afirm În baza testării câtorva zeci de astfel de substanțe, de cele mai diverse structuri. Inhibiția nu Înseamnă moarte dar, prelungirea acestei stări un timp comparabil cu durata vieții acelor organisme, o poate face. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
printr’o atitudine - În asta Înțeleg și măsurile - globală. Orice soluție parțială nu poate fi, nici măcar În cel mai fericit caz, altceva decât un paliativ. Ca problemă globală, poluarea afectează Întreaga biosferă, adică acea biocenoză de nivel ierarhic superior, ce populează planeta. Simplificând problema, vom vedea că, chiar dacă rezultat al interdependenței unor biocenoze locale, și alcătuită din foarte multe specii, fapt ce-i conferă stabilitate, biosfera cuprinde tot doar două segmente sau tipuri de organisme: autotrofe, adică acelea care posedă posibilitatea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sulfat dublu de calciu hidratat, impurificat cu rocă fosfatică, acid fosforic și o lungă listă de microelemente, Între care uraniul. Printr’o ironie a soartei, tot natura a găsit mijloace de apărare. Tratând aceste grămezi ca pe uscatul primordial, le populează Încetul cu Încetul. Odată spălate de ploi, vechile grămezi de fosfogips sunt acoperite treptat de o vegetație destul de anemică. Ca de obicei, primele sunt ubiquitarele alge... Procesul e extrem de lent la scara timpului uman: un centimetru de sol se formează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și deopotrivă vegetale, caracteristice stării neentropizate, reduse, vor fi Înlocuite de altele caracteristice stării entropizate, oxidate. Să vedem care sunt acestea sau, mai bine, ce relații au ele cu mediul acvatic. Cursurile de apă rapide, deci cu entropie scăzută, sunt populate de o floră submersă alcătuită de regulă din specii inferioare precum algele și mușchii. Această floră, destul de săracă, devine, pe măsură ce viteza apei scade, mai abundentă, făcându-și totodată apariția plante superioare, dicotiledonate, tot submerse. În fine, când apa devine stagnantă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
submersă alcătuită de regulă din specii inferioare precum algele și mușchii. Această floră, destul de săracă, devine, pe măsură ce viteza apei scade, mai abundentă, făcându-și totodată apariția plante superioare, dicotiledonate, tot submerse. În fine, când apa devine stagnantă, ea va fi populată de o vegetație ce iese la suprafața apei, alcătuită aproape exclusiv din monocotiledonate ca stuful, papura și rogozul. O privire de ansamblu arată că odată cu scăderea vitezei apei, speciile vegetale ce-o populează devin tot mai evoluate. Iar acum să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
când apa devine stagnantă, ea va fi populată de o vegetație ce iese la suprafața apei, alcătuită aproape exclusiv din monocotiledonate ca stuful, papura și rogozul. O privire de ansamblu arată că odată cu scăderea vitezei apei, speciile vegetale ce-o populează devin tot mai evoluate. Iar acum să ne amintim că o specie evoluată trăiește În medii mai oxidante sau, altfel spus, mai entropizate. Cu alte cuvinte, compoziția vegetației susține afirmația mea privind entropia mică a apei curgătoare, respectiv mare a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sa genetică cu tot. Deci, diminuarea biodiversității, care nu este altceva decât baza evoluției Vieții. În fața evoluției inevitabile a mediului, Viața nu va putea opune propria sa evoluție, astfel Încât va veni o vreme când un mediu complet nou va fi populat cu specii Îmbătrânite (că și speciile au o naștere, tinerețe, maturitate, bătrânețe și moarte), adică specii incompatibile cu noul mediu. Ce mai urmează? Moartea Vieții! Ce ar fi de făcut? A accepta măcar acum un compromis În selecție: să păstrăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Întâmplat, rând pe rând, cu mecanica, chimia etc. Să nu se creadă că protecția mediului purcede exclusiv din ecologie. Privind din interiorul acestui domeniu aplicativ, vedem convergența celor mai diverse și neașteptate impacte asupra mediului și a organismelor ce-l populează. Un exemplu: o sticlă abandonată, ca să folosesc un termen blând, În mediu nu Înseamnă doar chimia care a produs-o; Înseamnă nivelul de educație al fostului proprietar, adică pedagogie; Înseamnă starea lui, adică psihologie; Înseamnă contextul În care a fost
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
zeilor primordiali, dacici, a lui Eminescu Însuși. Paranteză: oare Întâmplător Enescu a compus Vox Maris? Iar incompatibilitatea omului negentropic cu mediul și omul entropizat e sensul Luceafărului; omul entropic, Cătălina, refuză mediul negentropic, ceresc. Rareori codrul, lacul, marea eminesciene sunt populate cu animale. Iar cele câteva nu sunt decât excepțiile ce Întăresc regula: Eminescu vede o epocă viitoare În evoluția biosferei, hegemonia vegetală pe care mi-am permis mai demult s’o profetizez, ca o compensare a efectului vieții animale și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul de manifestare a Vieții, este exclusă. Ei bine, natura percepe acel agroecosistem ca pe un vid, și caută să-l populeze. Și intră buruieni, buruieni din punctul uman de vedere dar de fapt alți producători primari din punctul de vedere al naturii, și o mulțime de dăunători, tot din punctul de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
entropizarea indusă de heterotrofe să fie compensată de negentropizarea indusă de autotrofe. Asta din punct de vedere chimic, căci din punct de vedere mecanic ambele entropizează, lăsând În urmă un sol ori un lac colmatat În locul stâncii pe care au populat-o cândva. De fapt, solul este un stadiu avansat, entropizat, al evoluției mediului terestru, un fel de reziduu al Vieții. Se vede treaba că poluarea, fie numai prin componenta entropică, are precedente non-umane. Aș spune chiar că natura are precedente
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanță, ce asigură un flux de energie dinspre sursa primară, cum ar fi Soarele, spre un hău degradat, dar punând În mișcare acel mecanism sublim, Viața. Am arătat nu demult că, În circuit Închis chiar, biocenoza degradează substratul pe carel populează, cu toate că ambele componente ale biocenozei, autotrofă și heterotrofă, sunt reprezentate de entități vii, negentropice; și aici, 1 + 1 nu fac 2, ci minus zero virgulă ceva. Dar În cazul de acum, al abioticei riviere, care este autotroful și care heterotroful
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plantele lemnoase. Asta, pentru a le discuta doar pe acelea ce se află Într’un echilibru secular cu mediul, deci pot fi considerate reprezentative. Concret, poalele muntelui, altitudinile mici deci, care nu se deosebesc cu nimic de orice deal, sunt populate de stejar. Mai sus, e prezent fagul. Înălțimile sunt dominate de brad și molid, iar creasta muntelui de jnepeni și ienuperi. Iar dacă muntele e Încă mai Înalt, mai e loc doar pentru licheni care, deși nu sunt plante lemnoase
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
după introducerea mașinismului, cu sporul de productivitate corespunzător, a apărut și ideea de vacanță, dar și aceea de vilegiatură. O fi obținut ceea ce a dorit? Oricine poate constata rărirea oamenilor În marile orașe. Ei migrează, evident, În zone mai puțin populate În restul anului, ceea ce la prima vedere ar părea benefic din punctul de vedere al naturii, Însemnând o mai largă și, implicit, redusă repartiție a presiunii exercitate de om asupra mediului. Numai că omul reduce astfel doar presiunea asupra mediului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
globale a mediului. Mediul nu a fost niciodată omogen din punct de vedere chimic și nici n’a evoluat În același ritm pretutindeni. Adăugând și diversitatea condițiilor fizice, rezultă o mare diversitate de biotopuri, deci specializarea organismelor capabile a le popula. Fiecare categorie de organisme, pe verticala evoluției, se divide astfel, pe orizontală, Într’o multitudine de variante specifice fiecărui biotop. Una peste alta, de la amărâta “specie” primordială de acum mai bine de trei miliarde de ani, s’a ajuns la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]