5,260 matches
-
vie”. Se va vedea cît de schimbătoare este, totuși, umoarea poetului. Cel care anunță, aici, că nu mai are vorbe pentru a obține Îndurarea femeii („Nu mai am cu ce cuvinte spre-ndurare să te-aduc”), promițînd chiar moartea voluntară („poruncește că se poate / pentru tine să și mor”), Pann jălalnicul, așadar, va deveni curînd un neîmpăcat critic al femeii demonice. Nevasta rea este obsesia lui, apropiindu-se În această privință de Creangă. Și romanticii notează seismele de ordin fiziologic pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
auzeau zurgălăii măgarilor întorcându-se cu legătura de lemne-n spinare dinspre Monte Consolino, și bătăile de clopot pentru vecernie... Fra' Tommaso, am dispus pentru tine o pensie pe viață astfel încât să poți trăi în fine fără nicio apăsare. Am poruncit totodată să ți se dea o cheie de la Biblioteca Palatului Regal. Știu că încă dorești să studiezi și să te documentezi, iar acolo se află multe manuscrise importante și din vechime. În schimb, aș vrea un exemplar din Apologia pro
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de praf. IV Mânăstirea era ca o pasăre mare cocoțată deasupra unui deal: odată cu primele umbre ale apusului, capătă înfățișarea sinistră a unui monstru stând la pândă. Giandomenico a fost condus la Stareț. Acesta, cu un aer deloc primitor, îi porunci să meargă în chilia pe care i-o va arăta un călugăr, să-și lase acolo traista și să se întoarcă la el: Grăbește-te, căci vreau să văd dacă într-adevăr ești atât de iscusit la ținere de minte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
stabilit și nu se cuvine ca el, ultimul sosit, să schimbe cutume seculare și regulile de fier ale mânăstirii. Dar nu a fost scutit de amărăciune atunci când Starețul, după câteva zile, în mare grabă și vorbindu-i se sus, îi porunci să-și găsească alt nume în loc de Giandomenico. Nu era pregătit să devină un altul. La ora de rugăciune ieșea la câmp, dădea ocol mânăstirii, smulgea arbuști, frângea crăci de copaci, arunca cu pietre panicând șerpii. Din fericire, nimeni nu-l
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lui Lucrețiu 14? Cărțile sunt niște creaturi cu multe vieți, grecii și latinii nu aflaseră de Cristos, în schimb simțiseră duhul lui Dumnezeu în orice arătare a cerului și a pământului. Cum îndrăznești să-l contrazici pe Starețul tău? Voi porunci să fii închis și izolat de toți și n-o să ți se mai îngăduie să te-atingi de acele hârțoage: Părinte, nu am avut învățători decât de gramatică, și vreme de doi ani de logica și fizica lui Aristotel, pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe Telesio 15. În opera lui Dante gândirea și poezia păreau să fi avut iscusința de a pune în armonie infinitul și finitul, izvodind cântec și cunoaștere ce deschidea porți necunoscute și nicicând încercate. Se preumbla prin grădină când Starețul porunci să fie chemat cu obișnuita furie a leului; pricepu că ceva nu e-n regulă, căci mesagerul era fra' Leonzio, aducător doar de vești rele: Fra' Tommaso, superiorii au hotărât să te menească altei mânăstiri; le e teamă că aici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
regulă, căci mesagerul era fra' Leonzio, aducător doar de vești rele: Fra' Tommaso, superiorii au hotărât să te menească altei mânăstiri; le e teamă că aici te-am răsfățat, îngăduindu-ți prea multe libertăți. Starețul i-a dat binecuvântarea, îi porunci să-și facă bagajul, nu-i permise să-i sărute mâna și nici să îngenunchieze; iar Tommaso se zăpăci, bolborosi un fel de mulțumire, începu să-și scarpine ceafa. În mânăstirea San Giorgio avusese timpul și șansa să studieze și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
acel individ, e un tip periculos, ba chiar ar trebui să-l dai pe mâna Sfintei Inchiziții deoarece a trădat credința în Cristos. Dar atunci când din evreu s-a făcut creștin nu mai era osândit ca trădător. Ești sperjur. Îți poruncesc, asta și în numele altor confrați și al Starețului nostru, să te adresezi în scris autorităților eclesiastice pentru a expune faptele respective și a le aduce în atenția Bisericii. Dar de ce n-ar face-o fra' Giuliano sau fra' Rocco; sau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pot, am să-i arăt calea luminii pri mijlocirea comandamentelor noastre, dar nu-l voi învinovăți. Glasul duhovnicului depăși orice măsură, lemnul confesionalului păru să se facă fărâme: Trebuie, trebuie, e o poruncă ce vine de sus. Eu nu accept porunci nedrepte; Dumnezeu e binele, milostenia, adevărul, iar nu minciuna vicleană, înșelătoria, răutatea. Glasul gros al lui Tommaso tremura, de-acum nu mai exista cale de întoarcere și loc de recurs la subterfugii, făcând uz de un ton mai smerit sau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
li se îngăduia să fie la cârma înfăptuirilor omenești. Izbuti să sară peste zidul incintei într-o noapte când vântul urla ca o jivină dezlănțuită iar sciatica și reumatismele îl supărau mai mult ca de obicei. Scrâșnind din dinți își porunci lui însuși să fie mai presus decât acel sfâșietor junghi ce pleca din șale și se răspândea de-a lungul coapsei ca o arsură dureroasă, și o apucă drept peste câmpuri. A fost o călătorie lungă. Au fost momente când
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
intervenit pe lângă autorități, se strădui să-i aline regimul acela de tortură ce doborâse un om al cărui creier era de admirat, scăpat de la moarte doar datorită autorității și prestigiului său. Dar, în loc să-i îmblânzească patimile lui Tommaso, Paolo V porunci să-i fie percheziționată celula și să-i fie confiscate eventualele scrieri. Adăugând că, din ziua respectivă, trebuie să i se interzică acelui călugăr cu desăvârșire să citească și să scrie. Papa în persoană? Da, chiar el. Asta mi se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să știe de ce, se simțise vânat, parcă împins pe buza prăpastiei. Se adresase căpitanului pentru a discuta, iar acesta, simțindu-i momentul de panică, îi spuse: Fii liniștit, Părinte, sunt un om de încredere al Regelui meu. Mi s-a poruncit să te aduc teafăr în portul Marsilia și te voi aduce chiar dacă va trebui să înfrunt întreaga flotă spaniolă și toți pirații din Mediterana. Mulțumesc, Căpitane, voi vorbi Regelui despre credința și vitejia ta. Frumos din partea ta, Părinte, dar Regele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
violent problema, gîndindu-se că era posibil să fie el însuși victima unor aprehensiuni exagerate. Era mai bine să ia lucrurile de departe, să culeagă informații. Gavrilcea era prietenul lui Tudorel, pe el avea să-l cheme. Sună servitoarea și-i porunci să invite pe domnul Tudorel să nu plece în oraș înainte de a-l vedea, în birou. Servitoarea stătu puțin năucă, neînțelegînd de care Tudorel era vorba, și nu se dumeri decât când Ioanide o lămuri cu oarecare parapon că e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mult drept curieri pentru numeroasele sale misive și-i plasa și pe ei ca oameni de serviciu în instituțiile în care obținea directoratul sau președinția, încît se putea afirma că Gaittany obținea posturi colective, pentru "casa" sa. Instinctul de a porunci era la el incoercibil și pentru a și-l putea exercita ar fi suportat orice umilințe, răscumpărate însă cu dreptul de a patrona la rîndu-i. Gaittany evita posturile de stat, implicând o subjecțiune ierarhică, birocratismul, umbla numai după instituțiile cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
afla pe nimeni înăuntru și a ne face de râs. Din fericire, în sală am găsit o femeie stând pe o bancă, o slugă probabil a primarului. A rămas holbată. Am întrebat-o dacă primarul e înăuntru și i-am poruncit să stea pe loc. Deschizând ușa cancelariei, am dat de două persoane, primarul și un secretar, părând mai degrabă niște bieți impiegați de percepție. Cu revolverul cu capse în mână, având în spatele meu patru mascați la fel înarmați, am cerut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În cele din urmă, dă foc conacului pentru a pieri astfel casa blestemată și a se risipi vraja malefică. Legătura dintre cele două lumi este făcută de Simina, mica vrăjitoare, „ea este principala suveică În textul eliadesc” (/114). Prin ea „poruncește” Christina, personajul supranatural, dar ea tinde să-și asume o parte din beneficiile acestei operații. „Ea deschide calea spre revelația mitului, dar Într-o mare măsură Îl și compromite” 115). Cele două sisteme de semne ale celor două lumi au
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fost dată în genere, adică fără a-i exclude pe prunci (Mt. 28, 19)<footnote „Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin”. footnote>, întrucât pruncii pot și după botez a primi învățătura de credința cerută de Mântuitorul; de aceea, refuzând pruncilor botezul, se încalcă în mod arbitrar porunca
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
pot fi botezați. Anabaptiștii mai invocă și exortația Mântuitorului consemnată de Evanghelistul Matei la cap. 28, 19: „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă”. Iată deci, precizează unii contestatari ai pedobaptismului, că botezului trebuie să-i premeargă credința și că, după însăși învățătura Sfintei Scripturi, nu poți aduce pe cineva la botez fără a-l fi învățat mai întâi să creadă. Acestor texte
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
la templu spre a primi binecuvântarea. Or și binecuvântarea „nu se poate concepe ca fiind lipsită de prezența harului lui Dumnezeu. În cazul în care în copil ar fi existat ceva care să se opună lucrării harului, toate aceste rânduieli poruncite de Dumnezeu ar fi fost de prisos. Mântuitorul Însuși vorbește despre acest adevăr (Lc. 18, 17). Copiii sunt mediul în care harul lui Dumnezeu poate lucra nestingherit”<footnote Ioan Saucă, „Taina Sfântului Botez de-a lungul vremii (II)”, în Mitropolia
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 475. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur își exprimă convingerea și ne învață că n-au fost mucenici numai aceia care au fost târâți în fața judecății, cărora li s-a poruncit să jertfească idolilor, și nu s-au plecat, deci nu numai aceia care au suferit ce-au suferit, „ci și aceia care au primit să sufere un lucru oarecare plăcut lui Dumnezeu. Și dacă ai cerceta bine, sunt mai mulți
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și călăului. Într-un fel oarecare Domnul ne poruncește să ocolim prigoana; iar cel care nu ascultă de această poruncă este un îndrăzneț, un om care se aruncă singur în primejdie. Dacă cel care omoară pe un om al lui Dumnezeu păcătuiește față de Dumnezeu, atunci cel care se duce
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
2., 77.1.-77.2., în PSB, vol. 5, p. 269. footnote>. Deși e un lucru dulce pentru sfinți a pătimi pentru Hristos, „primejdia nu e voită, însă trebuie suportată când e adusă de vreo necesitate. De aceea ne și poruncește să ne rugăm ca să nu cădem în ispită”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 828. footnote>. Prigonitorii, însă, s-au aruncat cu furie oarbă împotriva creștinilor, dar
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
pentru dobândirea) altora cu mult mai mari»”<footnote Ibidem, p. 144. footnote>. Când proconsulul păgân i-a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei: „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate”. Acela însă i-a zis din nou: „Dacă de fiare nu-ți pasă, focului
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ieșit din fire”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XV, 23-25, p. 161-162. footnote>. Istoricul Casiodor ne mărturisește despre pilduitoarele fapte ale diaconului Veniamin ce au fost aduse la cunoștința regelui. Adus la el, acesta i-a poruncit să tăgăduiască pe Dumnezeul adevărat pe care-L adora. Dar el l-a întrebat pe rege, zicând: „De ce cinste este vrednic cel care, părăsindu-și țara sa, se pune în slujba altei țări străine?”. Și când regele a răspuns: „«Este
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
pe drept omul care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să-i acorde mai degrabă acestuia cultul datorat?». Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii și să i se înfigă sub unghiile degetelor de la mâini și de la picioare”<footnote Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXIII, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]