3,622 matches
-
și astăzi o înțelegem cu toții, forța motrice care antrenează existența Uniunii Europene. Uniunea Europeană n-ar fi existat fără extindere. Ar fi fost un grup de state care pivotau în jurul unei înțelegeri franco-germane, înțelegere care a pornit de la un compromis simplu, postbelic: să nu mai fie război între noi, și pentru asta consimțim că avem aceleași interese comune, economice sau sociale sau chiar politice. Extinderea a însemnat o Europă din ce în ce mai mare, o Europă cu mai mult desen pozitiv și cu mai multe
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
din volumul Lumina zilei și eseurile din Spiritul captiv, amândouă tipărite în 1953, sunt concludente. Moralist, în primul rând, Milosz întreprinde în cel dintâi, pe direcții tematice bătătorite și mai înainte, o analiză de profunzime a situației intelectualului din Polonia postbelică, în care predomină tentele sarcastic-ironice nu o dată cu adresă implicit autocritică (Copilul Europei, de exemplu). Poemele Tratat moral și Toast conțin accente ascuțit batjocoritoare ce vizează ineficiența poeziei care "n-a salvat popoare și indivizi". Ecouri ale aceleiași problematici, pe alte
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
inimii/tăria cuvântului/materie primă a poeziei și a lui Dumnezeu, /cuvântul/care închide și dezlănțuie prin sine/toate forțele/toate dimensiunile enorme ale lumii""). De acum Alexandru Lungu devine tot mai parcimonios cu propria-i prezență în viața culturală postbelică, reușind să supraviețuiască în următoarele două decenii tuturor presiunilor "proletcultismului" în diversele lui variante și etape, fenomenul devenit, de altfel, simptomatic și pentru alți reprezentanți ai acestei "generații a războiului" (Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Dimitrie Stelaru, Victor Torynopol, Mihail Crama
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
existență subumană fără să-și piardă aura de om bun. Vertical, autorul acestor însemnări care conturează multe istorii, multe vieți - și nu toate lăudabile, creionează o lume: intelectualitatea antebelică, rădăcinile românității în Ardeal, drumul de la țăran la intelectual, haosul social postbelic, răsturnarea brutală de valori adusă de comunism, absurditatea stalinismului, intrarea armatei sovietice, activiștii autohtoni, imensul arbitrar social care din păcate supraviețuiește și azi. 'Trădările' de care a avut parte doctorul Stroia din 1944 încolo ne revoltă și ne lasă neputincioși
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
se dovedesc a fi cameleoni politici fără scrupule. Tocmai în aceasta stă lecția de istorie și mai ales lecția umană a lui Stanciu Stroia: nu-ți îtrăda conștiința.' Rectitudinea morală a acestui cetățean a două lumi - cea ante- și cea postbelică - dintre care a pe a doua o găsește inacceptabilă, este impresionantă. El nu acuză dar nici nu scuză. Comunismul - deși nu o spune răspicat - a fost o cădere în subuman. Efectul - unul dintre efectele - închisorii este, scrie Stanciu Stroia, că
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, Lupul și Catedrala (plus corespondența strânsă în Traversarea Cortinei și alte volume) au făcut din Ion D. Sîrbu o figură de prim-plan a generației sale chinuite și umilite de Istorie. Dacă despre alți autori postbelici se vorbește rar sau se tace, așa zicând, asurzitor, fostului discipol al lui Blaga i s-au consacrat, în ultimii ani, numeroase cronici și nu mai puțin de șase cărți: studii aplicate pe o fațetă a scrisului său ori monografii
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
Gheorghe Grigurcu Două fenomene dureroase marcheză viața culturală românească din postbelic: colaborarea unor scriitori cu regimul comunist și exilul. Dacă cel dintîi care nu e nici pe departe investigat, analizat și sancționat așa cum se cuvine, a putut produce totuși cîtorva comentatori impresia că ar fi devenit un soi de ,obsesie", cel
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
către esența unei opere. Destructurare analitică a unei impunătoare construcții critice, multiplă interogație a unei creații. Trebuie însă remarcat că această excepțională analiză, severă metodologic și stilistic, nu prezintă motivații exterioare câmpului de cercetare. Spre deosebire de câțiva comentatori improvizați, cărora compromisurile postbelice ale lui Călinescu le spun mai mult decât opera lui critică, Mircea Martin vede în aceasta puntea de convergență între diverse tendințe, centrifugale, coerența în fine atinsă a evoluției noastre literare. Nu întâmplător, poate, cele mai substanțiale capitole sunt acelea
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
de Luca (n. 1950, Napoli) este cunoscut mai ales ca prozator: unul dintre italienii cei mai traduși la această oră. Recent, a apărut și în românește, micul roman de dragoste, Tu - al meu, la Editura Polirom, ce evocă lumea imediat postbelică într-o insulă napolitană. De universul sudului italian sunt legate, de altfel, mai toate cărțile lui Erri de Luca, scriitor atașat vieții oamenilor simpli, printre care tânărul, născut într-o familie înstărită, dar format la școala stângii ideologice însuflețite de
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
capăt, era probabil nevoit să constate cu dezamăgire, tristețe, furie uneori și deznădejde, imposibilitatea mîntuirii prin lucrurile, lucrările proiectate. Poate că inima sa bărbătească obosise, sigur că obosise." * Jurnalul, la care se referă toată lumea, rămîne un text important al literaturii postbelice, "un document esențial pentru oricine e interesat de viața intelectuală a României la sfîrșit de secol" (I. Groșan), scris cu mînă de prozator înzestrat. Despre talentul de prozator al lui Mircea Zaciu vorbește în amintirile lui și fostul coleg de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
statui lui Antonescu, care a fost în război cu America? Franța ridica statui lui Petain, ori îl considera, în fundul inimii, martir? Pînă și ungurii sînt suficient de abili ca să nu ridice statui lui Horthy ori Salasi. Cred românii că moralitatea postbelică nu li se aplică? Trăim într-o lume în care, moral, Holocaustul e un parametru cheie, ceea ce se bate cap în cap cu ideea, ori fantezia interioară, că Antonescu, fiind complex și tragic, poate fi reabilitat. Poate că am adoptat
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
cu versiunea stabilită oficial despre anume evenimente sau figuri istorice. Drept care ce nu convenea era pur și simplu eliminat, extirpat, scos din text, uneori indicându-se operația mutilantă prin nefastul semn al „croșetelor”, iar alteori nici măcar prin atât. În ce privește epoca postbelică, până în 1990, aceasta a fost cu totul neprielnică afirmării genului memorialistic. A ține atunci jurnale, a scrie memorii era o îndeletnicire care îl expunea, pe cel care îndrăznea să o practice, unor mari primejdii, mergând de la pierderea libertății până la pierderea
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
și semnificația (valoarea) poeziei. Or, M. Ivănescu dă de înțeles că odaia recluziunii poate fi și ea un receptacol al lumii, că trăirile părelnic anodine, disparate, evanescente se pot încărca de tensiuni universale. S-a petrecut o minirevoluție în poetica postbelică, avînd puține preludii (Bacovia), însă ale cărei urmări, după toate probabilitățile, sînt departe de a se fi istovit. În chip ostentativ, M. Ivănescu pune accentul nu pe expansiunea expresionistă, pe bravada cosmicizării, ci pe retranșarea, pe reducția ființei angoasate, covîrșite
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
Gheorghe Ceaușescu Vizita lui Vladimir Bukovski în România la sfârșitul anului trecut a avut darul să-l indispună pe Președintele României: faimosul disident rus, una din marile conștiințe ale perioadei postbelice, a afirmat că în decembrie 1989 n-a avut loc în țara noastră o revoluție, ci o lovitură de stat regizată de Moscova. Președintele Ion Iliescu a declarat că a fost dezamăgit de considerațiile lui Bukovski, o personalitate pentru care
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
instaurat de Bela Kun în Ungaria datorită acțiunii militare românești l-au adus pe conducătorul revoluției bolșevice în pragul disperării. Fără să abandoneze planul de instaurare a imperiului celei de-a treia Rome Stalin, ținând seama de noua conjunctură europeană postbelică, a acordat prioritate consolidării interne și măcinării treptate a “lagărului imperialist”, urmând să profite de ocaziile care se vor fi ivind. Marxism-leninismul s-a dovedit a fi un instrument neașteptat de eficient în acest sens: prea mulți occidentali, din păcate
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
în plină ofensivă. O problemă aparte o reprezintă literatura exilului, privită în ultimii doi-trei ani cu tot mai mult scepticism. Dicționarul clujean se află, înclin să cred, tocmai pe creasta scepticismului față de exil. Înregistrează, e adevărat, cele mai importante cărți postbelice ale lui Mircea Eliade, Vintilă Horia, Dumitru Țepeneag, Bujor Nedelcovici, Horia Stamatu, Matei Vișniec, dar mi se pare cam puțin. Chiar dacă au fost publicate inițial în altă limbă decât româna, anumite cărți ale exilului rămân pentru totdeauna ale literaturii române
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
perioada interbelică, a fost influențată pozitiv de reducerea ponderii capitalului străin în favoarea capitalului autohton, prin promovarea, de către PNL, a politicii "prin noi înșine". De asemenea, desființarea sovromurilor (prin care URSS și-a instaurat dominația în principalele ramuri ale economiei românești postbelice), a avut o influență pozitivă asupra dezvoltării ulterioare a economiei noastre naționale. Experiența menționată evidențiază necesitatea ca factorii de decizie din economia românească actuală să militeze pentru o structură a capitalului, folosit în economia națională, care să reprezinte un suport
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
și de peste hotare ci și cuvântul de gratitudine, rostit de dr. Vlad Bejan la festivitatea de aniversare, au dreptul de a fi reținute ca informații prețioase pentru o viitoare istorie a medicinii, a mișcării ecologie și culturale ieșene din perioada postbelică, până în zilele noastre, octogenarul putând fi dat ca model de intelectual, fecund, pe deplin angajat în societate, patriot, militant fervent pentru apărarea intereselor și valorilor naționale. (1) C.Gh.Marinescu, (Texte, Redacția și Coord.), Medicină, Ecologie, Societate. Dimensiuni ale personalității doctorului
Recenzie dr. Vlad Bejan-Octogenar. In: Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
tăria afirmate în toată opera sa, în toată viața sa, pe linia modelului atât de „lucrător” în Basarabia. Dacă românilor din interiorul țării li s-a părut firesc să aibă acces direct la opera lui Eminescu (excluzând o scurtă perioadă postbelică), pentru conaționalii din Basarabia, ca și pentru cei din Bucovina, fenomenul nu s-a produs de la sine, ci a presupus o continuă măsurare cu timpul, cu istoria, spre a obține acest drept. Vieru însuși mărturisește că face parte din „cea
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
mi-a fost manual de istorie ... și azi cântecul la noi e un manual de istorie”). Într-o realitate extreme de dură, în care tot ceea ce ținea de limba și istoria strămoșească era interzis (simpla lor rostire în perioada imediat postbelică fiind chiar pedepsită cu ani grei de gulag[5]), Eminescu, odată readus în acest spațiu cultural de Vieru, a fost trecut sub tăcere de autorități. De altfel, tulburătorul poem Legământ, publicat în 1964 în revista „Nistrul”, închinată acestui „Shakespeare al
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
subtilitățile critice abundă: dar o nouă interpretare majoră, a treia în ordine istorică, întîrzie. Aceasta e în definitiv problemă. Pe fondul mîțului rămas neschimbat de un secol, analiza critică a operei s-a oprit la nivelul anilor '30-'40. Generațiile postbelice îi sînt în continuare datoare poetului. Nevoia de a avea un Eminescu al vremii noastre este evidentă. Ea se traduce deocamdată în mici explozii de orgoliu, care însă nu trebuie interpretate că o contestare. Fanii de astăzi ai poetului confundă
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
tocmai de aceea) unei lipse de îndrăzneală în interpretare, un studiu aplicat, corect, valid, în buna tradiție universitară, uneori cam prețios în exprimare, dar demn de consultat cu încredere. Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism (o retrospectivă criticăa ideologiei literare postbelice), Editura Pontica, Constanța, 2002, 330 pag. Fascinația lui post- Cartea Mihaelei Constantinescu apare și ea citată în studiul de mai sus, însă ca simptom al fragilității termenului de postmodernism, căci autorul consideră și el noul post- „o variantă sau cel
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
dar și unei foarte pertinente sinteze de teorie a postmodernismului (inclusiv în relație cu modernismul, a cărui ultimă formă de manifestare o vede în textualismul francez). Multe din ideile dezvoltate în Strategiile subversiunii (despre canon și anticanon în romanul românesc postbelic, despre statutul autorului, obsesia corporalității, identitate-alteritate, chiar și cele despre narativ și descriptiv în proza postmodernistă) fuseseră deja schițate într-o altă carte, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni teoretice, publicate de Carmen Mușat, tot la Paralela 45
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
Luminița Marcu A apărut încă o carte pentru cei care nu înțeleg, cum spunea Radu Cosașu, pentru cei care nu înțeleg cea mai importantă problemă a istoriei secolului trecut: cum a fost posibil comunismul în România postbelică. Cartea alcătuită de Vasile Igna nu e însă nici explicativă, nici acuzatoare. Spre deosebire de volumele Anei Selejan, care dezvăluie și acuză, Subteranele memoriei e o carte care apără, care salvează ce se mai poate salva din onoarea intelectualilor români de la sfîrșitul
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
artificial. Dacă în filmul lui Peter Weir, conspirația n-avea decît rațiuni strict comerciale, în pelicula regizată de Ron Howard complotul se cere a fi doar rodul unei minți briante, dar bolnave care se resimte pur și simplu de pe urma psihozelor postbelice. În ordinea unei cît mai convingătoare argumentări a maladiei degenerative sînt aneantizate și alte două personaje: colegul de cameră din studenție și nepoțica acestuia, dovedite a fi fantasme generate de frustrări acute, provocate de incapacitatea de comunicare și lipsa de
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]