9,282 matches
-
Articolul 1 Prefecturile județene și Primăria municipiului București, prin întreprinderile pentru vînzarea locuințelor și oficiile specializate, precum și Casa de Economii și Consemnațiuni, vor lua măsurile necesare pentru ca stabilirea prețului locuințelor construite din fondurile statului, care se vînd cetățenilor ce le dețin în calitate de chiriași
HOTĂRÎREA nr. 88 din 31 ianuarie 1991 pentru stabilirea unor măsuri privind vînzarea locuinţelor construite din fondurile statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107637_a_108966]
-
în regim de drept public, aparține comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor. ... (3) Administrarea domeniului de interes public național se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primarii sau, după caz, de către prefecturi. ... (4) Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei unități publice. ... Articolul 5 (1) Aparțin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, căi de comunicații, rețele stradale și parcuri publice, porturi și aeroporturi, terenurile cu
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
Sumele recuperate în condițiile alin. (1) constituie activ lichidat și urmează destinația celor prevăzute la art. 27. ... (3) La expirarea termenului prevăzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilanțul de lichidare și raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primăriei Municipiului București, investit cu atribuții de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare. ... (4) Actele de constatare a datoriilor față de stat și față de alte persoane juridice, ramase după terminarea operațiunilor de lichidare, întocmite de către comisia de lichidare, vor
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
atelierelor de întreținere, a instalațiilor și a anexelor gospodărești și de industrie mica, care fac obiectul alin. (1), este interzisă. Prin excepție, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desființate cu autorizația prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primarii, urmând ca sumele rezultate să intre în activul operațiunilor de lichidare. ... (9) Construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale trec fără plata, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, orașelor sau a
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând dreptul de proprietate. ... (2) Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Dacă proprietarul nu este de acord, primăria face propuneri motivate prefecturii, care va decide. ... (3) Dacă prefectul decide includerea terenului prevăzut la alin. (2) în perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință, titularului terenului în cauza, o suprafață de teren corespunzătoare, pe toată durata realizării lucrărilor
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
la obiectivele prevăzute la art. 102, care au caracter urgent și care se execută într-o perioadă de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deținătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii județului sau a Primăriei Municipiului București. ... (2) În toate cazurile, deținătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate. ... Capitolul VIII Organizarea și amenajarea teritoriului agricol Articolul 104 Organizarea și amenajarea teritoriului agricol are ca sarcină crearea condițiilor pentru
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
Articolul 1 Se autoriza prefecturile județene și Primăria municipiului București să stabilească, prin decizii, tarife de bază, lunare, pe m²., în lei sau în valută, la chiriile pentru spațiile cu alta destinație decît locuințe, diferențiate pe zone de atracție comercială. Articolul 2 La data intrării
HOTĂRÎREA nr. 85 din 4 februarie 1991 privind stabilirea tarifelor de baza, lunare, pe m²., la chiriile pentru spaţiile cu alta destinaţie din fondul locativ de stat, precum şi la spaţiile comerciale, spaţiile administrative, sedii de organisme şi organizaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107632_a_108961]
-
Articolul 1 Primăria municipiului București și prefecturile județelor vor utiliza 50% din sumele provenite din vînzarea locuințelor construite din fondurile statului, cît și din cele rezultate din vînzarea locuințelor nou construite din fondurile statului, pentru completarea necesarului de fonduri în vederea satisfacerii unor nevoi sociale prin realizarea de
HOTĂRÎRE nr. 86 din 4 februarie 1991 privind utilizarea sumelor provenite din vînzarea locuinţelor, pentru asigurarea necesarului de fonduri de investiţii în municipiul Bucureşti şi judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107634_a_108963]
-
potrivit prevederilor din legea bugetului administrației centrale de stat pe anul 1991. Articolul 2 Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București vor urmări și controla modul de constituire și repartizare a sumelor obținute din vînzarea locuințelor, iar prefecturile județene și Primăria municipiului București, prin organele proprii de control, vor verifica utilizarea sumelor și obiectivele de investiții realizate. Articolul 3 În termen de 10 zile, Ministerul Finanțelor va elibera norme metodologice privind constituirea, utilizarea și controlul sumelor obținute din
HOTĂRÎRE nr. 86 din 4 februarie 1991 privind utilizarea sumelor provenite din vînzarea locuinţelor, pentru asigurarea necesarului de fonduri de investiţii în municipiul Bucureşti şi judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107634_a_108963]
-
în regim de drept public, aparține comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor. ... (3) Administrarea domeniului de interes public național se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primarii sau, după caz, de către prefecturi. ... (4) Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei unități publice. ... Articolul 5 (1) Aparțin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, căi de comunicații, rețele stradale și parcuri publice, porturi și aeroporturi, terenurile cu
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
Sumele recuperate în condițiile alin. (1) constituie activ lichidat și urmează destinația celor prevăzute la art. 27. ... (3) La expirarea termenului prevăzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilanțul de lichidare și raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primăriei Municipiului București, investit cu atribuții de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare. ... (4) Actele de constatare a datoriilor față de stat și față de alte persoane juridice, ramase după terminarea operațiunilor de lichidare, întocmite de către comisia de lichidare, vor
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
atelierelor de întreținere, a instalațiilor și a anexelor gospodărești și de industrie mica, care fac obiectul alin. (1), este interzisă. Prin excepție, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desființate cu autorizația prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primarii, urmând ca sumele rezultate să intre în activul operațiunilor de lichidare. ... (9) Construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale trec fără plata, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, orașelor sau a
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând dreptul de proprietate. ... (2) Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Dacă proprietarul nu este de acord, primăria face propuneri motivate prefecturii, care va decide. ... (3) Dacă prefectul decide includerea terenului prevăzut la alin. (2) în perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință, titularului terenului în cauza, o suprafață de teren corespunzătoare, pe toată durata realizării lucrărilor
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
la obiectivele prevăzute la art. 102, care au caracter urgent și care se execută într-o perioadă de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deținătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii județului sau a Primăriei Municipiului București. ... (2) În toate cazurile, deținătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate. ... Capitolul VIII Organizarea și amenajarea teritoriului agricol Articolul 104 Organizarea și amenajarea teritoriului agricol are ca sarcină crearea condițiilor pentru
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
structurii, cât și din cel al atribuțiilor. Efectivul total al polițiștilor din regatul insular cuprindea 57.147 de persoane, dintre care 20.600 în Londra, 18.545 în orașe mari și 1.800 în orașe mici și județe. La toate prefecturile de poliție și la Poliția judiciară exista câte o secție care se ocupa cu informarea, prevenirea și reprimarea acțiunilor contra siguranței statului. A doua parte a lucrării a prezentat organizarea polițienească a unor mari capitale europene, printre care cele ale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
parțial, cea ulterioară. Printre cazurile concrete se numără și câteva din România (atentatul de la Senat din 1920), fiind o lucrare accesibilă și scrisă într-un stil atrăgător pentru marele public. O altă lucrare interesantă este și cea a chestorului din Prefectura Poliției Capitalei, Vasile Dașkevici - Istoricul reședințelor Poliției - a cărui prefață este semnată de marele istoric Nicolae Iorga. Interesul este reprezentat de prezentarea organizării Poliției, de la fosta Agie și până la data redactării cărții, concomitent cu structura serviciilor din subordine, la care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
stat, existența și funcționarea instituțiilor constituționale. Legea din 1929 a structurat și grupat peste 8.000 formațiuni de poliție din comunele rurale și urbane, 500 secțiuni de jandarmi, 70 chesturi de poliție și poliții județene, patru chesturi de sector în Prefectura Poliției Capitalei și șapte Inspectorate Regionale (ulterior acestea au fost mărite la zece). Până atunci, în orașe funcționau două-patru oficii de poliție, care de cele mai multe ori nu colaborau între ele, fapt care scădea prestigiul Ministerului de Interne. Spre exemplu, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
serviciile de poliție urbană și cele de poliție rurală, adică șefii de post care erau jandarmi, respectiv Corpul Detectivilor, cu organizare proprie și atribuții specifice, acesta fiind serviciul de informații acoperit al Ministerului de Interne. În serviciile exterioare, au intrat Prefectura Poliției Capitalei și inspectoratele regionale de poliție. Prefectura Poliției Capitalei, având în atribuții sarcini multiple, a beneficiat de o organizare specială, cu o oarecare independență în conducerea și execuția atribuțiilor ce îi reveneau. Astfel, în subordinea sa se aflau opt
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rurală, adică șefii de post care erau jandarmi, respectiv Corpul Detectivilor, cu organizare proprie și atribuții specifice, acesta fiind serviciul de informații acoperit al Ministerului de Interne. În serviciile exterioare, au intrat Prefectura Poliției Capitalei și inspectoratele regionale de poliție. Prefectura Poliției Capitalei, având în atribuții sarcini multiple, a beneficiat de o organizare specială, cu o oarecare independență în conducerea și execuția atribuțiilor ce îi reveneau. Astfel, în subordinea sa se aflau opt servicii centrale (printre care Serviciul Poliției Sociale, al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
impus cenzura, etc.). Doi ani mai târziu, în iulie 1940, regele Carol al II-lea a decis unificarea structurilor cu atribuții în paza, ordinea și siguranța statului într-o singură structură. Astfel, Direcția Generală a Poliției, Corpul de Jandarmi și Prefectura Poliției Capitalei au fost unificate sub titulatura Direcția Generală a Poliției și Siguranței Statului. Această organizare a durat doar două luni, până în septembrie 1940, când generalul Antonescu a decis revenirea instituțiilor la organizarea anterioară, conform legilor care le-au consacrat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
naționaliste, iredentiste, religioase sau diplomatice. D.P.S.G. avea în atribuții atât o muncă informativă, cât și una contrainformativă, indiferent dacă acestea erau efectuate în țară sau peste hotare. Inspectoratul General al Polițiilor a fost organul superior care avea în subordine toate prefecturile de poliție din țară, toate chesturile, comisariatele polițiile urbane, detașamentele și pe cele de la punctele de frontieră. După Unirea celor trei regiuni istorice, activitatea Ministerului de Interne, în ansamblu, s-a extins, treptat, în Basarabia, Bucovina și Transilvania. Prin Decrete-Legi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în Basarabia, respectiv Bucovina. La sfârșitul anului 1918, în scopul asigurării și menținerii ordinii interne, au fost înființate Subinspectorate Generale de Siguranță la Chișinău, Cernăuți, Cluj și Constanța. Alături de cele patru subinspectorate generale de siguranță și-au desfășurat activitatea 10 prefecturi de poliție, 81 poliții de oraș, 21 servicii speciale de siguranță, 47 brigăzi speciale de siguranță, șase subbrigăzi speciale de siguranță, 26 poliții de port, 22 poliții de gară și 56 de oficii polițienești la punctele de frontieră. Un număr
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
interesând Siguranța Statului” și avea în subordine 17 servicii de siguranță zonale. Încadrarea personalului de poliție din Ardeal și Bucovina a fost legiferată prin Decretul din 30 iunie 1921, iar la 16 noiembrie 1921 au fost stabilite normele prin care prefecturile regionale din Transilvania au fost încadrate cu prefecturi de poliție. Odată cu trecerea armatei pe picior de pace, toate dispozițiile și măsurile excepționale luate în timpul stării de război au fost abrogate. În consecință, legea asupra unor măsuri excepționale privind funcțiile publice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
servicii de siguranță zonale. Încadrarea personalului de poliție din Ardeal și Bucovina a fost legiferată prin Decretul din 30 iunie 1921, iar la 16 noiembrie 1921 au fost stabilite normele prin care prefecturile regionale din Transilvania au fost încadrate cu prefecturi de poliție. Odată cu trecerea armatei pe picior de pace, toate dispozițiile și măsurile excepționale luate în timpul stării de război au fost abrogate. În consecință, legea asupra unor măsuri excepționale privind funcțiile publice „nu-și va mai produce efectele” și au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
șapte poliții de frontieră și a două oficii polițienești feroviare. Toate oficiile polițienești și cele de siguranță, împreună cu secțiile de jandarmi rurali, trebuiau să comunice „informațiile și științele privitoare la Siguranța Generală a Statului” către serviciul special de siguranță zonal, prefecturilor de județ și/sau de poliție respective sau direct la D.P.S.G. Pe această structură organizatorică s-au desfășurat toate activitățile D.P.S.G. în primul deceniu după sfârșitul primului război mondial, perioadă în care amenințările clasice au fost concurate de cele asimetrice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]