3,420 matches
-
fiecare dintre participanți și este o ocazie specială să facem o ceremonie cu ayahuasca „între prieteni”. Mergem cu barca vreo douăzeci de minute, urcăm un mal noroios și ajungem într-un sătuc curat și liniștit, Panacocha, cu căsuțe din lemn presărate de-a lungul unor poteci cimentate. Mergem cam cinci minute pe alei străjuite de tufișuri în culori vii și ne oprim în fața unei case din lemn, cu o portiță mititică la intrarea în curtea largă, acoperită cu iarbă și flori
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
despre viața ei și despre decizia de a rămâne în Peru, în urmă cu nouă ani. Ne arată câteva albume cu fotografii apoi deschide un album cu poze făcute chiar în casa în care ne aflăm. Cam toate pozele sunt presărate cu niște pete albe, luminoase, de mărimi variabile, împrăștiate în jurul Clarei sau pe lângă tavanul camerei. Clara ne spune că petele sunt spirite care apar mai ales noaptea și o recunosc pe ea în special, motiv pentru care se grupează în jurul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
bine gătită ci, fiecare ingredient este proaspăt cules sau prins și gustul mâncării este excelent. Explorez puțin împrejurimile și descopăr un orășel liniștit și pitoresc, poreclit pe bună dreptate „orașul palmierilor”. Tarapoto este situat în regiunea San Martin, care este presărată cu cascade și lagune, din care cea mai faimoasă și doar la câteva ore distanță este Laguna Albastră. Jorge va apărea a doua zi la micul dejun iar între timp mă relaxez explorând Tarapoto sau legănându-mă într-un hamac
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
după-amiază și plecăm ceva mai devreme ca să aibă timp să mi arate împrejurimile. După o plimbare de un sfert de oră ajungem la centrul Takiwasi, unde intrăm printr-o poartă de piatră arcuită, impunătoare. În interior, o grădină largă, îngrijită, presărată cu alei curate și arbuști tropicali, și o casă largă, cu etaj, arhitectură europeană, diferită de majoritatea caselor peruane. Mergem în spatele casei către o maloca tipic peruană, unde, îmi explică Emile, se fac ceremoniile. Grădina se extinde cu mult în spatele
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cunoaște respectivul șaman și Jose îmi face semn către poarta de intrare Pablo, șamanul, tocmai a apărut pentru a supraveghea purga lui Emile și a celorlalți participanți. Pablo este un bărbat slab, de vreo cincizeci de ani, cu o față presărată cu riduri adânci, ochi negri cu privire pătrunzătoare și vocea dogită a unui fumător inveterat. În ciuda staturii mici are o prezență impunătoare și, observ cu mirare, aproape agresivă. Îmi aruncă o privire de control după care pare să capete o
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Intrăm într-o curte largă și suntem întâmpinați de un rotweiller bondoc care se repede să ne dea binețe. Mă bucur că sunt cu stăpânul lui, deși câinele dă prietenos din ciotul de coadă. „Casa inimii” cuprinde o curte largă, presărată cu copaci, câteva case din cărămizi de forme poligonale cu colțuri viu colorate și încă o clădire ceva mai mare, octogonală. Este cam ca un fel de sat de vacanță, căsuțele sunt dormitoare individuale sau comune, ceva mai încolo este
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de anexare a Malvinelor (una dintre juntele alea militare supersimpatice) și ce ziceau cetățenii Insulelor (majoritatea ziceau că ar vrea să rămînă supuși britanici), Kusturica e mai mult decît fericit să-i cînte în strună luptătorului antiimperialist Diego. Filmul e presărat cu secvențe de animație în care Diego triumfă, pe terenul de fotbal, asupra unor adversari ca Margaret Thatcher, Tony Blair și Bush Jr., unul mai perfid ca altul. Animațiile astea sînt atît de naive încît mai c-ar putea fi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
față. O ultimă strigare și Domnul a rupt lanțurile celui rău: în câteva secunde, majoritatea au plecat cu mic cu mare în față! Victorie! Domnul învinge încă odată și pune pecetea asupra celor aleși: “Rezervat Cerului!” O rugăciune solemnă și presărată cu multe lacrimi a făcut ca binecuvântarea să cadă asupra întregii adunări, dar mai ales a acelora care au ales să se întoarcă acasă, cât nu a fost prea târziu. A urmat un cântec frumos și pe măsura momentului: “Merg
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie pentru apărarea patriei, sfințindu-se jertfa adusă întru pomenirea eroilor, iar corul bisericesc reunit cu al școlii au interpetat cu multă însuflețire „Imnul Eroilor”: « Presărați pe-a lor morminte, ale laurilor foi / Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi./ Ridicați pe piramida nemuririi faima lor, / Scriți în cărțile de aur, cântecul nemuritor./ Pe copii la sânul vostru, alintați-i cu-acest cânt /Povestindu-le
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Rusu, zis Polifem, trebuie să se supună. A fost înțelegerea făcută încă de la începutul taberei. Hai că-i frumos! Hopa! S-au împotmolit în vârf. Nu intră gaura în țăruș. Se face o nouă ședință și se dau indicații, sfaturi, presărate cu înjurături. Unuia îi cade șapca din cap. Coboară de pe scară. A obosit, săracul. Celălalt, tot obosit, șade în vârful celeilalte scări. Unul s-a agățat de o bară orizontală și stă într-o poziție de relaxare binefăcătoare după atâta
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
români și bulgari, balanța admirației înclinându-se categoric în favoarea vecinilor noștri. Urcând la ultimul etaj (17) al celui mai înalt hotel, am panoramat împrejurimile și am văzut cum într-o mare de verdeață (pădurile venind în întâmpinarea mării) au fost presărate clădirile albe și discret conturate, pentru a nu strica armonia în dialogul cu natura. E drept că asta depinde și de relieful care este total diferit de al nostru, dar nu o dată am văzut și prin alte părți cum umul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
frumoase din perioada studenției și vorbea cu emoție de minunații săi maeștri. I-am explicat că eu sunt membru de partid, dar cu comunismul e altă problemă și că am ochii negri și nu "albaștri", iar când am început să presar pe ici pe colo câte o chestie "subțire" privind arta și artiștii, din acele care de obicei nu faceau obiect de studiu la Universitatea " Doi și un sfert " de la Băneasa, decanul a început să se uite altfel la mine. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mult și de orele răcoroase ale dimineții. La ieșirea din Rio ne-am înscris pe șoseaua spre Petropolis, localitate plină de istorie, legată de suveranii Pedro I și Pedro II. Până la Petropolis drumul urca spre altitudinea de 800 metri, fiind presărat cu multe curbe și cu peisaje încântătoare dominate de vegetația luxuriantă. La Peresopolis și învecinatul Teresopolis, aveam să revin atras de farmecul locurilor și de fantomele trecutului "Imperiu brazilian". După Peresopolis aveam să intrăm în statul Minas Gerais, ce făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de ambasadorul statului Chile (ca fost șef de misiune la Santiago) să particip la festivitățile de la Atlantida. În fața muzeului erau autoritățile locale, invitați, copii cu flori, fanfara Marinei militare... În cuvântul rostit am făcut o paralelă între Neruda și Eminescu, presărată cu unele poeme eminesciene în traducerea lui Pablo Neruda. Am fost invitat să prezint o expoziție la Muzeul Neruda și, supunând custodelui "lista de oferte", am fost surprins să aflu că optează pentru "Contele Dracula". Am prezentat-o cu mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de fiecare zi o varietate de motive religioase. Credința În reîncarnare era evidentă În procesiunile zilnice de incinerare la care am asistat de mai multe ori. O Întreagă comunitate Însoțește carul funerar pe ultimul drum până la râu, unde cenușa este presărată În apă, iar un cortegiu extrem de colorat cu steaguri, gamelane, tobe celebrează karma și credința În viața viitoare. Arta balineză, teatrul, dansul, muzica sunt un rezultat al eforturilor de generații de a conserva În forme vii credințele vechi și tradițiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
văd Puritanii și să cred În poveste“. La fel și spectatorii britanici, poate atinși de ecourile evenimentelor istoriei lor. Dar nu și francezii. Când am prezentat spectacolul la Opéra Comique din Paris, la aceleași imagini de iarnă, cu pământ Înghețat presărat cu cadavre, când o fată În rochie de mireasă Își confundă iubitul cu dușmanul din tabăra adversă, francezii au râs, găsind „ilogic“ ca fata să fie desculță În zăpadă (Încă o dată Descartes!). Nicăieri altundeva nu s-a reacționat astfel. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să ni se mai tulbure și tabieturile noastre dragi era peste putință de Îndurat. La bonne promenade pe care ne-o promisese s-a dovedit a fi o plicticoasă plimbărică pe lângă casă, unde zăpada fusese curățată și pământul Înghețat fusese presărat cu nisip. Ne obligase să ne punem pe noi lucruri pe care nu le purtam niciodată, nici În zilele cele mai geroase - niște jambiere și capișoane oribile care ne stânjeneau mișcările. Ne-a oprit când l-am incitat pe Serghei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Îndatoritoarele și instructivele mormane de zăpadă din jurul casei. 4 În copilărie știm foarte multe despre mâini, deoarece ele sunt Însuflețite și se mișcă la nivelul staturii noastre; Mademoiselle avea niște mâini neplăcute din cauza lustrului ca de broască al pielii Întinse, presărate cu pete maro echimotice. Înainte de a veni ea, nici o persoană străină nu mă mângâiase pe față. De cum a apărut, Mademoiselle m-a luat prin surprindere, mângâindu-mă pe obraz ca o manifestare spontană de afecțiune. Îmi reamintesc toate ticurile ei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
licăreau obiecte ciudate: o cutie de lac cu bețișoare de lemn dulce, din care hăcuia cu briceagul ei segmente negre pe care și le vâra sub limbă ca să se topească; o carte poștală ilustrată Înfățișând un lac și un castel presărat cu stele ca niște perle În chip de ferestre; o minge Îndesată alcătuită din bucăți de poleială strâns rulate, provenite de la ciocolatele pe care le consuma noaptea; fotografii ale nepotului de soră care murise, a mamei lui care Își semnase
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o tăcere penibilă, și nu declanșarea spectaculoasă a unei causerie vioaie. Și zău că franceza ei era minunată! Ce rost mai avea să strâmbi din nas fiindcă avea o fire posacă, idei banale și o cultură superficială când graiul ei presărat cu perle era ca un susur, ca o sclipire și la fel de nevinovat de semnificații ca păcătoasele aliterații ale pioaselor versuri scrise de Racine? Din cărțile aflate În biblioteca tatei, și nu din bagajul ei limitat de cunoștințe, am Învățat să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Întregii suprafețe a uzinei mlăștinoase care-i furnizează hrana. Am urmărit fluturi Sulphur tiviți cu trandafiriu și fluturi Satyr ca marmura cenușie. Ignorând țânțarii care mișunau pe antebrațele mele, m-am aplecat mormăind de plăcere, pentru a adulmeca un lepidopteron presărat cu argint pulsând În cutele plasei mele. Printre mirosurile mlaștinii am reperat parfumul subtil al aripilor de fluture pe degetele mele, parfum ce variază de la o specie la alta - de vanilie, de lămâie, de mosc sau cu miros dulceag, mucezit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe un cuier, și mai sus, ciucurele lămpii de noapte, albastre, bivalvulare, se legănau ritmic. Erau greu de corelat acele apropieri șovăitoare, acea furișare mascată, cu năvala intempestivă a nopții de afară, care știam că trece În goană pe lângă noi, presărată cu scântei, indescifrabilă. Adormeam prin simpla acțiune de identificare cu mecanicul locomotivei. Ființa mea era cuprinsă de o stare amețitoare de confort, Îndată ce aranjam frumos totul - pasagerii lipsiți de griji se bucură În compartimentele lor de călătoria pe care le-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ca acea masă lungă pe care se servea la zilele de naștere și de onomastică, din timpul verii, o ciocolată de după-amiază În aer liber, așezată la capătul unei alei mărginite de mesteceni, tei și arțari, pe acel loc neted presărat cu nisip, din grădina propriu-zisă care separa parcul de casă. Parcă văd fața de masă și chipurile oamenilor așezați acolo, contaminându-se de animația jocului de lumini și umbre de sub fabulosul frunziș mișcător, fără Îndoială exagerată de aceeași predispoziție spre
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
informații erotice. Fiind bun la jocuri, nu m-ar fi scârbit prea mult toată treaba asta, dacă profesorii mei nu s-ar fi străduit atât să-mi mântuiască sufletul. Mă acuzau că nu mă adaptez mediului Înconjurător; că „bravez“ (Îndeosebi presărând tezele mele de rusă cu termeni englezești și franțuzești, care Îmi veneau spontan În minte); că mă bat cu pumnii strânși, În loc să folosesc lovitura cu partea interioară a pumnului, ca o pălmuială, adoptată de bătăușii ruși. Dirigintele care nu prea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la soare aripile negre vătămate, cu marginile Înălbite de hibernare, pe speteaza unei bănci din Grădina Alexandrovski; sau dangătele clopotelor catedralei În aerul tăios, deasupra albastrului Întunecat al apelor unduitoare ale Nevei, eliberate cu voluptate de ghețari; iarmarocul din zloata presărată cu confetti de pe bulevardul Gărzii Călare În Săptămâna Mâțișorilor, cu vacarmul lui de scheunături și pocnituri, cu jucăriile lui de lemn, cu strigătele vânzătorilor de rahat și cu acei diavoli cartezieni denumiți amerikanskie jiteli („locuitori americani“) - minusculi spiriduși din sticlă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]