9,297 matches
-
în 1907. E profesor suplinitor la Școala Normală ,,Vasile Lupu” din Iași (1905-1907) și la liceul al cărui elev fusese (1907-1908), doi ani fiind și profesor suplinitor la Seminarul Pedagogic Universitar (1907-1909). Ulterior predă istorie, filosofie și română la Liceul ,,Principele Ferdinand”din Bacău, ca profesor provizoriu (1909-1912). Își întrerupe activitatea la catedră în timpul campaniei din Bulgaria, la care participă cu gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului ,,Ștefan cel Mare” nr. 13 Iași, fiind grav rănit și distins cu medalia ,,Avântul țării
REVENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
în 1583. Zidește, ctitorește (a refăcut mănăstirea de la Curtea de Argeș, biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, a zidit mănăstirea Mislea), construiește palatul și biserica Aulei din Târgoviște (oraș în care și-a stabilit capitala, deranjându-i pe turci) - „il palazzo del Principe è di molta grandezza”, va nota Franco Sivori - și îl înconjoară cu grădini, înălțând biserica domnească din incintă, unită cu palatul printr-o galerie pe piloni. Își surprinde însă conaționalii prin gestul exotic al căsătoriei pe care o face, în
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
VII.1926, Lisa, j. Făgăraș - 7.V.2007, București), eseist, prozator și poet. Este fiul Anei (n. Șerban) și al lui Alexandru Paler, țărani. Un înaintaș, Bucur Paler din Lisa, ar fi fost înnobilat în 1664 de Anna Bornemisa, soția principelui Transilvaniei. P. frecventează cursurile școlii primare în satul natal, apoi urmează Liceul „Spiru Haret” din București (1937-1944), face ultima clasă la Liceul „Negru Vodă” din Făgăraș, susținându-și bacalaureatul la Sibiu (1945). Devine student la Facultatea de Litere și Filosofie
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
sau a senzorilor, căci același tratament necruțător i se aplică și eului liric („Marta”), un fel de modellino liric supus deformărilor ciclotimice („Moare în Marta zi de zi o femeie”), pe orbita căruia gravitează câțiva bărbați fantomatici (Maestrul de Vânătoare, principele Pierre), atinși uneori, prin ricoșeu, de dozele de sarcasm pe care protagonista și le administrează regulat: „Ora de logică:/ camera ginșii bărbatul de-o noapte/ maieutica (Maestrul de Vânătoare/ e adept al lui Socrate)// Ora de fapte:/ Marta s-a
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
un Praeambulum ce anunță subiectul, acțiunea începe printr-o scenă în care domnul plănuiește împreună cu sfetnicii săi o alianță cu puterile creștine (Rusia și Austria) împotriva împărăției otomane. Dar sfetnicii îl trădează sultanului, care poruncește vizirului să îl suprime pe principele moldav. Ghica e asasinat prin vicleșug turcesc. Soția îi deplânge moartea în versuri ungurești și nemțești, un țigan ține o predică urmată de un cântec pe limba lui. Într-o scenă pastorală, fostul secretar al domnului își cântă, în latinește
OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE EXPRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
germanistă, cercetătoarea elaborează și studii de literatură comparată în domeniul ei de specialitate (Eminescu și Novalis, J.W. Goethe în presa românească interbelică, Ricarda Huch - poezia istoriei), precum și în altele, mai largi, unde se evidențiază prin înzestrare teoretică (Considérations de principe sur la littérature comparée, Observații metodologice privind „Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice”). A participat la realizarea unor volume colective publicate în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”: Izvoare folclorice și creație originală (1970), Temelii
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
an active, resilient and organized structure, disseminated all over the country and directed by the Romanian Social Institute in Bucharest with its subsidiary centers in Timișoara, Cluj, and Chișinău, as well as by the Cultural Foundation Prince Carol (Fundația Culturală Principele Carol), both led by D. Gusti. This large community of followers, capable of informed social vision and of work conducive to reform was as important a feature of Gusti’s School as its research and methodology. The Gustian sociological movement
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Lebovici, S. (1985). Approche familiale. În S. Lebovici, R. Diatkine și M. Soule. Traité de psichiatrie de l’enfant et de l’adolescent (vol. 1, pp. 17-43). Paris: PUF. Legendre, P. (1985). L’inestimable objet de la transmission : étude sur le principe généalogique en Occident. Paris: Fayard. Lesemann F., Martin C. (eds.) (1993). Les personnes âgées. Dépendance, soins et solidarités familiales. Comparaisons internationales. Paris: La Documentation Française. Manheim, K. [1928] (1990). Le problème des générations. Paris: Nathan. Mauger, G. (1990). Avant-propos. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1998, 72-86). Mannheim folosește conceptul de entéléchie de génération. Termenul entéléchie este definit În limba franceză ca „réalité parvenue à son état de perfection et, par extension, toute réalité tendant d’elle-même à sa perfection et possédant en soi le principe actif par lequel celle-ci est réalisée” (Mannheim, 1928/1990, 31). În 1915, Lenin amenința, În timpul Revoluției, că tinerii nu vor putea deveni niciodată buni socialiști, pentru că „sunt orbiți de sentimentul independenței”: „Hai să nu-i flatăm pe tineri”, afirma el
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
populat de oameni (omul pe pământ, între oameni, este perfectibil), nu constituie o negare a lumii, ci implicarea unei noi perspective pentru înțelegerea ei, acceptarea „cumpătării” și a „măsurii” (Antonie Plămădeală). Ce încerca să îl învețe acest „manual” („oglindă a principelui”) pe Theodosie, fiul care va ajunge domn al Țării Românești? În primul rând că omul este cea mai desăvârșită creație a lui Dumnezeu. În unicitatea lui, proclamată de un Ioan Hrisostom (a cărui Omilie la Psalmul 8 este folosită din
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
ce îi adăpostea. Învățăturile... se apropie prin spirit și țeluri declarate de literatura sapiențială a Renașterii apusene, ceea ce se observă în primul rând prin trimiteri la tot felul de scrieri - de la Il libro del cortegiano al lui Baldassare Castiglione și Principele lui Machiavelli până la „texte de învățătură” atribuite unor monarhi europeni (Ludovic al IX-lea, Friedrich Wilhelm al II-lea, Elisabeta, văduva lui Kazimierz al IV-lea al Poloniei) - ce dezvoltă teme din seria Oglinda principelui (Gottfried von Viterbo sau Giraldus
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
al lui Baldassare Castiglione și Principele lui Machiavelli până la „texte de învățătură” atribuite unor monarhi europeni (Ludovic al IX-lea, Friedrich Wilhelm al II-lea, Elisabeta, văduva lui Kazimierz al IV-lea al Poloniei) - ce dezvoltă teme din seria Oglinda principelui (Gottfried von Viterbo sau Giraldus Cambrensis). N. B. se desparte - cu deosebire în cele treisprezece „cuvinte” ale părții a doua, secțiune armonios articulată într-un „ce întreg și complet” (B.P. Hasdeu) - de atemporalismul posibilelor sale surse medievale. Deși aveau, în majoritatea
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
-I. despre viața și activitatea autorilor avuți în vedere. Mai târziu el descoperă scrierile lui I. Budai-Deleanu, despre ale cărui manuscrise publică în 1870 o amplă dare de seamă. Sub auspiciile Societății Academice Române, editează și prefațează în 1872 Operele principelui Demetriu Cantemir, traducând și primele două capitole din Descriptio Moldaviae, apărută în versiunea românească în volumul al doilea, în același an. O vibrantă, exaltată evocare a unui mare înaintaș este Viața, operele și ideile lui Georgiu Șincai din Șinca (1869
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
Șincai din Șinca, București, 1869; Istoria românilor din Dacia Superioară. Schița tomului III, îngr. și introd. Ștefan Pascu, Sibiu, 1943; Antologie, îngr. și pref. Corneliu Albu, București, 1981. Ediții: Tezaur de monumente istorice pentru România, I-III, București, 1862-1864; Operele principelui Demetriu Cantemir, I-II, pref. edit., București, 1872. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 125-128; Pop, Conspect, II, 175-178; Ioan Rațiu, Alesandru Papiu Ilarian, UR, 1902, 43-52, 1903, 1-6, 38-52; Vasile Pârvan, Activitatea politică a lui Alex. Papiu-Ilarian, în Prinos lui D. A
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
Facultatea de Litere a Universității din București. Este apoi profesor și director (1878) la Gimnaziul „Cantemir Vodă”, profesor, din 1879, la Liceul „Sf. Sava”. Își va fi desăvârșit studiile în Germania, când, din 1883, l-a însoțit, ca preceptor, pe principele Ferdinand de Hohenzollern. La întoarcerea în țară, ajunge profesor titular de limba și literatura română, dar și director (1892-1903) al Liceului „Gh. Lazăr” din București. În revista „Albina Pindului”, unde debutează în 1868 cu poema Umbra lui Mihai, P. își
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Zissu Saltman; 5.VI.1927, Budeasa, j. Argeș), dramaturg și gazetar. Este fiul lui Netty (n. Thierer) și al lui Herman Saltman, expert contabil. Învață în București la Liceul „Principele Carol” (1937-1940), Liceul Teoretic Evreiesc (1940-1944) și la Liceul „Matei Basarab”, unde ia bacalaureatul în 1945. Se înscrie în același an la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, iar un an mai târziu și la Drept, dar nu
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
465-469 [111] Purcaru, I. (1990). Entropie aux poids et stratégies optimales. Analele Universității Timișoara, 1, 59-63 [112] Purcaru, I. (1990). Mesures généralisées de l’information. Mathématica, 2, 169-171 [113] Purcaru, I. (1990). Note sur l’entropie aux poids et le principe du maximum de l’information. Studia Universitas Babeș-Bolyai, 2, 99-102 [114] Purcaru, I. (1991). Note sur des possibilités d’aproximmation de l’entropie d’une distribution continue. Analele Universității Iași, 3, 399-404 [115] Purcaru, I. (1991). The weighted relative information
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
d’aproximmation de l’entropie d’une distribution continue. Analele Universității Iași, 3, 399-404 [115] Purcaru, I. (1991). The weighted relative information generating function. Studii și cercetări matematice, 1-2, 61-66 [116] Purcaru, I. (1992). Distributions de type gamma et le principe de l’information maxime. Analele Universității București, 1, 61-63 [117] Purcaru, I. (1992, 1993; vol. 1, 2). Matematici financiare. Editura Economică, București [118] Purcaru, I. (1993). Stratégies entropiques optimales utiles. Analele Universității Iași, 1, 43-47 [119] Purcaru, I. (1993). Enérgie
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de l’histoire d’une névrose infantile («L’homme aux loups»)”, in Cinq psychanalyses, PUF, Paris, 325-420. Freud S. (1919/1977), „Les voies nouvelles de la thérapeutique psychanalytique”, in La Technique psychanalytique, PUF, Paris, 131-141. Freud S. (1920/1981), „Au-delà du principe de plaisir”, in Essais de psychanalyse, Payot, Paris, 7-81. Freud S. (1921/1981), „Psychologie collective et analyse du moi”, in Essais de psychanalyse, Payot, Paris, 83-175. Freud S. (1922/1974), „Sur quelques mécanismes névrotiques dans la jalousie, la paranoïa et
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
gospodăresc, de sacrificiu, de devotament și de perseverență în cadrul asistenței sociale instituționalizate, femeia trebuia să dobândească o pregătire specială. Instituțiile create după război, printre care Institutul surorilor de ocrotire de la Cluj, cele ale așezămintelor patronate de regina-mamă Elena, Liceul sanitar „Principele Mircea” și școala de Educatoare și Puericultură „Pia Brătianu” nu pregăteau decât cadre medii. De aceea, înființarea la 1 noiembrie 1929, a școlii Superioare de Asistență Socială „Principesa Ileana” din București a însemnat un progres incontestabil în înfăptuirea politicii de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
feminin a prins rădăcină în Basarabia. Afară de D-na Al. Cantacuzino, ne-a vizitat în Basarabia și distinsa D-nă Averescu, care a organizat „Cercurile de gospodine”, filiala Chișinău sub președinția D-nei S. Erhan, profesoară la școala Eparhială. Mai avem organizația „Principele Mircea” sub președinția actualmente a D-nei Bălășescu, ambele societăți cu activitate destul de însemnată pe terenul ocrotirii copiilor sugari. D-na Dr. Panaitescu a organizat societatea „Liga națională a femeilor române” filiala Chișinău, care a lucrat și lucrează mult pe terenul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Casa Centrală a Meseriilor, șef de studii și publicații la Casa Centrală a Asigurărilor Muncitorești, redactor, în cadrul Institutului Social Român, al „Arhivei pentru știință si reformă socială” (condusă de D. Gusti), director în Ministerul Muncii, director al publicațiilor la Fundația Culturală „Principele Carol”, director la departamentul Educația Poporului din Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, director la Casa Școalelor, secretar în Ministerul Cultelor și Artelor, profesor la Școala Superioară de Asistență Socială și Publicitate, la Universitatea muncitorească ș.a.m.d. Susținute cu entuziasm
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
societățile spre care privim mergând pe urmele lui Erasmus ne revelează o criză de proporții prin care trecea conștiința omenirii. În Laus stultitiae el critică tot ceea ce reprezintă autoritate, formele instituționale care se împotrivesc vieții raționale, întruchipate de regi și principi, de prelați, călugări și papi. Condamnând dogmatismul medieval, pledează pentru libertatea gândirii; satirizând societatea feudală apuseană (cu cortegiul ei de ambiții) aflată în pragul prăbușirii, întrezărește orizontul lumii noi. „Cât despre usturimea mușcărilor mele” scrie Erasmus lui Morus, „răspund că
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a celor doi RĂkoczi implantând instituții noi, modernizatoare, de sorginte apuseană. Desigur, factorul religios are și el un rol foarte important în crearea noii stări de lucruri. Calvinismul, mult răspândit în Transilvania veacului al XVII-lea, e îmbrățișat la curtea principilor. Lui i se datorează, poate în primul rând, ideile moderne vehiculate în colegii, în guvernare, în legislație. Să nu uităm însă că același calvinism declanșează uneori și nemulțumiri, manifeste îndeosebi în rândul ortodocșilor. Clerul românesc adoptă o poziție critică atunci când
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de noi castele și curți princiare, Bethlen este preocupat de organizarea învățământului, de înființarea de școli. Între ele și renumita instituție cunoscută sub numele de Collegium Academicum, a cărei primă perioadă de funcționare se desfășoară în Alba-Iulia între anii 1622-1658. Principele se îngrijește să fie trimiși mulți tineri la studii în străinătate. Peste o mie de ardeleni studiază în perioada domniei lui Bethlen în marile universități germane, elvețiene, olandeze, engleze, franceze, italiene, în timp ce la Collegium Academicum sunt invitați profesori din universități
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]