18,757 matches
-
practica judiciară relevantă anexată vizează două probleme de drept rezolvate neunitar atât de către instanța supremă, cât și de către curțile de apel. Prin hotărârile judecătorești supuse analizei s-a evaluat, pe lângă chestiunea de a ști care este conduita procesuală a instanței de control judiciar învestite atât cu calea de atac a creditorului, cât și cu cea a debitorului, și problema raportului dintre prevederile art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 și dispozițiile din norma-cadru a acestui act normativ
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
mijloc de probă. Este vorba de o procedură judiciară ce beneficiază de două grade de jurisdicție, întrucât hotărârile judecătorului-sindic sunt supuse apelului. ... 106. Deschiderea procedurii insolvenței determină, potrivit considerentelor ce precedă, schimbarea competenței materiale și a competenței specializate (materiale procesuale) pentru verificarea și executarea creanțelor creditorilor, de la instanțele de drept comun sau convenționale (instanțe judecătorești, arbitrale, executori judecătorești sau alte instanțe de executare) la organele care aplică procedura insolvenței (administratorul sau lichidatorul judiciar și judecătorul-sindic). Astfel, se creează
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
regulă, norma specială reglementează numai sub unele aspecte, pentru cele omise aplicându-se, în continuare, norma de drept comun. ... 112. Din această perspectivă se constată, sub un prim aspect, că legea specială a insolvenței nu derogă expres de la normele procesual civile ce reglementează procedura și efectele suspendării judecății sau regulile generale de judecată a căilor de atac. Practic, nu reglementează ipoteza declarării căilor de atac atât de către debitor, cât și de către creditor împotriva aceleiași hotărâri prin care s-
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
creanțe, anterior deschiderii procedurii insolvenței. ... 113. Sub un al doilea aspect, al eventualei derogări implicite a prevederilor art. 75 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 75 alin. (2) lit. a) teza întâi din Legea nr. 85/2014, de la normele procesual civile de drept comun, se va realiza un test de compatibilitate. Cu alte cuvinte, a fi compatibil cu procedura insolvenței poate reprezenta și un test al echilibrului, în sensul în care normele specifice materiei insolvenței pot fi interpretate doar până
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
căilor de atac, să judece toate căile de atac. A aprecia în sens contrar, respectiv că doar calea de atac a debitorului este exceptată de la suspendarea de drept/încetare, ar reprezenta, conform principiului logicii formale, a permite continuarea unor demersuri procesuale în fața instanțelor de drept comun fără finalitate sau rațiune practică. ... 131. În consecință, constatând existența unor hotărâri judecătorești definitive contradictorii, pronunțate în interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, în abordarea problemei de compatibilitate între normele specifice materiei insolvenței și
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
Casație și Justiție cu soluționarea chestiunii de drept enunțate. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 24. Părțile și-au expus punctul de vedere cu privire la problema de drept în discuție prin pozițiile procesuale exprimate în fața instanței de fond, reclamantul apreciind că este posibilă aplicarea normei și în privința polițiștilor locali, generat de riscurile specifice, prezente și în activitatea polițiștilor locali, în timp ce pârâta susține inexistența normei legale de reglementare în privința
DECIZIA nr. 73 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294154]
-
necesară eliberarea unui permis de conducere. Că natura sancțiunilor diferă în raport cu concentrația de alcool consumat nu pare să fie de esență, de vreme ce interpretările majoritare asimilează și materia contravențională unei acuzații în materia penală, care atrage garanțiile procesuale specifice procesului penal. Din această perspectivă ar trebui concluzionat că legiuitorul român a pus egalitate între consumul de alcool și a fi sub influența alcoolului, de vreme ce socotește periculoasă activitatea de a conduce pe drumurile publice ulterior consumului de
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
aceasta fiind legea incidentă. De asemenea, art. 27 nu distinge în funcție de felul hotărârilor, acestea putând fi atât hotărâri judecătorești, cât și hotărâri arbitrale sau chiar hotărâri ale altor organe cu atribuții jurisdicționale. Totodată, acest text legal reglementează legea procesuală aplicabilă atât denumirii căii de atac, cât și motivelor, duratei și momentului curgerii termenelor de declarare și de motivare a căii de atac, prin urmare, întregului regim juridic al acesteia. ... 16. În ceea ce privește invocarea încălcării principiului constituțional al
DECIZIA nr. 467 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294682]
-
în sistemele juridice naționale, a unor căi procedurale concrete și efective pe care justițiabilii să le poată utiliza în acest sens. ... 9. În considerarea celor de mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă apreciază că dispoziția procesuală prevăzută la art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu poate exclude exercitarea căii de atac a revizuirii împotriva deciziei pronunțate în procedura de filtrare și nu se poate interpreta că ar fi inadmisibilă formularea unei cereri de
DECIZIA nr. 479 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294650]
-
a reținut că respingerea recursului pentru motivul că acesta este vădit nefondat obligă Înalta Curte de Casație și Justiție la examinarea fondului cauzei. Or, aceasta poate avea loc numai în faza judecării pe fond a recursului, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale specifice accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, incluzând citarea părților și participarea procurorului, când este cazul, iar nu în cadrul procedurii de filtrare. Ca urmare a constatării neconstituționalității sintagmei referitoare la caracterul vădit
DECIZIA nr. 479 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294650]
-
în cursul litigiului, inclusiv prin invocarea excepției de neconstituționalitate ca mijloc de apărare. Faptul că instanța constituțională a admis în prealabil excepția de neconstituționalitate cu același obiect, formulată într-o altă cauză, este o chestiune care nu depinde de comportamentul procesual al autorului excepției soluționate ulterior (a se vedea în acest sens Decizia nr. 100 din 29 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28 iulie 1999). ... 29. Prin urmare, autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 479 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294650]
-
lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, fiind singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile acestei legi; (…) ... ... ... III. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina Circumstanțe relevante 13. Prin Procesul-verbal al ședinței Comisiei art. 49 constituite în baza Ordinului nr. 141/2022 din data de 29.09.2022 (Comisia art. 49), înregistrat la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
pot fi grupate astfel: – existența unei chestiuni de drept veritabile și esențiale, care poate genera interpretări diferite și de lămurirea căreia depinde soluționarea pe fond a cauzei, incluzând aici atât problemele de drept material, cât și pe cele de drept procesual decisive pentru soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
dispoziție introdusă prin Hotărârea Guvernului nr. 99/2015. ... 118. Pentru lămurirea chestiunii de drept sesizate, folosind interpretarea gramaticală, sintagma „eroare materială“ este esențială, deoarece, în absența unei definiri și clarificări legale, poate fi înțeleasă fie ca o eroare materială de drept procesual, fie ca o eroare materială de drept substanțial. ... 119. Astfel, în sens procesual, eroarea materială este privită ca „o mențiune greșită cuprinsă într-un act procedural, fiind evidentă atunci când rezultă din compararea a ceea ce a fost consemnat greșit
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
sesizate, folosind interpretarea gramaticală, sintagma „eroare materială“ este esențială, deoarece, în absența unei definiri și clarificări legale, poate fi înțeleasă fie ca o eroare materială de drept procesual, fie ca o eroare materială de drept substanțial. ... 119. Astfel, în sens procesual, eroarea materială este privită ca „o mențiune greșită cuprinsă într-un act procedural, fiind evidentă atunci când rezultă din compararea a ceea ce a fost consemnat greșit cu datele din conținutul dosarului sau al însuși actului în care s-a
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. ... 11. Curtea observă că, prin notele scrise, autorul excepției formulează critici de neconstituționalitate doar cu privire la dispozițiile art. 39 din Legea nr. 254/2013. Având însă în vedere cadrul procesual în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate - contestație împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care a fost respinsă plângerea referitoare la exercitarea unor drepturi ale persoanelor condamnate, în concret exercitarea dreptului la cumpărături -, pe de
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
curs de soluționare. ... ... 78. Verificarea admisibilității sesizării relevă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 79. Prima condiție formală prevăzută de legiuitor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile este îndeplinită, cauza fiind în curs de judecată în faza procesuală a apelului declarat împotriva unei încheieri pronunțate în soluționarea cererii întemeiate pe dispozițiile art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă. În această materie, competența de judecată a cererii în primă instanță este conferită de art. 651 alin. (3
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
I, nr. 431 din 17 iunie 2015; nr. 9 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016). ... 84. Chestiunea de drept care formează obiectul sesizării implică o problemă de drept procesual, întrebarea instanței de trimitere vizând modul de interpretare și aplicare a unei norme de procedură incidente în materia executării silite, implicând însă și o instituție de drept civil, și anume daunele moratorii în cazul obligațiilor bănești, reglementată de art. 1.535
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
obligațiilor bănești, reglementată de art. 1.535 din Codul civil. ... 85. Elementele prezentei sesizări pun în evidență existența legăturii necesare între chestiunea de drept dedusă interpretării și soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată. ... 86. Astfel, interpretarea normei procesuale care formează obiectul sesizării are aptitudinea să determine rezolvarea raportului de drept dedus judecății, întrucât rezolvarea problemei aplicării art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă în cazul penalităților de întârziere stabilite prin convenția părților este de natură să
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă arată că acestea se stabilesc de instanța de executare, fără a preciza sensul sau limitele acestui proces de „stabilire“ a sumelor. ... 130. Cu titlu prealabil este de observat că acest mijloc procesual, care permite instanței de executare stabilirea sumelor în discuție, în cadrul unei proceduri de executare silită a debitului principal, nu era reglementat prin Codul de procedură civilă din 1865, context legislativ în care creditorul avea la dispoziție doar procedura de
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
acestora“, potrivit dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal, criticate în cauza de față, subiectul activ al infracțiunii este persoana care se află „sub influența unor substanțe psihoactive“. Referitor la aceste aspecte terminologice, dar cu implicații în materia dreptului procesual penal, prin Decizia nr. 553 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „trafic de stupefiante“ din cuprinsul dispozițiilor
DECIZIA nr. 374 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292028]
-
căror rezultat s-a produs ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat cauza penală, și cele care sunt victimele acelorași infracțiuni, dar care nu au un caracter progresiv și al căror rezultat se produce anterior momentului procesual mai sus referit, sub aspectul mijloacelor și al remediilor procesuale de care acestea dispun. ... 10. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția penală opinează că problema de drept supusă analizei Curții Constituționale prin prezenta excepție de neconstituționalitate vizează, mai degrabă, completarea dispozițiilor
DECIZIA nr. 439 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292100]
-
judecătorești prin care s-a soluționat cauza penală, și cele care sunt victimele acelorași infracțiuni, dar care nu au un caracter progresiv și al căror rezultat se produce anterior momentului procesual mai sus referit, sub aspectul mijloacelor și al remediilor procesuale de care acestea dispun. ... 10. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția penală opinează că problema de drept supusă analizei Curții Constituționale prin prezenta excepție de neconstituționalitate vizează, mai degrabă, completarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură penală cu
DECIZIA nr. 439 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292100]
-
asemenea ipoteză, rațiune pentru care a instituit căile de atac extraordinare ca mijloace procesual penale de desființare a hotărârilor cu autoritate de lucru judecat care nu corespund legii și adevărului. Având în vedere faptul că instituirea unor astfel de mijloace procesuale aduce atingere autorității de lucru judecat - așadar stabilității hotărârilor judecătorești definitive, care este menită să dea încredere în activitatea justiției -, cazurile și condițiile de exercitare a căilor extraordinare de atac trebuie să fie strict reglementate de legiuitor, în vederea restabilirii
DECIZIA nr. 439 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292100]
-
pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale. Curtea a observat că sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Astfel, soluționând fondul cauzei, instanța judecătorească rezolvă acțiunea penală, ceea ce, potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, înseamnă că hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea
DECIZIA nr. 439 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292100]