5,828 matches
-
sale. Această legătură între doliul privat și doliul public își are sursa în suferința pe care profetul Iezechiel a simțit-o la moartea soției sale și care a ajuns simbolică pentru suferința evreilor odată cu distrugerea Templului. Practicile de doliu ale profetului prefigurează suferințele poporului evreu, iar rabinii le folosesc la rândul lor pentru a comemora suferința abătută asupra poporului evreu. Suferința ne învață despre suferință: "Iezechiel va fi semn pentru voi: ceea ce el a făcut, veți face și voi întocmai"ww
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
care plânsul este o obligație. Poporul suferă cum a suferit Iezechiel și se încrede în Dumnezeu ca și el. În atmosfera apăsătoare a acestei zile de doliu, se citește la sinagogă cartea biblică a Plângerilor, pe care tradiția o atribuie profetului Ieremia, martor la distrugerea Primului Templu. Titlul ebraic al cărții este o întrebare, Eikha, "Cum?", și această întrebare apare de mai multe ori în chiar corpul textului. Pe de altă parte, se citesc elegiixx care exprimă nostalgia poporului lui Israel
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
tolerabilă doar de promisiunea biblică a unei întoarceri. Izbăvirea, care este restaurarea raportului dintre Dumnezeu și Israel, s-ar împlini prin întoarcerea poporul lui Israel pe pământul său, restabilirea autonomiei sale politice și "adunarea exilaților"ppp. După distrugerea Primului Templu, profeții îi încredințaseră pe exilați că situația lor nu va dura. În Biblie, speranța în viitor este omniprezentă. Isaia și Ieremia profețesc venirea unui rege din neamul lui David, a cărui domnie va fi fericită. Dar, în epoca Primului Templu, iudaismul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cum autorul inserează vicisitudinile prezentului în cadrul liturgic tradițional admis pentru marile catastrofe și subliniază o continuitate aducătoare de mângâiere. Spania este identificată cu pământul lui Israel, iar expulzarea cu distrugerea Templului, în timp ce Abravanel însuși se transformă într-un nou Iezechiel, profet al exilului. Și ne putem aștepta, ca în povestea Esterei, la un deznodământ neașteptat și fericit. Obiectivul trilogiei mesianice a lui Abravanel este să redea poporului evreu memoria speranței. Dacă eliberarea seamănă cu ieșirea din Egipt, epoca mesianică va semăna
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
figura lui Lanzmann identificată cu evenimentul însuși. Filmul său și genocidul fiind una, sacralizarea celui de-al doilea trebuia să se răsfrângă asupra celui dintâi. Această sacralizare datorează deja mult titlului ales pentru film. Autorul îl preia din Biblie, de la profeții Isaia și Sofonieyyyy. În sursele scripturale, shoah înseamnă distrugere, înfrângere, exil și nenorocire individuală, decurgând dintr-o pedeapsă aplicată de Dumnezeu, pentru păcatele săvârșite, colectivității sau individului. Astfel shoah, cuvânt ebraic, exprimă un dezastru provocat de mânia divină. În Cartea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sa socială se fondează, ca și cea economică, pe ipoteza că toate structurile sociale pot fi analizate prin combinarea unui mic număr de variabile de bază, numite reziduuri. Datorită unor astfel de concepții, guvernul fascist al Italiei l-a proclamat "profet al statului corporatist". În afara decorului fascist, teoriile lui Pareto au fost intens criticate. Analiza sa a unor concepte non-logice cum sunt libertatea și democrația, ca și ostilitatea sa față de toate credințele sau idealurile de solidaritate socialiste, l-au opus lui
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
suntem pe cale să producem o catastrofă, dacă nu apare o nouă putere spirituală. Mareea nihilismului e din nou aproape de țărm. Pentru ca viitorul să se facă înțeles, el își dezvăluie din timp o latură a profeției. E bine deci să avem profeți, și pentru viitor dar și pentru trecut, nu e totul ciclic? Roata sau spirala vieții se învîrte continuu. O revoluție aduce o nouă (dez)ordine. Vin oameni noi, cu noi culori și spirite vechi. Numai ei pot face față problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
să i te supui (asta și înseamnă Islam), căruia trebuie să-i încredințezi toată viața ta, la care trebuie să te rogi, și care e deasupra tuturor celorlalte religii. Coranul e totul singura scriptură revelată integral, Mahomed cel mai mare profet, dar care a fost un simplu purtător de cuvînt etc. Nici vorbă de unirea omului cu divinul, ca în alte religii, direct sau prin intermediari, exceptîndu-i pe sufiști. Regulile sunt foarte precise pentru toată lumea, iar libertatea de mișcare tinde spre
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
doctorat în fizica particulelor elementare... Așa cum spunea Mahatma Gandhi, în All Religions Are True: "Deși cred că marile cărți ale marilor religii ale lumii sunt revelate, ele suferă de o dublă distilare. Mai întîi, au ajuns la noi printr-un profet-om; apoi, prin intermediul interpretărilor diferiților comentatori. În ele, nimic nu vine direct de la Dumnezeu... Numai Dumnezeu este neschimbător; și cum mesajul său este recepționat prin intermediul agentului uman, este întotdeauna pasibil de distorsionare în funcție de puritatea respectivului agent" (op. cit. p. 419). Singura
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
valoare culturală”: ea triumfă acum pe tărâmul idealurilor superioare. Creșterile salariale nu-i mulțumesc pe toți? Puterea de cumpărare e amenințată? Acestea nu-i împiedică pe nouă francezi din zece să se declare fericiți. Iată ceva ce dezminte spusele tuturor profeților nenorocirii. Privite de sus, cel puțin, regiunile bogate cunosc și fericirea. Va fi fiind mireasa atât de frumoasă pe cât o sugerează acest gros-plan fotografic? Imensa majoritate a oamenilor se declară fericiți, totuși supărarea și stresul, depresiile și anxietatea constituie un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din nou în fantome. Pierderea încrederii, imposibilitatea de a mai crede - fenomene specifice epocii noastre - sunt, alături de procesul intentat mimesis-ului realist, pricipalele acuzații aduse de Craig teatrului modern. „Ne-am pierdut credința”1, constată el cu amărăciune. Vechii maeștri, vechii profeți erau cuprinși de „acea înflăcărare, acea patimă numită odinioară extaz”2. Ei bine, înflăcărarea asta și patima asta trebuie regăsite astăzi, căci teatrul nu există fără exaltare. În „Note scrise ca o continuare la «Actorul și supramarioneta»”, redactate în 1915
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și nivelul de performanță. Predicția este pentru Economie o formă intermediară de cunoaștere, o paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip einsteinian, predicția pare să aibă paradoxal
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe care-l vede mai degrabă în lumea aceasta... -, e clar că l-ar fi luat în derâdere și pe un Dumnezeu care-și arată dosul în prezența rugului aprins și îi poruncește tatălui să-și jertfească fiul sau pe profetul lui născut dintr-o fecioară, care înmulțește pâinile, preface apa în vin și alte asemenea absurdități... Cu mult înaintea lui Feuerbach, Lucrețiu atacă religia în fundamentul ei, caută să afle ce anume o constituie și dezvăluie motivele pentru care oamenii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
l-a pus printre uneltele de pictură: un cuțit care intra rapid În carne, amenințător, cu tăișul ușor ruginit. Croatul Îl urmărea cu privirea. - Ce-i mai rău cu amintirile, a spus Markovic În fine, e că te pot face profet. Nu crezi? Inclusiv În ceea ce te privește. A spus-o pe un ton enigmatic. Părea că aștepta o aprobare, un gest de complicitate. În cele din urmă, a scos un pachet cu țigări și a băgat una În gură. - Ți-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și drept cristologia „Înaltă”, devine pe la Începutul secolului al II-lea mai influentă decît toate alternativele ei. Nu toate aceste alternative erau ipostazice. La Început a existat și o cristologie „joasă” iudeo-creștină, care Îl considera pe Cristos drept om și profet. Irineu din Lyon descrie pe Îndelete această opțiune sub numele de „ebionism” și o denunță 26. Din ea s-a dezvoltat soluția „adopționistă”, potrivit căreia Isus s-a născut ființă umană și a fost adoptat ca fiu al lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
le-a făcut pe toate (cf. Ioan 1:3). I se spune Începutul fiindcă el conduce și stăpînește tot ceea ce este croit prin el. El, Duhul lui Dumnezeu, și Începutul, și Sophia, și Puterea celui Preaînalt, s-a pogorît În profeți și a vorbit prin glasul lor despre facerea lumii și toate celelalte. Căci profeții n-au existat cînd a luat ființă lumea; nu erau decît Sophia lui Dumnezeu care există În el și sfîntul său Logos care este totdeauna Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
el conduce și stăpînește tot ceea ce este croit prin el. El, Duhul lui Dumnezeu, și Începutul, și Sophia, și Puterea celui Preaînalt, s-a pogorît În profeți și a vorbit prin glasul lor despre facerea lumii și toate celelalte. Căci profeții n-au existat cînd a luat ființă lumea; nu erau decît Sophia lui Dumnezeu care există În el și sfîntul său Logos care este totdeauna Împreună cu el34”. Cristologia celui mai distins dintre Părinții Bisericii din secolul al III-lea, Origen
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care s-au desprins din veacul al XI-lea druzii sirieni 63. Analogiile pe care le descoperă Halm sînt mai degrabă superficiale și implică speculații esoterice asupra genezei, asupra literelor alfabetului, a syzygiilor (perechilor) de eoni cerești, a șirului de profeți și așa mai departe 64 - toate acestea fiind teme prezente În gnosticism (ca și În mistica iudaică), dar nu specific gnostice. Argumentul principal pe care Halm Îl aduce În favoarea tezei sale constă În pretinsele asemănări pe care le descoperă Între
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Nu se mulțumește doar cu acest adulter, Îl mai seduce și pe Adam, cu care are un raport homosexual: aceste două acțiuni sînt prototipul tuturor actelor de adulter și de pederastie 27. Baruh Încearcă să se adreseze lui Moise și profeților, dar Naas Îi Încurcă mesajele. Atunci Elohim hotărăște să facă prozeliți printre necircumciși și Îl trimite pe Hercule să lupte cu cei doisprezece Îngeri ai lui Eden: este explicația alegorică a celor douăsprezece munci ale lui Hercule 28. Tocmai cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Avraam, Ialdabaot le va asigura urmașilor săi stăpînirea asupra lumii. Prin intermediul lui Moise, Demiurgul Îi conduce pe oamenii care s-au legat să i se Închine afară din Egipt, le dă Legea și Îi preschimbă În evrei care Îl venerează. Profeții sînt inspirați În principal de Arhonți, dar Sophia Îi folosește și ea pentru a transmite mesaje cu privire la venirea lui Cristos pe pămînt 122. Narațiunea din AJ urmează o schemă similară 123. Pentru a-l Înșela pe Adam, Ialdabaot Îl duce
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
după codul justiției Demiurgului, meritau chinuri cumplite. Datorită lui Cristos locul de caznă a fost golit de toți cei aflați acolo, În vreme ce refrigerium-ul a rămas Înțesat de cei cărora Demiurgul le acordase după moarte aprobarea și bunăvoința sa: patriarhii, Moise, profeții și cei care Îi urmaseră 55. Mai mult chiar, moartea pe cruce a lui Cristos a eliberat neamul omenesc (liberavit genus humanum)56, care fusese pînă atunci ținta perenă a persecuțiilor Demiurgului. Însă mesajul lui Cristos a avut un ecou
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În această conflagrație eschatologică Demiurgul se va autodistruge, căci existența sa nu e de conceput În afara lumii sale. Deasupra acestei neființe se va Întinde lumea fără de sfîrșit a Dumnezeului străin și milostiv. Biserica marcionită nu era defel o comunitate de profeți. Dispunea de o ierarhie funcțională supusă aceleiași riguroase discipline ca și restul credincioșilor. În virtutea faptului că se considera că sexualitatea celor mîntuiți se va stinge, femeile aveau și ele acces la magisteriul bisericii. Membrii comunității practicau un ascetism sever și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Înțeleapta Vremilor, săvîrșesc fapte bune În spiritul dreptății, și duc o viață dreaptă pînă În ceasul morții; Însă Eva, Cain și Fiica Spurcăciunii ajung În Iad”79. Fiul lui Adam, Sethel, se afla menționat În Kephalaia coptă 80, În lista profeților după al-Shahrast@2@n@1@ (Adam, Seth, Noe, Avraam, Buddha, Zarathustra, Cristos, Pavel și Mani), precum și În alte surse maniheiste 81. Fragmente parte și pahlavi vin să confirme autenticitatea izvorului lui Ibn al-Nad@1@m82. Printre apocrifele utilizate de Mani83
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care le Îndură orice suflet care izbutește să se desprindă de Întuneric 111. Astfel, Întreaga lume este „Crucea de Lumină” pe care se află răstignit Isus112. Pe lîngă aceste două ipostaze, deopotrivă cosmice și soteriologice, Isus mai este și marele profet care Îl precedă pe Mani, după cum Îl va preceda și pe Mohamed, o apariție istorică a entității transcendente a cărei epifanie luminoasă este Luna. Mani este un docet din genul fantaziast, adică susține irealitatea cărnii lui Isus113. Contrar lui Marcion
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
reliquis mulierum spurcitiis)134, poartă amprenta lui Marcion pînă și În alegerea cuvintelor. Fără a fi numit, Marcion pare să fie „dreptul” care vine după Pavel, despre care se vorbește În Kephalaion 1135. Și fără să fie pus pe lista profeților care au dus Înainte adevărata religie pînă la venirea lui Mani Însuși 136, Marcion este obiectul unei reverențe speciale. Reluînd argumentele marcionite, maniheismul dovedește o puternică tendință antiiudaică. Principala temă a destul de monotonului episcop manihean Faustus din Milevum, combătut de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]