187,471 matches
-
trupele sale de securitate, unități militare privilegiate, staționate în apropierea Romei, comandate de doi prefecți, spre a respecta principiul roman al colegialității (au fost însă momente când a existat un singur prefect). Prefecții nu erau simpli ofițeri, ci persoane cu putere și influență politică. în două rânduri, mai întâi în vremea lui Tiberius, prefectul Seianus, apoi, după moartea lui Nero, prefectul Nymphidius Sabinus - acesta l-a trădat pe ultimul iulio-claudin provocând prăbușirea sa - au încercat chiar să pună mâna pe puterea
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
putere și influență politică. în două rânduri, mai întâi în vremea lui Tiberius, prefectul Seianus, apoi, după moartea lui Nero, prefectul Nymphidius Sabinus - acesta l-a trădat pe ultimul iulio-claudin provocând prăbușirea sa - au încercat chiar să pună mâna pe puterea supremă. în timpul lui Nero a fost descoperită o foarte gravă conjurație împotriva împăratului. Prefectul Faenius Rufus a fost însărcinat cu ancheta. Cohortele pretoriene aveau misiunea de a-l apăra pe împărat de posibile atentate și rebeliuni îndreptate împotriva persoanei sale
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
blond, de confecționat manual țigări. Ultimul bombardament american nimicise depozitul de tutunuri superioare de la Belvedere, în minele de sare din provincie se salvase grosul de tutunuri inferioare. Se duseseră și admirabilele tutunuri din Basarabia... In debandada care a întovărășit luarea puterii de către comuniști, țigarea Carpați cu foiță ungurească, o captură de război - se dădea pe cartelă. Devenise monedă de schimb în întreaga Europă, până în îndepărtata Norvegie. Fumători care pierduseră accesul la și mai popularele Plugare sau Naționale au rămas credincioși Carpatelor
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
monoparentală conține în subsidiar toate elementele teoriei feministe. Autoarea își definește precis conceptele de bază de care face uz în lucrarea domniei sale: familie monoparentală, drepturile părinților naturali, discriminarea de gen, dependența de statutul bunăstării, protecția socială a maternității, relațiile de putere sau patriarhatul ce domină încă structura societăților moderne. Ideea de bază a Cristinei Ștefan - licențiată a Facultății de Filozofie din Universitatea București (1991), a Facultății de Sociologie și Asistență Socială din Universitatea București (2001) și doctor în științe politice din
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
o mănâncă toată, bea toată apa și mie nu-mi vine să cred că mănâncă tot, fără să Întrebe dacă eu am mâncat, fără să mă Întrebe dacă nu-mi este sete, dacă am băut apa. Și eu nu am putere să-l opresc, nu-i zic nimic, nu-l opresc, mie gestul lui mi se pare cutremurător. Pleacă fără să-mi mulțumească, apoi se Întoarce, fărâmând farfuria, rupându-mi pătura pe care stau. M-am așezat pe nisip și el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
dacă o pot urca, ajung la prima imagine și voi putea schimba această trăire a dezastrului și a foamei. O scară pe care eu o văd cu multe trepte și eu chiar urc pe ea, urc. Dar cine Îmi dă putere să urc, cine? Fiecare bucată de ură pe care o rup și o las să cadă În jos, În neant, acest efort al rupturii, mă Înalță pe o noua treapta. Eu parcă aș fi Încadrată Într-un paralelipiped de piatră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
am urcat Încă o treaptă! Nu mai sunt În deșert, sunt Într o altă realitate, Într-o altă existență a minții. Ura prin acest trup de piatră mi-a prins copilăria prizonieră. Nu există uși, nu există lacăte, doar cu puterea minții trebuie să fărâm acest Înveliș care mă Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-a fost dăruită. Dar oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
important să simțim pur și simplu decât să putem defini ceea ce simțim. Fericirea ne caută, Însă noi o refuzăm cu brutalitate. Dacă vom Învăța să o căutăm la rândul nostru și să o acceptăm atunci când ne inundă corpul, vom descoperi puterea care se ascunde În spatele ei. Haideți să nu mai fim scindați pe mijloc, haideți să nu ne mai Împărțim Între partea instinctuală din noi care strigă după fericire și senzații cât mai intense și partea rațională care ne șoptește să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
atunci vom descoperi ce Înseamnă cu adevărat umanitatea din noi, doar atunci vom putea Închide ochii simțind cum fericirea ne inundă pur și simplu! Nu avem nevoie de atât de multe elemente exterioare pe cât ne-au făcut ceilalți să credem. Puterea este În noi, pentru că doar noi putem alege să fim sau nu fericiți. Deși sună ciudat, fericirea este până la urmă o alegere. Poți să ai cele mai Înalte palate din lume și să te simți mizerabil sau poți să trăiești
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o voi dovedi tot În instanță cu documente că a fost și a rămas omul Securității, o voi dovedi În instanță tot cu documente că a făcut de la Revoluție Încoace exact ceea ce au făcut comuniștii după „44 când au luat puterea În România, adică a spoliat, a furat, a abuzat, s-a Îmbogățit pe căi necinstite, a făptuit nenumărate nemernicii pentru care trebuie să plătească punctual, le voi dovedi și pe acestea În instanță. Ce mai putem constata? Putem constata, În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
totuși sună a turnătorie, am zis s-o facă alții. Acele documente care arătau cum se plimbau ei pe ambasade și semnau tot felul de hârtii, Dinescu cu socrii, cu Pleșu, cu alții [...], arată că erau manipulați și folosiți de puteri străine de România ca să nu spun altfel și că au rămas În continuare cu aceste contacte. Este evident aici, și ca să rămân la nivelul constatărilor, un lucru, bănuiesc că așa cum mi s-a Întâmplat și până acum mi se va
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și-l așeză cu talpa Întoarsă pe laba piciorului rămasă ca prin minune Întreagă. Era mărimea potrivită. Medicul, care văzuse destule În viața lui, se repezise În ajutorul profesorului Brumaru. Era Întotdeauna pregătit. Câteva picături tonice, avea să-i redea puterea. Îl așezară pe scaun strângând conținutul În sac, așteptând efectul. Curând profesorul Își reveni. Ceru apă. Bău un pahar Întreg, răsuflă adânc, cu greutate, după care așteptă cu privirile mirate o Întrebare fără răspuns. După un timp șopti: - Pantoful... - Ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Oare dacă ar fi știut că mie Însumi a Început să-mi fie teamă, cum ar fi reacționat? Ar fi rămas lângă mine? Ne-am ridicat, și am pornit din nou, cu Îndârjire furioasă În pașii noștri, Încercând din toate puterile să Înghițim blestematele distanțe până la lumina ce se Încăpățâna să rămână depărtată. În urmă cu 60 de ani, adică În anul 1949, imediat după reforma comunistă a Învățământului românesc, mi-am dat capacitatea la Liceul Al. I. Ghica din orașul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
echilibru sau dezechilibru. Începem să conștientizăm răspunderea pe care o avem prin acțiunile noastre pozitive sau negative. Începem să conștientizăm că facem parte din circuitul energetic universal și că prin schimburile energetice continue pe care le avem, putem fi puternici. Puterea de a manipula energiile se Învață și impune o mare responsabilitate. Putem interfera cu zone energetice de Înaltă frecvență, prin CREDINȚĂ și VOINȚĂ, de unde ne putem alimenta cu energie pură, care ne ajută să trăim starea de extaz. Extazul este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
penală, partea vătămată are dreptul inclusiv la fotocopierea dosarului. CEDO distruge astfel o cutumă instaurată În perioada sovietică - dosarul este secret, nu se copiază! - perpetuată, procurorii, despre care tot Curtea a spus ca nu sunt magistrați independenți ci doar agenții puterii executive. In ciuda unor eforturi disperate de a servi interesul unor securiști bătrâni și proști, inadaptați la o societate democratică și la statul de drept, Conducerea Parchetului General, restantă la cursul de drepturile omului, Împreună cu Agentul guvernamental al României la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
stilului național tind spre o nouă estetică și o epurare conceptuală; principalele direcții ale căutărilor lor sunt: etnicul (Florea Stănculescu, Octav Doicescu), regionalismul (Duiliu Marcu, Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory), spiritul clasic (Petre Antonescu și, din nou, Henriette Delavrancea-Gibory). Arhitectură și putere (Architecture et pouvoir). În timpul lui Carol al II-lea, arhitectura românească cunoaște tentația grandorii și a monumentalității, apropiată de noua ideologie a Italiei fasciste; această formulă poate reprezenta o altă latură a reînnoirii stilului național. Carmen Popescu expune contextul politic
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
poate reprezenta o altă latură a reînnoirii stilului național. Carmen Popescu expune contextul politic și ideologic al anilor 1930 - 1940 și proiectele grandioase prin care regele visa să remodeleze Bucureștiul; caracterul oficial al arhitecturii, ce se constituie în instrument al puterii, se reflectă și în modificările din denumire: la schimbarea dictaturii lui Carol cu dictatura legionară, așa- numitul "stil Carol al II-lea" devine "stil național legionar". Epilog (Epilogue). Anul 1945 aduce cu sine transformări majore la toate nivelurile; arhitectura identitară
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
pentru autenticitatea sa: Fan-fan, rechinul pușcăriilor, de Mihai Avasilcăi (într-o reeditare recentă care amplifică textul, adăugîndu-i partea a doua a amintirilor, Iași, Cantes, 2005). Sînt descrise în text înfruntările, bătăile pentru supremație, intervalul ca spațiu al afirmării și al puterii: șeful de cameră "'a ieșit pe interval și a strigat ca să audă întreaga baracă: - Bă, dacă unuia nu-i convine ceva la băiatul ăsta, atunci să iasă la interval și s-o frigă parte-n parte cu el!" (p. 14
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
discretei restaurații, Traian Băsescu a fost oaia neagră a epocii dominate de nulități politice precum Zoe Petre și Dorin Marian. În loc să aplaude faptul că un președinte provenind din același spectru politic face gesturi care lui nu i-au stat în puteri, Emil Constantinescu sare ca ars, compromițând și puținele lucruri bune petrecute sub președinția sa. Să fie limpede: la mijloc nu e vorba de principii, ci de ură personală. Traian Băsescu i-a creat suficiente probleme ca ministru și primar general
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
unui prezent efervescent în oglinda flască a unui trecut lipsit de demnitate. În fond, și Emil Constantinescu, fostul mărunt secretar de partid, și Traian Băsescu, căpitanul de vas, așadar, "mic nomenclaturist", provin din aceeași lume. Ambii au fost propulsați la putere cam de aceleași forțe politice, fără identitate limpede, dar unite de dorința de a depăși dezastrele iliescianismului. Diferențele de comportament sunt notabile: în timp ce Emil Constantinescu s-a acomodat fulgerător la noua situația, urmând (ca să folosesc un cuvânt al lui Vladimir
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
fulgerător la noua situația, urmând (ca să folosesc un cuvânt al lui Vladimir Tismăneanu) un proces de "statuificare", Traian Băsescu chiar a făcut ceea ce a promis într-o campanie electorală de pomină: demantelarea "sistemului ticăloșit". N-am să mai spun că puterea lui Emil Constantinescu era incomparabil mai mare decât este, astăzi, aceea a lui Traian Băsescu. Alesul CDR-ului moștenise atributele discreționare ale lui Iliescu, pe când actualului președinte i-a rămas doar ce-a vrut Iliescu să-i lase lui Năstase
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
rizibile ale acestui om care, timp de patru ani, a girat îngenunchierea sistematică și cinică a aspirațiilor celor sacrificați în decembrie 1989. Emil Constantinescu n-a fost învins de Securitate, ci de surparea iluziei că va putea să-și perpetueze puterea folosindu-se de serviciile secrete. O vreme, Traian Băsescu a nutrit aceeași iluzie. Când a înțeles că o astfel de instituție nu poate fi controlată în nici un fel, a trecut la dezmembrarea ei. Operațiunea, pe cât de energică, pe atât de
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
departe,/ ce monoton stelare." (Adagio). Sau corpuri statuare, aforisme despre care n-ai îndrăzni să spui că nu sună, totuși, bine: Cine e omul de nebiruit?/ E numai cel pe care nu-l clintește/ nimic din ce nu stă-n puterea lui." (Epictet) Între unele și altele, elegii picurate sau credințe spuse tare, încape o poezie ce, se vede, va fi căutat mult formula lămuririi ei definitive. O strigare de Iov, închisă într-un suspin, dă măsura unei lirici gonite, într-
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
imprescriptibile, sunt menționate și cele care au termen de prescriere, dar care ar trebui totuși judecate (în condițiile în care în mod deliberat s-a împiedicat multă vreme pedepsirea lor): ,...trădarea - art. 155, atentatul contra unei colectivități - art. 161, subminarea puterii de stat - art. 162, acte de diversiune - art. 163, sabotajul - art. 164, subminarea economiei naționale - art. 165, omorul - art. 174, omorul calificat - art. 175, omorul deosebit de grav - art. 176, uciderea din culpă - art. 178, determinarea sau înlesnirea sinuciderii - art. 179
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
arhive, renunțarea la clișee patriotarde și curajul de a recunoaște momente mai puțin glorioase drept parte a experienței naționale sunt acele premise fără de care ne vom menține într-un teritoriu al ambiguităților conformiste și al traumelor inavuabile". După schimbarea de putere rezultată în urma alegerilor din 2004, lucrurile au început să prindă consistență și Vladimir Tismăneanu este astăzi coordonatorul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste în România. Scopul acestei comisii este acela de a elabora un raport, pe baza căruia președintele Traian
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]