3,990 matches
-
lui în viață, dacă era posibil, sau recuperarea cadavrului. Agenții SMERȘ au descoperit cadavrul parțial incinerat al lui Hitler lângă Führerbunker și au efectuat o investigație pentru refacerea întregului film al sinuciderii dictatorului german (împreună cu soția, Eva Braun), și identificarea rămășițelor pământești. Potrivit unor relatări, rămășițele lui Hitler au fost înhumate în curtea cartierului general al SMERȘ din Magdeburg până în aprilie 1970, când au fost deshumate și împrăștiate. Comisariatul Poporului pentru Apărare
SMERȘ () [Corola-website/Science/300189_a_301518]
-
posibil, sau recuperarea cadavrului. Agenții SMERȘ au descoperit cadavrul parțial incinerat al lui Hitler lângă Führerbunker și au efectuat o investigație pentru refacerea întregului film al sinuciderii dictatorului german (împreună cu soția, Eva Braun), și identificarea rămășițelor pământești. Potrivit unor relatări, rămășițele lui Hitler au fost înhumate în curtea cartierului general al SMERȘ din Magdeburg până în aprilie 1970, când au fost deshumate și împrăștiate. Comisariatul Poporului pentru Apărare
SMERȘ () [Corola-website/Science/300189_a_301518]
-
motiv, din punct de vedere religios, așezarea este importantă pentru toate cele trei religii abrahamice. Referiri la Beer Șeva se pot găsi în versetele Gen:21:31, 26:23-24, Iosua 15:28 sau 1Sam 8:1-3, dar și în altele. Rămășițele acesteia se găsesc astăzi la 4 kilometri Nord-Est de orașul nou, situl arheologic fiind numit Tell As-Sa’b și apărând, începând cu anul 2005, pe lista obiectivelor UNESCO World Heritage. Așezarea a fost distrusă complet în anul 701 î.e.n.
Beer Șeva () [Corola-website/Science/300203_a_301532]
-
de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Cetatea medievală, localizată pe “Piatra Secuiului”, era încă în picioare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar la începutul secolului XXI mai sunt observabile doar niște rămășițe. Această cetate de piatră, ridicată înainte de marea invazie mongolă din 1241, a fost și singura din Transilvania care a putut ține piept trupelor tătare, ceea ce a constituit un puternic imbold pentru construirea cetăților de piatră în Regatul Ungariei în cea
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
legume în sat (dar și în Bozânta Mică). Relieful este predominant de câmpie, iar clima este temperat-continentală, cu veri răcoroase și ierni blânde, fără viscol. Localitatea numără două situri arheologice, Ciurgău și Mociar. Săpăturile efectuate recent au adus la lumină rămășițe ale unor așezări civile din epoca bronzului (cultura Suciu de Sus), din prima vârstă a epocii fierului (Hallstatt - sec. VII î.Hr.) și din sec. II-III și sec. VII-VIII d.Hr. Datele istorice documentate asupra istoriei localității din evul mediu sunt
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
Satul a rămas multă vreme sat de răzeși, de unde și rivalitatea cu cei din satul Trifești, unde se află actualul centru administrativ. La limita dintre satul Miron Costin și Dulcești a fost castelul fratelui cronicarului Miron Costin, din ale cărei rămășițe s-au construit trepete beciuri și alte acareturi prin preajma celui de Al Doilea Război Mondial. La intrarea în sat dinspre Drumul Tărnii, s-au descoperit rămășite de locuire anterioară, dar din cauză că nu au fost fonduri nu s-au efectuat săpături
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
au desființat pilaștrii medievali (păstrându-se doar două dintre capitelurile originale), iar bolțile, cu excepția celor din absida sanctuarului, au fost înlocuite cu un tavan casetat. Noua criptă din spatele altarului, cu planul în formă de cruce, dă impresia unui mausoleu paleocreștin. Rămășițele pământești ale membrilor familiei Károlyi au fost strămutate în noua locație. Hramul inițial al bisericii, Nașterea Domnului, a fost înlocuit de Alexandru Károlyi cu cel de Sf. Anton de Padova. Din interior merită a fi menționate fragmentele mobilierului în stil
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
efectelor terapeutice este dezvoltată tot mai mult. În partea de sud a băii, pe un teritoriu de șes cu mlaștini oligotrofe, se află rezervația naturală „Mlaștina cea Mare”. Aici se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu-se diferite specii: știucă, balin, marnă, scobar, mihalț, efectivul de pești fiind în creștere. Regiunea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
politicieni renumiți, cum ar fi contele István Károlyi și prințul Alajos Esterházy. În Gurghiu au avut castele și familia regală română și regentul Miklós Horthy. Din Remetea se poate accesa Giughiul de Nord. Munții cu marginile abrupte și prăpăstioase, sunt rămășițele erupțiilor vulcanice. Crestele acestor munți stăpânesc întreaga regiune. Regiunea muntoasă este acoperită în special cu păduri de molid în proporție de 35 - 40 %. Regiunea are o bogată floră și faună. Din fauna regiunii, numeroase specii de animale sunt ocrotite de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
moment dat denumirea de "Mioarele". În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Mioarele se află situl arheologic de interes național reprezentat de curțile boierești din punctul „Hobaia”, la 200 m sud de extremitatea estică a satului Suslănești, cuprinzând rămășițele unei biserici și ale unei incinte din secolele al X-lea-al XI-lea. Tot de interes național sunt și trei cruci de piatră din satul Mățău, monumente istorice memoriale sau funerare: cea din cartierul Cocenești, lângă școală (1721); cea
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
supusă avarilor. În august 2004, la Vlaha, a fost descoperită o necropolă cu 202 morminte datând în secolul al VI-lea d.Hr. Au fost deshumate piese de ceramică, articole de bronz și o armură. O altă necropolă bogată în rămășițe arheologice a fost descoperită la Miercurea Sibiului. Alte necropole au fost descoperite la Morești, județul Mureș, Noșlac, județul Alba, Brateiu, Sibiu, Șeica Mică, județul Sibiu, Timișoara, situl Freidorf (cod NAR 155252.03). La Turda a fost descoperit un mare mormânt
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
anii 1970-1971, preotul paroh Nicolae Turcu, inițiază câteva lucrări importante de refacere și învelire a acoperișului. Cu această ocazie este verificată originea unei mici turle octogonale de lemn aflate pe naos, ce s-a presupus inițial că ar fi fost rămășițe ale unei turle de zidărie distruse în timp și refăcută parțial. S-a constatat că nu poate fi vorba de o turlă ci de o construcție bizară, aparent o improvizație, datată posibil anterior refacerilor din anii 1889-1890. Astăzi, biserica "Vintilă
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
prezent. Biserica Evanghelică-Luterană fortificată a fost construită în secolul al XIII-lea ca bazilică în stil romanic. A suferit ulterior modificări importante. Ridicarea fortificațiilor a transformat lăcașul de cult într-un loc de refugiu pentru locuitori. În prezent mai păstrează rămășițe de picturi murale și un crucifix de peste 1,5 m datat din perioada tranziției de la gotic la renaștere. Tot din Mercheașa provine și o troiță cu Domnul Iisus Hristos cu înălțimea de 2 metri, lucrată manual,care acum se află
Mercheașa, Brașov () [Corola-website/Science/300953_a_302282]
-
stepă. Aceasta a fost în mare parte desțelenită cu vegetație de culturî în proporție de 90%.</br> În zona studiată nu se indentifică ecosisteme specifice. Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
la fiul său Simion Barboloviciu, preot la Bocșa, și a fost înmormântat în aceeași curte a bisericii. Bocșa a devenit un loc de pelerinaj. În 1927, Nicolae Iorga a depus o coroană de flori la mormântul lui Bărnuțiu. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu și Barbulovici au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică din Bocșa. Primul bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa, opera lui Horia Flămându, a fost dezvelit pe 24 septembrie 1967. În perioada 1965-2001, la Bocșa s-au
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
podiș, aici e Podul Gogoronii, unde va da de zidurile surpate ale Casei Uriașilor. Să scormonească puțin prin dărâmături și va găsi cioburi groase de vase de lut ars și poate chiar resturi de unelte de fier. Aceste ruine sunt rămășițele Casei Uriașilor. Turnuri romane din sec II-III se semnalează în locurile: Caramida, Homorasa, Hotroapa, Dealul lui Galoș, Casa Uriașilor (Podul Gogoronii), făcând parte din sistemul de supraveghere a limesului Daciei în sectorul Gâlgău. După ce ungurii au ocupat Transilvania în veacul
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
anii 1844-1907 exista o zona comercial-meșteșugărească și de locuit axată în mod deosebit pe strada principală și o zonă în partea sudică cu locuințe la șosea și risipite a căror locatari se ocupa exclusiv cu agricultura, aici fiind vorba de rămășițele satului Hănăseni. Între anii 1908-1921 fizionomia satului nu se schimbă foarte mult dar i se adaugă centrul comunității evreiești cu școala. S-a construit apoi școala primară (1918), spitalul (1908), casa ceferiștilor (1917), moara (1912). În 1916 s-a introdus
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
interferat cu administrarea treburilor de stat, și de măsurile brutale luate împotriva Gărzii de Fier. Carol rămâne o personalitate controversată. De altfel, nici Mihai nu a mai reluat vreodată legătura cu el, neluând parte nici la ceremonia de înhumare a rămășițelor lui Carol la Mănăstirea Curtea de Argeș, în 2003. Carol s-a căsătorit pentru prima oară la Odessa, Ucraina pe 31 august 1918, în contradicție cu statutul Casei Regale, cu Ioana Maria Valentina Lambrino, ("Zizi" Lambrino) (1898-1953), fiica unui general român; căsătoria
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
aceasta în Prințesa Elena de Hohenzollern. Carol a murit în Portugalia, fiind depus la capela Regilor Portugaliei din mănăstirea Săo Vicente de Fora din Lisabona. Mai târziu, lângă el, a fost depus și sicriul Elenei Lupescu. În 13 februarie 2003 rămășițele sale au fost aduse în România, fiind depuse la Mănăstirea Curtea de Argeș (într-o criptă special amenajată în paraclisul mănăstirii), în afara bisericii în care se odihnesc ceilalți regi ai României. Fiul său Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
mănăstirii), în afara bisericii în care se odihnesc ceilalți regi ai României. Fiul său Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de principesa moștenitoare Margareta și soțul acesteia, iar la ceremonie a participat și Paul Lambrino, fiul lui Mircea Lambrino. Rămășițele Elenei Lupescu au fost separate de cele ale lui Carol, fiind îngropate în cimitirul unei bisericuțe de lemn. Imagini
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
Construite în stilul murus dacicus, cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștie, din România, au fost ridicate între secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr. pentru apărare și protecție contra cuceririi romane. Rămășițele lor extinse și bine păstrate prezintă o imagine a Epocii Fierului viguroase și inovative. În ziua de astăzi vânătorii de comori caută în zonă, pentru că România duce lipsă de legislație în acest domeniu. Cele șase fortărețe (Sarmizegetusa Regia, Luncani - Piatra
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
mai mare dintre ele, Pădurea Lată. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea Morii, Valea Roșieni, Valea Chesăului, Valea Ghirișului. În văi mai există încă mici ochiuri de apă, rămășițe ale fosturilor lacuri existente odată. Clima este una boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Seaca și reinhumati în curtea bisericii ortodoxe din localitate, a fost înlocuită cu o cruce din marmură. La înscrisul așternut pe marmură monumentului - "În memoria ostașilor români căzuți la Aita-Seacă în septembrie 1944", este adăugată mențiunea: "Tot aici sunt așezate rămășițele pământești ale unui ostaș german". Toate obiectele personale găsite la exhumare, în septembrie 2004, în groapă comună, asupra ostașilor români și a ofițerului german, se află în păstrare la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.. În august 2010, slujba de pomenire
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
Dinel zicea ceva de un muzeu, de statuia dansului pusă la cavou, de altă dusă la Craiova. Dar numai promisiuni și o mână de pomneti a dat, pentru o viață de artist!...“ Celebrități în ruină Stă rezemata de una din rămășițele soțului - un bust impozant al lui Traian Vuia, care, acum vreo șapte-opt ani, până să închidă ochii artistul, trebuia să împodobească una din locațiile importante ale Craiovei. Lângă aviatorul și inventatorul român, chipul de piatră al lui Amza Pellea privește
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
doi frați ai săi) în partea de Apus, în stânga râului Amaradia în josul Pădurii Mare - Arțariș. Cele două familii s-au înrudit, numărul urmașilor a crescut iar așezămintele s-au apropiat în actuala lunca a Budienilor. Acest fapt este cert deoarece rămășițe ale bârnelor de construcție, a vetrelor de foc, de ceramică sau obiecte de bronz au fost scoase până nu de mult din aceste părți de răul Amaradia revenit la vechea matcă. Inundațiile repetate au făcut ca aceste așezări să se
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]