3,117 matches
-
că vă pasă și că lor le pasă. Apoi, sentimentul va fi dat mai departe prin transfer. Nu uitați să lipiți un astfel de cartonaș și pe biroul dumneavoastră! +++ +++ Epilog Biblia spune în mod repetat „Cum semeni, așa vei culege”. Recitiți această idee și vedeți cum se aplică ea la principiile care o alcătuiesc. +++ Ideea 43. Investiți în clienții dumneavoastră Aveți grijă de clienții dumneavoastră și ei vor avea grijă de dumneavoastră. Cunoscutul conferențiar Zig Ziglair a spus acest lucru în
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
mai pregătiți pentru a-și asuma următoarea sarcină. +++ TEMĂ „Împuternicirea înseamnă să acorzi la autoritatea de a lua decizii, nu doar de a executa ordinele fără supraveghere”. Scrieți acest lucru pe un carton de 3 × 5 pe care să îl recitiți săptămânal pentru a vă aduce aminte ce înseamnă cu adevărat împuternicirea. +++ +++ Epilog Nu este nimic mai deprimant decât să ți se spună că ești liber să faci ceva și apoi managementul să îți ia dreptul de a lua decizii. +++ Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
voi înțelege.” Implicarea este un ingredient necesar în construirea unei echipe și în atragerea oamenilor pentru a face parte din misiunea și viziunea dumneavoastră de viitor. Există multe modalități de a-i implica pe oameni și provocarea dumneavoastră este să recitiți această carte și să le culegeți pe cele care susțin acest citat. +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, amintiți-vă de importanța de a vă implica angajații. Scrieți: „Spune-mi și voi uita; arată-mi și s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
vă pară rău pentru ei. Spuneți-le că pot obține acest lucru prin metoda tradițională: pot munci. +++ TEMĂ „RAPS (Rangul are privilegiile saleă nu este un cuvânt cu patru litere.” Scrieți acest lucru pe un carton de 3 × 5 și recitiți-l data viitoare când cineva încearcă să vă facă să vă simțiți vinovat pentru ceea ce ați câștigat. +++ +++ Epilog Când vă gândiți la această idee, aduceți-vă aminte că America este cea mai mare țară liberă din lume pentru că fiecare bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
piesele lui Shakespeare câștiga fiind citite, si nu privite. Mai aproape de noi, critici că T.Pavel, P.Chavaret sau A.Ubersfeld atribuie operei dramatice o structură narativa. Din cealaltă perspectiva, românul poate fi citit într-o abordare teatrală. Așa sunt recitite acum lucrările clasice. Universul proiectat de Pariziana în textul literar poate fi interpretat ca o microficțiune de tip teatral (scrisă, regizată și interpretată de ea) în cadrul unei macroficțiuni literare, o ficțiune de gradul ÎI înscrisă într-o ficțiune de gradul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o importantă introducere, 1990), Giants and Dwarfs: Essays 1960-1990 (culegere de articole, 1990, tot la Simon and Schuster). Pentru o analiză a cărții celei mai cunoscute a lui Bloom, The Closing of the American Mind, vezi infra „Criza spiritului american. Recitindu-l pe Allan Bloom după douăzeci de ani”, inițial postfața versiunii românești, Criza spiritului american, traducere de Mona Antohi, Humanitas, București, 2006. 10. Nu mă pot extinde, dar aș reaminti, la capitolul accente controversate, atitudinea lui Bloom față de negrii americani
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fortărețe asediate, la porțile căreia veghează neadormit, demascându-i și stigmatizându-i pe cei ce nu gândesc absolut la fel ca ei. Pe plan discursiv, dinamica de care vorbesc se poate ușor evidenția: Foucault și Derrida au început prin a reciti critic tradiția (deja într-o manieră idiosincratică, dar asta era o parte din originalitatea lor!); discipolii lor i-au citit mai ales pe ei, aplicându-i - dogmatic sau nu, în funcție de vocație și de personalitate - la „lectura” vechilor și noilor texte
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Jan Patoțka, ținută la Institut für die Wissenschaften vom Menschen, Viena. 15. Vezi Richard A. Posner, Public Intellectuals: A Study of Decline, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 2001; ediția 2003 include o nouă prefață și un epilog. Criza spiritului american. Recitindu-l pe Allan Bloom după douăzeci de anitc "Criza spiritului american. Recitindu‑l pe Allan Bloom după douăzeci de ani" În urmă cu douăzeci de ani, un filozof politic de la University of Chicago, respectat de specialiști, dar necunoscut marelui public
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Vezi Richard A. Posner, Public Intellectuals: A Study of Decline, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 2001; ediția 2003 include o nouă prefață și un epilog. Criza spiritului american. Recitindu-l pe Allan Bloom după douăzeci de anitc "Criza spiritului american. Recitindu‑l pe Allan Bloom după douăzeci de ani" În urmă cu douăzeci de ani, un filozof politic de la University of Chicago, respectat de specialiști, dar necunoscut marelui public educat, termina de scris o diatribă la adresa universității americane, deplângând decăderea educației
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pentru modernitatea occidentală și postmodernitatea globală. Voi vorbi succint despre autor și lumea lui; voi descrie la fel de concis substanța cărții, examinând critic-hermeneutic, începând din contextul anilor ’80, problemele centrale dezbătute de Allan Bloom, cu referiri orientative la receptarea cărții. Voi „reciti” afirmațiile autorului „după douăzeci de ani”, pentru a le măsura semnificația de astăzi, în lumea noastră globalizată și în România. 1. Allan Bloom și lumea lui: realități și ficțiunitc "1. Allan Bloom și lumea lui \: realități și ficțiuni" Allan Bloom
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în ansamblul operei, este tocmai restaurarea legăturilor noastre esențiale cu tradiția; cu alte cuvinte, „re-vrăjirea lumii”, refacerea „corolei de minuni a lumii”. Furibunda sentință împotriva „mândrei lumi noi”, care se îndrepta deja hotărât spre instituționalizarea corectitudinii politice, trebuie citită și recitită cu multă atenție înainte de a merge mai departe cu lectura. Până aici, deși nu împărtășesc multe din accentele polemice ale autorului, îmi înregistrez un singur mare dezacord cu el: Bloom, pe fondul unei juste șarje împotriva științelor sociale (șarjă care
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Mona Antohi, Polirom, Iași, 2002, pp. 319-354. „Pentru o istorie intelectuală a tiranofiliei moderne” a apărut inițial ca studiu introductiv la Mark Lilla, Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, traducere de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2005, pp. 7-45. „Criza spiritului american. Recitindu-l pe Allan Bloom după douăzeci de ani” a apărut inițial ca postfață la Allan Bloom, Criza spiritului american. Cum universitățile au trădat democrația și au sărăcit sufletele studenților, traducere de Mona Antohi, Humanitas, București, 2006, pp. 459-483. Fragmente fără
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
am primit fără ezitare propunerea ei de a scrie "la patru mâini" o carte despre istoria recentă a României în momentul în care România era admisă ca membru al Uniunii Europene. Cartea de față este rezultatul acestui intens efort comun. Recitind-o în vara acestui an pentru versiunea română, am constatat că rămâne o încercare polifonică, în care fiecare dintre autoare își păstrează nu numai identitatea, ci și opiniile, fără ca acestea să se armonizeze integral cu cele ale colegei de reflecție
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la fel de grăitor ca și echivocul acestor evenimente care preced imediat reinstituirea efectivă a pluralismului politic, tratat în mod evident ca o manevră dolosivă. Necesitatea reinstituirii rapide a partidelor politice putea justifica foarte bine exigențele minimale referitoare la numărul aderenților, dar, recitind faptele în lumina îngrijorărilor lui Ion Iliescu cu privire la soarta "Partidului", ghicim și că proliferarea nesănătoasă și adesea ridicolă de veleitarisme, cupiditate și trufie, bine exploatate de mass-media încă pe deplin controlată de putere, servea perfect agenda secretă a noului președinte
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ziare. În vremea asta căutai în volum o scrisoare pe care copiii unui artist o trimet prietenului lor Jules de Goncourt, un cap de operă de gingășie. — Citește bucățica asta. O citi și-i plăcu cât nu pot spune. O reciti; o citi de-a treia oară. Nu, orice s-ar spune, rămân încredințat că Meșterul era cât putea el să fie sănătos, atunci și în zilele următoare cât l-am mai văzut. Rămân încredințat că „catastrofa” n-a fost înainte de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu-și împărțiseră încă manuscrisele mamei dar, în același timp, surprinde faptul că toate cele cinci fragmente publicate în 1890 fac parte din același lot care va apare abia în 2000. Veronica Micle ținea cu mare grijă aceste scrisori, le recitea adesea, le datase și ordonase pe ani. Anul 1882, cel puțin, este bine organizat și tocmai din acest an apăruseră, până la ediția din 2000, foarte puține scrisori eminesciene. „Cea mai verde creangă a literaturei noastre” Eduard Gruber preluase arhiva lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
așternută pe lemn, scorojită, în câlții căreia se ascund greierii...Așa va fi arătat biserica Sfântu Ioan la 1876, când o descrie poetul. Clopotnița este alături de biserică. Desigur, nu se poate face istorie literară după imagini din poezii. Dar când recitești poeziile cuiva recunoști realități din biografia sa. Am încercat să restitui sensurile cuvântului „luminare” în poezia lui Eminescu, și iată cum am ajuns, și dinspre filologie, la această enigmatică locuință a poetului de la Văratic. Odaia filologică a poetului. Eminescu descrie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
odaie a unei case cu cerdac. Desigur, ne referim la Sonetul cerdacului, postumă eminesciană descifrată și editată prima dată de Nerva Hodoș în 1902. Fiind un text ce trimite către misterul relației dintre poet și Veronica Micle, merită să-l recitim. Iată-l, în editarea lui Perpessicius : Stau în cerdacul tău...Noaptea-i senină. / Deasupra-mi crengi de arbori se întind, / Crengi mari în flori de umbră mă cuprind / Și vântul mișcă arborii ’n grădină. // Dar prin fereastra ta eu stau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este preluată în întregime. Aici se vor regăsi toate informațiile din rapoartele de până acum și nu mai insistăm. Aici se va găsi, însă, o concluzie nouă, care i-a deranjat mult pe biografi în frunte cu G.Călinescu. Să recitim, însă, contextul: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vorba, probabil chiar de o locuință din jurul bisericii). N-am urmărit toate adresele cunoscute ale lui Eminescu, dar constat că destul de des el locuiește în apropierea unor lăcașuri de cult, sau chiar în incinta lor. Mi se pare interesant de recitit poemul “Melancolie” (1876) din perpectiva aceasta a familiarizării poetului cu spațiul sacru. Amintesc doar că iconografia aferentă acestui poem (acuarela lui Ary Murnu, de pildă) înfățișează o ruină imensă din zid sau piatră. Este, dimpotrivă, o construcție mică din lemn
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Iisus încerca să modeleze sensibilitatea morală a celor care îl urmau mai mult prin istorisiri și parabole decât prin formularea unor precepte. Se poate de asemenea presupune că în dialogurile lui Platon, pe care spunea că le-a citit și recitit cu „mult folos“, l-a atras îndeosebi arta autorului de a influența modul de a gândi al cititorului, folosindu-se de neasemuitele lui alegorii. Wittgenstein era, desigur, conștient că un filozof care stăruie asupra descrierii unor situații concrete din viața
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
se cuvine să prezentăm câteva alte cauze ce conduc la insecuritatea globală a planetei: • lipsa unui strat suplimentar de securitate orientat spre angajații organizațiilor (s-a constat că 73% dintre companii n-au cerut niciodată angajaților proprii să citească sau recitească politicile de securitate după angajare, iar 2/3 nu verifică niciodată dacă angajații lor au citit politicile de securitate); • apelarea la honeypots (furnicare), pe post de servere false, adevărate captatoare de urme ale atacatorilor de sisteme; • dificultatea combaterii atacurilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mai multor orientări filosofice. Dar un mare număr de valori ale creștinismului s-au amestecat în moștenirea europeană și au fost împărtășite, din-colo de disensiuni. Un ateu european îl neagă pe Dumnezeul biblic, nu pe Allah sau pe Zeus. Am recitit cele patru Evanghelii, recurgând la metoda analizei prin grilă (a se vedea p. 72) și am identificat valori: -care sunt universale; -care sunt specifice creștinilor; -care au fost integrate în moștenirea europeană. Am încadrat fiecare valoare în una dintre aceste
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cotoarelor cărților, păși spre rafturi, spre chemarea tăcuta a lor, își trecu degetele încet vibrănd și suspinănd la fiecare atingere pe care pielea să o realizeze cu bucata prelucrată de celuloid. Dar nu îi treziră interes deoarece le citește și recitește în întregime. Cu toate că ceva rămăsese necitit, acea scrisoare de la Cristina, dar nu reprezenta interes pentru el așa că nici măcar nu o atinse. Acum aștepta un răspuns, răspuns ce îi captivă întreaga energie. Se lasă ușor în așternutul rece... Telefonul sună. Cu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
Iisus încerca să modeleze sensibilitatea morală a celor care îl urmau mai mult prin istorisiri și parabole decât prin formularea unor precepte. Se poate de asemenea presupune că în dialogurile lui Platon, pe care spunea că le-a citit și recitit cu „mult folos“, l-a atras îndeosebi arta autorului de a influența modul de a gândi al cititorului, folosindu-se de neasemuitele lui alegorii. Wittgenstein era, desigur, conștient că un filozof care stăruie asupra descrierii unor situații concrete din viața
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]