KorAP: Find »[drukola/base=reconciliere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...119 120 121 ...138 >

3,429 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315

determinat de la nivelul instituțional, dar își poate crea propriile mecanisme de funcționare, care determină în ce măsură piața muncii este sau nu flexibilă din punctul de vedere al reconcilierii. Accentul pus de xe "Uniunea Europeană"Uniunea Europeană pe promovarea unei legislații care să permită reconcilierea dintre muncă și viața privată ignoră de multe ori aspectul mediului privat de afaceri (Reconciliation of work and private..., 2005), care este, de fapt, alături de sectorul public (semnificativ în xe "UE"UE), principalul responsabil pentru implementarea prevederilor privind flexibilizarea mediului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
UE"UE), principalul responsabil pentru implementarea prevederilor privind flexibilizarea mediului de lucru cu scopul de a permite o activitate profesională corespunzătoare a angajaților cu copii în întreținere. Un aspect mai puțin discutat al efectelor lipsei unor politici și mecanisme de reconciliere (în special a celor orientate spre angajații cu copii în întreținere) îl constituie costurile suportate de piața muncii, în special la nivelul angajatorilor (publici sau privați). Problema, pusă în termeni de ineficiență economică a acestor angajați și de pierderi suportate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
rezultat (și) din decizia de a amâna nașterea și din scăderea numărului de copii născuți (Presser, 1989; Hartmann, Spatler-Roth, 1989; apud xe "Glass"Glass, xe "Riley"Riley, 1998, p. 1402). Atunci când cercetările se concentrează asupra costurilor economice ale (lipsei de) reconcilierii, ceea ce se analizează în principal este raportul pierderi/costuri/beneficii, formulat însă aproape exclusiv din perspectiva pierderilor angajatorilor ca urmare a costurilor (suplimentare) de pregătire a angajaților și a beneficiilor unei forțe de muncă stabile (din nou, exclusiv din perspectiva

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
de analizat ce măsuri și prevederiar trebui să aplice firmele și întreprinderile private (cu toate că putem extinde analiza și în cadrul sectorului public) pentru ca pierderile cauzate de o forță de muncă feminină să poată fi contracarate prin costuri (suplimentare) alocate politicilor de reconciliere care să producă beneficii pentru angajat și angajator. Dar, într-o economie bazată pe cunoaștere, dezvoltarea serviciilor și a sectorului de înaltă tehnologie, unde este nevoie de personal dinamic, calificat și unde investiția în capitalul uman devine crucială, este (sperăm

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
unde investiția în capitalul uman devine crucială, este (sperăm) de așteptat ca schimbarea perspectivei să aibă loc. Pierderile de personal și costurile de pregătire/calificare pot duce (mai) rapid la o modificare a viziunii asupra necesității implementării unor politici de reconciliere (chiar și în cazul unei legislații imperfecte)1. Însă, în cazul unei economii în tranziție de la un model (centralizat), de exemplu, la un altul (de piață),cu o forță de muncă feminină (dar nu numai) profund fragmentată, cu niveluri de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
copii pe piața muncii (dar și a femeilor în general, deoarece decizia de a avea copii nu trebuie să constituie la nici o vârstă și în nici o situație subiect al condițiilor de angajare) poate conduce la formularea unor politici viabile de reconciliere, care să depășească dimensiunea „etică”1 a discriminării structurale și statistice la care sunt expuse femeile pe piața muncii, ducând nu numai la o reformă legislativă, dar și la modificarea perspectivei generale asupra raporturilor și condițiilor de muncă. Alegeri individuale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
cercetări, presiunile europene și interne de a aplica legislația privind egalitatea de șanse pe piața muncii au limitat astfel de practici, însă este greu de determinat (în absența unor cercetări mai extinse) în ce măsură continuă discriminarea informală la angajare 1. (Ne)Reconcilierea între muncă, familie și viața privată - factor de discriminare și generator de inegalitate în România Așa cum am văzut în prima parte a acestui studiu, o serie de autoare și autori argumentează că activitatea profesională a femeilor (nivelul de angajament, nivelul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
discriminare și generator de inegalitate în România Așa cum am văzut în prima parte a acestui studiu, o serie de autoare și autori argumentează că activitatea profesională a femeilor (nivelul de angajament, nivelul câștigurilor salariale etc.) este afectată de lipsa de reconciliere între muncă și viața profesională. Pentru a aplica acest cadru de analiză și a sublinia și mai mult dihotomia din teoria expusă de Catherine xe "Hakim"Hakim, este necesară o precizare. Fac o distincție între discriminare pe piața muncii 2

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
Aplicarea cadrului de analiză teoretic formulat în prima parte, care evidenția legătura dintre instituțiile și mecanismele pieței muncii și opțiunile femeilor pe piața muncii, este deosebit de utilă în special prin evidențierea modului în care lipsa unor politici și măsuri de reconciliere adecvate formează inegalități între bărbați și femei. Astfel, consider că absența politicilor de reconciliere pe piața muncii duce în special la formarea unor inegalități (de abilități profesionale, experiență pe piața muncii, șanse de promovare etc.) între femei și bărbați, context

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
și mecanismele pieței muncii și opțiunile femeilor pe piața muncii, este deosebit de utilă în special prin evidențierea modului în care lipsa unor politici și măsuri de reconciliere adecvate formează inegalități între bărbați și femei. Astfel, consider că absența politicilor de reconciliere pe piața muncii duce în special la formarea unor inegalități (de abilități profesionale, experiență pe piața muncii, șanse de promovare etc.) între femei și bărbați, context în care modelul femeii dedicate/nededicate propus de Catherine xe "Hakim"Hakim (și valoarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
femei și bărbați, context în care modelul femeii dedicate/nededicate propus de Catherine xe "Hakim"Hakim (și valoarea sa explicativă asupra proceselor și dinamicii pieței muncii) poate fi contestat. Consider că, așa cum voi încerca să demonstrez,lipsa unor politici de reconciliere conduce la reducerea șanselor pe piața muncii, dar poate rezulta și în practici de discriminare directă 1. În primul rând, lipsa politicilor de reconciliere afectează timpul petrecut pe piața muncii și nivelul de angajament al femeilor, prin modul în care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
pieței muncii) poate fi contestat. Consider că, așa cum voi încerca să demonstrez,lipsa unor politici de reconciliere conduce la reducerea șanselor pe piața muncii, dar poate rezulta și în practici de discriminare directă 1. În primul rând, lipsa politicilor de reconciliere afectează timpul petrecut pe piața muncii și nivelul de angajament al femeilor, prin modul în care structurarea muncii domestice (preponderent efectuată de femei) poate micșora timpul petrecut pe piața muncii, fie în termeni de investiție (educație, formare profesională etc.), fie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
lucrurile nu stau la fel în ceea ce privește îngrijirea copiilor, în special a celor sub șapte ani. Acest lucru intervine și pe fundalul diminuării drastice a numărului de facilități de îngrijire a copiilor din România după 19891. Un efect direct al lipsei reconcilierii între muncă, viața privată și familie îl constituie afectarea șanselor egale ale femeilor și bărbaților de a accede la poziții profesionale superioare. Așa cum argumentează xe "Teșiu"Teșiu (pp. 108-111, 2004), pe piața muncii, întreprinzătorii preferă să angajeze bărbați, deoarece presupun

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
ani; numărul respondenților este 222) (Raport general al cercetării Gen, interese politice și inserție europeană, 2007) au și mai mari probleme la angajare) sau că, din cauza volumului de muncă domestică depus, randamentul lor profesional va fi mai scăzut. Astfel, lipsa reconcilierii (alături de persistența atitudinilor tradiționaliste de gen) poate duce la reducerea șanselor de promovare profesională a femeilor. Studiul Centrului Parteneriat pentru Egalitate (CPE), „Femei și bărbați în organizații” (2006), a arătat faptul că respondenții consideră că „ambiguitatea proceselor de promovare și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
de cele mai multe ori, aceleași calități care sunt asociate cu conceptele de conducere și management. Femeile, pe de altă parte, sunt văzute ca având mai multe dificultăți în procesul de promovare. După cum am văzut până acum, lipsa politicilor și mecanismelor de reconciliere afectează timpul pe care femeile îl au la dispoziție și șansele de promovare profesională. Percepția angajatorilor, așa cum reiese din cele două studii citate (xe "Teșiu"Teșiu, 2004; CPE, 2006), conform căreia responsabilitățile domestice ale femeilor se vor răsfrânge asupra performanței

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
reiese din cele două studii citate (xe "Teșiu"Teșiu, 2004; CPE, 2006), conform căreia responsabilitățile domestice ale femeilor se vor răsfrânge asupra performanței lor profesionale, își are corespondent în datele statistice relevate în legătură cu timpul efectiv alocat muncilor domestice. Desigur, lipsa reconcilierii nu constituie singurul motiv pentru care femeile câștigă mai puțin pe piața muncii 1, sunt mai dispuse să își părăsească locul de muncă, să întârzie revenirea la activitatea profesională sau sunt promovate mai puțin. Introducerea în analiză a modului în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
puțin pe piața muncii 1, sunt mai dispuse să își părăsească locul de muncă, să întârzie revenirea la activitatea profesională sau sunt promovate mai puțin. Introducerea în analiză a modului în care unele instituții (în cazul de față, politicile de reconciliere) sau mecanisme (percepții ale discriminării și rolurilor de gen) pot influența activitatea profesională a femeilor, deciziile legate de dedicarea sau nededicarea față de meserie nu anulează raționalitatea femeilor care au preferințe și acționează în concordanță cu acestea. Lipsa reconcilierii și efectele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
politicile de reconciliere) sau mecanisme (percepții ale discriminării și rolurilor de gen) pot influența activitatea profesională a femeilor, deciziile legate de dedicarea sau nededicarea față de meserie nu anulează raționalitatea femeilor care au preferințe și acționează în concordanță cu acestea. Lipsa reconcilierii și efectele sale arată însă că este greu să stabilim două categorii esențialiste, dedicate și nededicate profesional, în absența unui termen de referință comun: o piață a muncii cu condiții egale (sau care tinde spre șanse egale) pentru toți. În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
deoarece, așa cum am văzut, absența implicării partenerului și a facilităților de îngrijire îi limitează opțiunile). După cum am menționat, autorii citați în prima parte a studiului au argumentat că există o legătură strânsă între absența practicilor și politicilor menite să realizeze reconcilierea și timpul aflat la dispoziția femeilor, care poate afecta activitatea profesională, ducând la implicare mai redusă (absențe, retrageri de pe piața muncii, munca part-time etc.), reflectată în câștiguri diminuate. CercetareaGen, interese politice și inserție europeană a relevat că, în cazul României

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
europeană a relevat că, în cazul României, putem vorbi despre o mare inegalitate între bărbați și femei pe piața muncii: cea a timpului disponibil pentru activitatea efectivă dedicată muncii salariate, carierei. Această imagine se alătură altor constatări în legătură cu relevanța problematicii reconcilierii pentru situația femeilor pe piața muncii. Diferența de venituri declarate dintre femei și bărbați arată ceea ce Vladimir xe "Pasti"Pasti (2003) numea „șansa ratată a femeilor”, respectiv vulnerabilitatea dată de dependența economică a acestora față de bărbați, în ciuda faptului că, în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
venit sau a veniturilor mici, în timp ce categoria veniturilor peste 1.000 RON este dominată de bărbați. Figura 6. Comparație pe categorii de venituri declarate între femei și bărbați (Gen, interese politice și inserție europeană, 2007) În acest context, politicile de reconciliere capătă un nou sens, din perspectiva „recuperării terenului”, respectiv reducerea discrepanțelor de gen (în termeni de venit, statut, oportunități de promovare). „Recuperarea” se traduce astfel în eliminarea barierelor formale (discriminarea), acces la locuri de muncă și, mai ales, timp pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
se traduce astfel în eliminarea barierelor formale (discriminarea), acces la locuri de muncă și, mai ales, timp pentru a investi în dezvoltarea acelor abilități care conferă competitivitate pe piața muncii, timp care, așa cum am văzut, este puternic diminuat de lipsa reconcilierii. Combaterea discriminării (prin legi și instituții) nu a eliminat practici de acest gen, discriminarea la angajare fiind evidentă în continuare prin simpla deschidere a unui ziar la pagina de anunțuri pentru locurile de muncă. Accesul la locuri de muncă al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
psihologizant. Un model care să presupună că femeile sunt, în relație cu piața muncii, dedicate prioritar sau secundar ar fi folosit mai mult teoriei expuse de xe "Hakim"Hakim 1. Acest lucru este evident în special atunci când luăm înconsiderare problema reconcilierii dintre muncă și viața privată în Europa și în România. Așa cum arată și xe "Crompton"Crompton și xe "Harris"Harris (1998), polarizarea forței de muncă feminine (recunoscută și de xe "Hakim"Hakim) între femei în poziții profesionale de top și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
creșe, grădinițe, mijloace de transport) în România, lipsa unei legislații care să încurajeze participarea angajaților și, nu în ultimul rând, percepțiile culturale ale populației care favorizază un model tradiționalist de îngrijire a copiilor. Un aspect adesea ignorat în discuțiile privind reconcilierea este că dezvoltarea facilităților de îngrijire a copiilor duce la crearea de noi locuri de muncă, majoritatea persoanelor care caută un loc de muncă în acest domeniu sau apelează la cursuri de formare profesională fiind femei 1. Chiar dacăo eticiană

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
nu un mijloc real de creștere a bunăstării personale și/sau familiale 2. De altfel, și Comisia Europeană este rezervată în ceea ce privește posibilitatea ca recurgerea la modalitățile de lucru flexibile să fie (cel puțin în acest moment) un instrument util în reconcilierea vieții private cu cea profesională. Apelul la programe de lucru cu normă redusă poate reflecta preferințele personale, însă diferența semnificativă între genuri (32,9% dintre femei față de 7,7% dintre bărbați, în 2006) subliniază dezechilibrul dintre bărbați și femei în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]