3,090 matches
-
și Flaherty, 1981). În general, nu toate cercetările sprijină ideea conform căreia cei mai mulți adolescenți trăiesc o autentică criză de identitate (Feldman și Elliot, 1990). Offer (1969) a arătat că la majoritatea adolescenților, transformările la nivelul identității, determinate de modalitățile de relaționare cu părinții și cu cei de aceeași vârstă s-au realizat treptat și fără traume. Waterman (1985) indică faptul că nivelul de achiziție al identității este semnificativ mai crescut în domeniul opțiunii profesionale, comparativ cu domeniul ideologiei politice. Procesul rezolvării
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
numeroase cazuri în care venitul dobândit în urma activităților prestate în mediul bugetar nu acoperă cheltuielile existente, în astfel de cazuri este normal ca bani să producă sentimentul de neîncredere, ceea ce scade automat nivelul motivației hedoniste. Deoarece în astfel de cazuri relaționarea cu banii nu produce nici un fel de plăcere, ba chiar dimpotrivă, trezește stări tensionate. Faptul că factorul Economie, măsurat cu scala de atitudine față de bani, nu este influențat de nici una din variabilele independente este interesant de explicat. Pentru a înțelege
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și practică. 4) Competențele de acțiune în cooperare. Așa cum am văzut, managementul resurselor umane solicită participarea unor oameni bine pregătiți în profesii diverse. Profesia nu se reduce la un tip de calificare, ci implică o serie de comportamente specifice de relaționare cu alte profesii. Experiența arată că, așa cum se realizează actualmente specializarea profesională, se pune în evidență ceea ce presupune munca pe o ,,verigă” a diviziunii muncii, dar nu se arată în aceeași măsură ceea ce necesită întregul „lanț” al proceselor. Diviziunea muncii
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
conducerea resurselor umane, pentru a asigura produse de o calitate conformă cu aceste exigențe. „Managementul marketingului” nu are ca obiect studiul relațiilor dintre cerere și ofertă ca atare, ci analiza comportamentelor umane și a deciziilor socioculturale care generează formarea și relaționarea activităților umane în sfera cererii și a ofertei. „Managementul comerțului” nu se concentrează asupra „circuitului” produselor (mărfurilor) pe piețele interne și externe, ci urmărește a descifra modelele de formare a cerințelor de consum, a deciziilor actorilor în relațiile lor pe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
religie, etnie, munca aservită, forțată nu este conformă cu ceea ce umanitatea ar trebui să asigure. Pentru managementul resurselor umane viziunea despre muncă oferă temeiul relației reale presupuse de ceea ce înseamnă conducerea oamenilor în muncă. Managementul resurselor umane se desfășoară prin relaționări cu totul diverse. Managementul resurselor umane poate deveni un mijloc de manipulare a salariaților prin promovarea unor false paradigme despre muncă (autoparticipare, autoconducere). Managementul resurselor umane trebuie analizat și evaluat prin prisma unor reprezentări despre muncă elaborate conform criteriilor democrației
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
muncă pot fi studiate ținându-se seama de unele caracteristici ale resurselor umane: influența modului de angajare (gradul de responsabilitate, autoritate și putere acordate voluntar de manager și aspecte exterioare resurselor umane); sistemele de recompensă; sistemele de muncă (modul de relaționare dintre oameni, informație, activități și tehnologii); Modelul Guest a fost elaborat de David Guest în 1987 și are la bază alte patru caracteristici: integrarea strategică, adeziunea înaltă a salariaților față de organizație, flexibilitatea și adaptabilitatea superioară a forței de muncă, precum și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de consiliere educațională În problematica diversă cu care se confruntă familia; competențe În diagnoza timpurie a copiilor superior dotați sau a copiilor cu Întârzieri În dezvoltare psihico-fizică pe care familia le ascunde cât poate În fața comunității; abilități și competențe În relaționare și comunicare cu toate vârstele; competențe În consilierea și susținerea copiilor cu comportament deviant; competențe petru intervenția primară la nivelul familiei. Graficul nr. 1 Fig. nr. 3 Psihologul de familie: percepție și reprezentare socială Pregătit pentru a sesiza, evalua și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
diversificarea modelelor, sortimentelor induce formarea de noi trebuințe și motive de consum); 3) activarea existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și exemplar de serie Această antinomie provoacă la nivelul individului două tipuri generale de comportament
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
conflictele religioase, violența, războiul - sunt rezultatul direct al ignoranței emoționale. În procesul de a fi cât mai civilizați, de a nega natura animală, am Început să negăm și natura noastră emoțională. Payne considera inteligența emoțională o abilitate care implică o relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință. John D. Mayer și Peter Salovey au fost primii care au definit inteligența emoțională ca fiind acea instanță care este capabilă să controleze și să regleze propriile sentimente cât și pe ale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atât in grup cât și individual. Ansamblul de tehnici și strategii ce contribuie la impunerea printr-un comportament asertiv deține atât tehnici specifice asertivității cât și tehnici utilizate În comunicare sau În dezvoltarea empatiei. Acestea diminuează blocajele ce intervin În relaționare și mijlocesc atingerea competenței. Preluând, În scopul structurării asertivității, tehnici ale comunicării se asigură aspectele de corelare dintre parteneri. Profesorul competent, de exemplu, trebuie să spijine și să dezvolte relația de comunicare, să faciliteze curgerea liberă a informației, nedistorsionată, transmiterea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acțiune, te atrage În vîrtejul faptelor"; 3) crearea de noi trebuințe (trebuințe dobândite). "Shoppingul este pentru consumator precum izvorul fîntînii: cu cît consumi mai multă apă, cu atît izvorăște alta mai pură, mai proaspătă"; 4) socializează și permite comunicarea și relaționarea. "Shoppingul este pentru consumator precum hora la sat duminica: Înveselește, activează, te face cunoscut celorlalți, poți să te afirmi". 5) provoacă schimbarea. Acest fel de activitate duce În timp la schimbarea unor mentalități, cît și a unor atitudini vis-â-vis de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Îl are asupra adolescenților (P. Miuț, 2001, 17) a conturat prezența fenomenului denumit „Însingurare tehnologică cu efecte negative În planul personalității lor”. Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În forțele proprii, nemulțumire față de aspectul fizic, neîncredere În alții, dificultăți de relaționare, teamă de eșec, greutăți În comunicarea „face to face”, dezinteres pentru viața socială, etc. Fenomenul de Însingurare tehnologică influențează și atitudinile adolescentului ce devine puțin interesat de consum mulțumindu-se cu gustări fugale și varietate redusă a Îmbrăcăminții. Implicațiile fenomenului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de sine; pasiunea - „potrivirea” Între client și companie ca indicatori ai loialității și fidelității. Pentru a obține fidelizarea clienților marile companii și marii manageri ăși stabilesc direcții de acțiune Între care pregătirea angajaților pe linia formării competențelor de comunicare și relaționare emoțional empatică este de prim ordin. Această direcție este corelată cu acțiunea de folosire a talentelor angajaților În realționarea cu clienții prin activități de: alinierea talentelor angajaților la așteptările clienților pentru a crea și cultiva relații personale puternice cu aceștia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au îngăduit lui Virgil Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența suprapopulării agricole relative, densității rurale, nivelului de trai al gospodăriilor țărănești și structurii sociale a țării, care infirma, nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale; relaționarea problemei țărănești cu instituțiile sociale - statul, creditul, cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lor. În Vest diferențele continuă să fie importante, însă mult mai reduse ca intensitate. România înregistrează o diferență de 59 de puncte procentuale, a treia ca mărime după Polonia și Malta. Fără a da o măsură exactă a modului de relaționare cu rudele, respectiv cu prietenii, cifrele par să susțină ipoteza unei diferențe mai mari în spațiul ex-comunist între capitalul social relațional de tip bonding și cel de tip bridging, în comparație cu democrațiile vestice. O importanță mult disproporționată a familiei în raport cu prietenii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
grup de referință, dar și de selecție a grupurilor primare de apartenență. Cei din țările nordice tind să se raporteze mai des la alte grupuri decât cel familial, în timp ce sudul și mai ales estul promovează un model mai tradițional de relaționare și control. Relațiile intense cu prietenii și cunoștințele nu reprezintă în mod necesar un indicator pentru capitalul social de tip bridging. În fapt, dacă prietenii în cauză sunt puțini și dacă au caracteristici identice cu cei cu care interacționează, relația
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială, ocupațională sau manifestă în alte domenii importante de funcționare. 3. TULBURAREA DISOCIATIVĂ A IDENTITĂȚII Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Prezența a două sau mai multe identități sau stări de personalitate (fiecare cu propriul pattern relativ durabil de percepție, relaționare și gândire despre mediu și self). B. Cel puțin două dintre aceste identități sau stări de personalitate preiau repetat controlul comportamentului persoanei. C. Incapacitatea de a-și reaminti informații personale importante, prea extinsă pentru a putea fi explicată prin uitarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
traumatică, tumorală - congenitale sau dobândite precoce - copilărie/adolescență - însoțite de hipoacuzie - tip transmisie, neurosenzorială, mixtă, protezabile sau neprotezabile ori cu surditate (cofoză), cu sau fără tulburări de comunicare (surdomutitate-surdocecitate). Evaluarea complexă va fi centrată pe aprecierea capacității de comunicare și relaționare socială și identificarea tulburărilor psihice și de limbaj. În cazul deficienței auditive există atât afectare cantitativă, cât și calitativă a sistemului auditiv, de aceea, protezarea auditivă are limitări în unele situații, precum cele legate de localizarea spațială sonoră sau înțelegerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261646_a_262975]
-
traumatică, tumorală - congenitale sau dobândite precoce - copilărie/adolescență - însoțite de hipoacuzie - tip transmisie, neurosenzorială, mixtă, protezabile sau neprotezabile ori cu surditate (cofoză), cu sau fără tulburări de comunicare (surdomutitate-surdocecitate). Evaluarea complexă va fi centrată pe aprecierea capacității de comunicare și relaționare socială și identificarea tulburărilor psihice și de limbaj. În cazul deficienței auditive există atât afectare cantitativă, cât și calitativă a sistemului auditiv, de aceea, protezarea auditivă are limitări în unele situații, precum cele legate de localizarea spațială sonoră sau înțelegerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261645_a_262974]
-
în comunicarea socială - joc imaginativ sau simbolic Relațiile interpersonale generează anxietate mai ales când intervine contactul cu persoane necunoscute. Anxietatea generează și schimbările ambientale. Aceste persoane nu au abilitățile afective și cognitive care ar avea ca rezultat formarea deprinderilor de relaționare interpersonală normală (retragere patologică în sine). **) Profunzimea deficienței asociate determină încadrarea în categoria de persoană cu handicap, în funcție de intensitatea tulburărilor funcționale generate de structura sau structurile afectate. UȘOR │ și de comunicare în timpul anilor │ condiții speciale; - Au nevoie de sprijin - Pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]
-
în comunicarea socială - joc imaginativ sau simbolic Relațiile interpersonale generează anxietate mai ales când intervine contactul cu persoane necunoscute. Anxietatea generează și schimbările ambientale. Aceste persoane nu au abilitățile afective și cognitive care ar avea ca rezultat formarea deprinderilor de relaționare interpersonală normală (retragere patologică în sine). **) Profunzimea deficienței asociate determină încadrarea în categoria de persoană cu handicap, în funcție de intensitatea tulburărilor funcționale generate de structura sau structurile afectate. UȘOR │ și de comunicare în timpul anilor │ condiții speciale; - Au nevoie de sprijin - Pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261794_a_263123]
-
în comunicarea socială - joc imaginativ sau simbolic Relațiile interpersonale generează anxietate mai ales când intervine contactul cu persoane necunoscute. Anxietatea generează și schimbările ambientale. Aceste persoane nu au abilitățile afective și cognitive care ar avea ca rezultat formarea deprinderilor de relaționare interpersonală normală (retragere patologică în sine). **) Profunzimea deficienței asociate determină încadrarea în categoria de persoană cu handicap, în funcție de intensitatea tulburărilor funcționale generate de structura sau structurile afectate. UȘOR │ și de comunicare în timpul anilor │ condiții speciale; - Au nevoie de sprijin - Pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261796_a_263125]
-
în comunicarea socială - joc imaginativ sau simbolic Relațiile interpersonale generează anxietate mai ales când intervine contactul cu persoane necunoscute. Anxietatea generează și schimbările ambientale. Aceste persoane nu au abilitățile afective și cognitive care ar avea ca rezultat formarea deprinderilor de relaționare interpersonală normală (retragere patologică în sine). **) Profunzimea deficienței asociate determină încadrarea în categoria de persoană cu handicap, în funcție de intensitatea tulburărilor funcționale generate de structura sau structurile afectate. UȘOR │ și de comunicare în timpul anilor │ condiții speciale; - Au nevoie de sprijin - Pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261793_a_263122]
-
furnizează informații despre contextul sociofamilial în care persoana tr��iește. ... * EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE DEFICIENȚĂ b) tulburările pot fi compensate parțial prin tratament DEFICIENȚĂ │HANDICAP ACCENTUAT │a) decompensări frecvente (peste 3/an) de intensitate b) dificultate majoră de relaționare socio-profesională și │ │ │ │familială, conflictualitate marcată │ └──────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘ Conform ICD 10, personalitatea poate fi descrisă drept configurația pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile în viața de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă și predictibilă. *) Se referă la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261798_a_263127]
-
care furnizează informații despre contextul sociofamilial în care persoana trăiește. ... * EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE DEFICIENȚĂ b) tulburările pot fi compensate parțial prin tratament DEFICIENȚĂ │HANDICAP ACCENTUAT │a) decompensări frecvente (peste 3/an) de intensitate b) dificultate majoră de relaționare socio-profesională și │ │ │ │familială, conflictualitate marcată │ └──────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘ Conform ICD 10, personalitatea poate fi descrisă drept configurația pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile în viața de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă și predictibilă. *) Se referă la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261797_a_263126]