8,522 matches
-
de prieteni, edificînd un spațiu privat suportabil al acestor „oameni de subt vremi”. În schimb, referirile la spațiul public sînt aproape inexistente, rareori se fac trimiteri la relațiile de muncă, sindicate, conducerea Întreprinderii, ierarhiile de autoritate de partid și guvern. Relatările dezvăluie mecanismele și sensurile pe care le capătă memoria: depozitară a unei experiențe de calvar, recuperatoare, justificativă, manipulatoare, evaluatoare și apreciativă. Se cuvine să observăm cum acționează bine cunoscutul mecanism de tipul „vîrsta de aur” În cuprinsul volumului. Trecutul apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la o provincie istorică ori populație etnică, Banatul și germanii bănățeni, de pildă În cărțile Smarandei Vultur. Nu este limpede ce rațiuni și ce criterii au prevalat În alegerea subiecților, ce anume a interesat, aspectul local sau general uman din relatări, dacă reperul geografic al Țării BÎrsei este doar orientativ, fără să se regăsească neapărat În toate interviurile. Un alt reproș se poate aduce metodei alese pentru redarea Înregistrărilor, cel puțin discutabilă, dacă nu contestabilă. Dacă În cărți similare cu aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
adevărat grave: Întreaga istorie legată de activitățile lui Valerian Stan În CADA și la conducerea Corpului de Control și pretinsa lui responsabilitate pentru sinuciderea unei persoane se bazează pe „mărturiile unor politicieni și activiști civici importanți” (p. 339), respectiv pe „relatările unui important personaj” (p. 340) care povestește, Între altele, că scrisoarea sinucigașului „a fost luată de anumite persoane de la Alianță și ascunsă” (p. 341, sublinierile ne aparțin). Așadar, un anonim face referire la alți anonimi, Într-o adevărată mise en
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
inabilităților și a exagerărilor retorice. Cu totul nereușite sunt versificările pentru copii din volumele Orizonturi (1927) și Brândușa (1929), ultimul conținând două dramatizări ale unor basme. Culegerile de proză scurtă Răzbunarea lui moș Antohi (1921) și Grădina raiului (1922) includ relatări ale unor întâmplări mărunte, de cele mai multe ori puțin semnificative. Cu oarecare pătrundere psihologică și cu delicatețe, autorul scoate în evidență puritatea unor personaje, tăria de caracter sau sensibilitatea ascunsă a altora, dar și încondeiază, cu bonomie, veșnice deficiențe omenești sau
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
Bun cunoscător al epocii evocate, înzestrat cu intuiție istorică, cercetătorul preferă să confere un colorit viu expunerii, să întrebuințeze resursele fanteziei, nu să redacteze monografii erudite și aride, încărcate de aparat critic. Fără a falsifica cadrul istoric, el își dramatizează relatarea și o ornamentează cu descrieri plastice și portrete pregnante. Convins că apropierea de lumea veche este mereu benefică, redactează și volumul Răsfoind scriitorii clasici (1942), utilă introducere în civilizația antică. Evidențiază actualitatea creațiilor clasice prin studii cu tentă eseistică, privitoare
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
Extrema diversitate de preocupări - incluzând inegalități de substanță, diferențieri în ordinea valorii - caracterizează și cărțile de istorie și critică literară, de teatrologie, publicistică, monografia Lirica lui Constant Tonegaru (1997), exegeze, studii de sinteză, culegeri de articole, recenzii, note de lectură, relatări privind activități didactice și larg culturale. Suprinzând „ipostaze românești moderne ale complexului feminității”, Feminism și feminitate în proza românească interbelică (1998) este lucrarea cea mai reprezentativă pentru modalitatea abordării critice a lui M. Scrisă cu frenezie, cartea încearcă un discurs
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
ale Țării Românești, fiind unica sursă internă pentru perioada relatată. Scrierile lui M., cu un pronunțat caracter moralizator, dezvăluie un spirit lucid care, fiind slujit de retorica vremii, dar și de calități literare autentice, reușește să se impună atenției prin relatări veridice și dramatice. SCRIERI: Istoria celor petrecute în Țara Românească. Începând de la Șerban Voievod până la Gavriil Voievod; Aici scriem oarecare sfaturi ce am dat prea luminatului domn Ion Alexandru, când se afla în scaunul domnesc, în Tezaur de monumente istorice
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
mai semnat Const. Apostol sau Pavel Mureșanu. Traducător talentat și harnic, cultivat și poliglot, M. a dat numeroase transpuneri din literaturile franceză, engleză și germană. Selectează îndeosebi romane, dar și piese de teatru, cărți de istorie, reportaje, memorialistică, știință popularizată, relatări de călătorie etc., unele aparținând unor autori iluștri (Charlotte Brontë, André Maurois, Antoine de Saint-Exupéry, Max Frisch, William Saroyan ș.a.). A scris și cărți pentru copii. Împreună cu fratele său Eugen B. Marian a îngrijit o ediție revizuită și augmentată a
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
arta spectacolului (teatral și liric-muzical), ci și la autori, repertoriu, interpreți, locații, instituții, evenimente și la tot ce ține de culisele activității scenice. S-a remarcat „fervoarea cronicărească” (Ileana Berlogea) cu care exegetul înregistrează toate documentele, cu mare grijă pentru relatarea exactă a faptelor, cu numeroase și prețioase digresiuni și extensiuni ce colorează textul, altminteri prea dens, pe alocuri fastidios prin înșiruirea de titluri și nume de autori și interpreți ai repertoriilor din toate stagiunile. Organizată diacronic, în succesiunea strictă a
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
tinereții ei) și „în lume”, un loc plin de amenințări și de mari ciudățenii - simte nevoia de a da glas unei experiențe traumatizante, de a-și reface și împlini viața, de a și-o reconstrui după valorile în care credea. Relatarea este spontană, lipsită de artificii, într-o rostire alertă, puțin interesată de literaritatea textului și aproape total preocupată de derularea tensionată, vie a evocării, a dialogurilor. Un laitmotiv al întregii proze memorialistice (multe secvențe poartă titlul Scrisori de la Varatic) este
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
cu titlul de Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1989). Este laureat al Premiului de Stat din Republica Moldova (1990) și al Premiului „Nichita Stănescu” (1997). În primele volume de versuri, Maci în rouă (1963) și Univers intim (1966), M. exploatează anecdoticul, relatarea frustă, dar și parabolicul. Formula poetică este contaminată de clișeele timpului, conținând totuși în subsidiar un refuz al idilicului. O poezie despre tăcerea pământului cutreierat de fiorii creației, despre duritatea și gravitatea comunicării, despre dramatismul înstrăinării resimțite pe pământ basarabean
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
bănuiala unei conspirații, dialoguri mărunte și pline de tâlc, amintiri din copilărie, fragmente de cugetări, rapoarte de activitate către ministrul de Interne de la Budapesta, diverse depoziții și note informative. Aceste texte, transcrise cu italice, pentru a delimita discursul auctorial de relatările unor naratori întâmplători, mimează și subminează stilul juridic-administrativ, dar și neorealismul optzecist, printr-o implozie de poezie aproape suprarealistă. SCRIERI: Desiștea, București, 1990; Desiștea II, București, 1996; Ariel, București, 1997; Povestiri din Medio Monte, București, 2000; Casa din Piața Gorky
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
foarte viu, pedalând pe înfierarea patimii și înțelegerea adâncă a suferinței (un bătrân ce se îndreaptă în căruță spre spital își dă duhul odată cu animalele îndrăgite, caii; stingerea din viață a unui personaj este pregătită, printr-un izomorfism narativ, de relatarea morții altcuiva etc.). SCRIERI: Primele acorduri, pref. Al. Macedonski, București, 1908; Ceas rău și alte schițe, clișee, amintiri, București, 1918; Statornicie, București, 1918; Prin baionete și grenade, București, 1921; Tanti Getta, Sighetu Marmației, 1922; Se-ntorc cocorii, Sighetu Marmației, 1926
IONESCU-OLT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
, carte populară, reprezentând o versiune, diferită de cea homerică, a relatării războiului greco-troian, având alți autori și fiind preluată în cronografe. În cultura românească a fost mai răspândită varianta cuprinsă în cronograful grecesc tradus de Pătrașcu Danovici. Copiată și în texte independente, ea a circulat și sub titlul Războiul Troadei sau
ISTORIA TROADEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
și Jocuri și zile (2000) cuprind nuvele și povestiri cu un personaj feminin comun. Eroina se confruntă cu răul, mai ales social, și pare să-l înfrângă prin înțelegere și detașare. Și aici se apelează la procedeul narativ dificil al relatării la persoana a doua, autoarea realizând o „narațiune în oglindă” (Costin Tuchilă). În tradiție argheziană par să se înscrie tabletele despre virtuți, ispite și fericire din Geografie cu îngeri (1997), un fel de „pravilă de morală practică” pe cont propriu
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
unei asemenea întreprinderi (subiectivismul aproape inevitabil, edulcorarea unor fapte interpretabile), I. reușește, fără patetism, dar cu o evidentă implicare afectivă, să refacă portretul veridic atât al scriitorului, cât, mai ales, al omului Eusebiu Camilar. Varietatea tematică și stilistică, naturalețea, dezinvoltura relatării, luciditatea dublată de capacitatea de a plonja în zonele fantasticului sunt doar câteva dintre notele definitorii ale prozei sale. SCRIERI: Orașe nostalgice, 1969; Versuri, Iași, 1980; Grădina de iarnă, București, 1987; Necuprinsele, postfață Constantin Călin, București, 1999; Pașaport pentru Orașul
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
Templul părăsit, București, 1989; Eine Welt wird geboren. Auswahl rumänischer Gegenwartsdichtung, București, 1974 (în colaborare); Wilhelm Hauff, Lichtenstein. O legendă romantică din istoria Württenbergului, București, 1975; Jean Paul, Viața lui Quintus Fixlein, îngr. și pref. trad., București, 1976; Stefan Heym, Relatare despre regele David, pref. trad., București, 1978; August Wilhelm-Friedrich Schlegel, Despre literatură, îngr. și introd. trad., București, 1983; Ingeborg Drewitz, Blocul turn, București, 1988. Repere bibliografice: Al. Balaci, Un roman de Thomas Mann, CNT, 1974, 14; Dan Grigorescu, Demitizarea vechilor
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
de viață, la atitudinile, obiceiurile specifice unui mediu. Tonul este familiar, înviorat adesea de remarci umoristice. Episoadele triste sunt tratate fără accente dramatice, într-un spirit de acceptare, de resemnare, care estompează suferința și dă o notă de tihnită contemplare relatării. Continuând o preocupare mai veche și impulsionat cu deosebire de evenimentele din 1940, I. devine un cântăreț al Basarabiei, adunând în volumul Priveliști basarabene (1941; Premiul Academiei Române) note de călătorie, scrise într-un registru poetizat și idilizat. În viziunea sa
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
de vedere cantitativ. Între legi și teorii nu intervine nici o diferenț) de natur). Aceast) prim) definiție a teoriei încurajeaz) tendința acelor numeroși cercet)tori ai științelor sociale, care ar urm)ri s) ,,construiasc)” teoria adunând ipoteze minuțios verificate și interconectate. Relatarea care urmeaz) relev) modul în care majoritatea politologilor concep teoria: Homer descrie zidurile Troiei ca având o grosime de opt picioare*. Dac) relatarea e autentic), pește mii de ani cineva ar putea, s)pând atent, s) descopere aceste ziduri. Aceast
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tori ai științelor sociale, care ar urm)ri s) ,,construiasc)” teoria adunând ipoteze minuțios verificate și interconectate. Relatarea care urmeaz) relev) modul în care majoritatea politologilor concep teoria: Homer descrie zidurile Troiei ca având o grosime de opt picioare*. Dac) relatarea e autentic), pește mii de ani cineva ar putea, s)pând atent, s) descopere aceste ziduri. Aceast) idee i-a venit lui Heinrich Schliemann inc) de când era copil, iar ca adult a supus teoria testului empiric. Karl Deutsch se folosește
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pește mii de ani cineva ar putea, s)pând atent, s) descopere aceste ziduri. Aceast) idee i-a venit lui Heinrich Schliemann inc) de când era copil, iar ca adult a supus teoria testului empiric. Karl Deutsch se folosește de aceast) relatare că de un exemplu al modului în care teoriile sunt testate (1966, pp. 168-169). O teorie ia naștere într-o conjectur), si este valid) în cazul în care conjectura se confirm). Deutsch consider) teoriile de tipul simplu dac)→atunci drept
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Această seam)n) destul de mult cu dilemă sugerat) de afirmația platonician) c) nu putem cunoaște nimic pan) nu știm totul. Dac) înțelegem literal acest sofism, ne l)s)m cuprinși de disperare. Dac)-l înțelegem, în schimb, ca pe o relatare a chestiunii strategice de obținere a cunoașterii, el nu va însemna mai mult decat indicarea dificult)ților întâmpinate în orice domeniu, de a ne înscrie pe f)gasul intelectual care promite s) ne conduc) c)tre un anumit progres. Dac
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
activitate în sine, de la publicistica politică și culturală până la întemeierea, organizarea și conducerea unor gazete. Ucenicia și-a făcut-o ca secretar de redacție la „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu (1939), o diagramă a acestei activități constituind-o amănunțitele relatări redacționale din scrisorile către director publicate în volumul al doilea din Confruntări literare. Între 1955 și 1971 a condus revista „Contemporanul”, iar din 1971 până la moarte - „România literară”, unde a susținut și o rubrică de actualități politice. A mai fost
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
dziesia˛tych przeciw jednej dziesia˛tki, cultivând o poezie a vietii interioare. În proza, preferă narațiunile cu subiecte istorice: Le Lys d’Anjou en Pologne (Paris, 1948) sau Miloșć prababki (1953). Volumul Szkice polsko-rumunskie (1931) dedicat lui N. Iorga, conține relatări despre scriitori și evenimente aparținând literaturilor polona și română. SCRIERI: Szkice polsko-rumunskie [Schițe polono-române], Lvov, 1931. St.V.
KASTERSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287705_a_289034]
-
cruciații, împreună cu regele lui, Jonas, a părăsit, se pare, tabăra acestora. Schimbarea de tactică politică trebuie legată de modificările politice radicale pe eșichierul balcanic dintre 1237-1239. Astfel, traversarea Bulgariei de către cruciați trebuia să aibă loc, dacă se ia în seamă relatarea lui Georgios Akropolites (care vorbește despre buna primire a cruciaților în Bulgaria), într-un moment când antanta dintre Ioan Asan al II-lea și Imperiul Latin funcționa încă. Aceasta trimite la perioada dinainte de ruperea alianței cu occidentalii și împăcarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]