3,228 matches
-
că te-ai odihnit bine, pentru că iarna va fi lungă și aspră. În scrisoarea ta spuneai că ai încercat să-mi interpretezi chipul, dar n-am înțeles concluziile pe care le prezinți - am impresia că ele conțin un fel de reproș! Mă înșel? Am lucrat și lucrez mult pentru a nu ceda tentației de a mă instala într-un castel destul de confortabil al disperării mele. Deci am atins un fel de echilibru, pe care-l cunoști cu siguranță, de ciclist care
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mine! Mon amour, capul îmi e complet vid, inima groasă și grea, mâna mea e de plumb; scuză-mi această scrisoare puțin coerentă! Nu mă uita! Nu ne uita! René. Ianuarie Acest an, 1994, a început febril, cu neliniște, cu reproșul pe care mi l-am făcut mereu că nu m-am concentrat mai mult, risipindu-mă în tot felul de activități extraliterare, ocupându-mă de bagatele. Oh, când voi deveni eu însămi, când voi ajunge măcar în apropierea acelei imagini
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
lumea deformată și brutală de atunci. Fugind din toate puterile ca să prind avionul pentru Constanța și București am trecut în revistă „geografia” dureroasă a locului, am văzut și auzit suflete gemând și corul robilor jelind nevinovăția lor. Mi-am făcut reproșuri amare că mă dusesem cu colegii scriitori în acel loc care pentru mine trebuia mereu să rămână un memento pentru tot ce poate născoci bruta umană în materie de suferință. Lacrimile, durerea și extrema disperare a poetului Ovidiu nu vor
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
femeie să fie ministru, dacă îndeplinește niște criterii. Dacă ar fi avut cultura egalității și a echității de gen, în care n-a educat-o nimeni, niciodată, ar fi avut replică în fața lui Gigi Becali. O.Ș.: Totuși am un reproș să-ți fac. Ești profesoară universitară. Predai la SNSPA Științe Politice. De la o femeie ca tine, lumea s-ar fi așteptat, între 2000 și 2004, la o reacție politică antiPSD. O reacție a ta față de corupție, față de subordonarea presei, față de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și pământească laolaltă. Nu aprecia nicidecum fastul Curiei romane și nici nu accepta îmburghezirea anumitor curiali. Dimpotrivă, își dorea o reformă radicală și o respingere netă a aparențelor regale. Dar când îi ajungeau deciziile Congregațiilor romane, asculta fără a aduce reproșuri, chiar dacă acestea nu erau mereu în sintonie cu conștiința sa. De exemplu, în istoria casei din Este, el a acceptat verdictul Congregației Conciliului care îl declara pierzător, reafirmând însă adevărul cu tărie. «Dumnezeu e drept, și știe să-și trateze
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care prevedea o politică de înțelegere, bazată pe statu-quo, în Balcani, pe bună dreptate putea să fie neliniștită de jocul Rusiei în războiul prezent și de victoria bulgară. Dar de aici pînă la a sezisa ce anume se ascunde în spatele reproșurilor lui Massow era un labirint prea complicat pentru puterea mea de înțelegere. Zadarnic îl întrebam pe Below care îmi răspundea, cu același ton zeflemitor: "Luați cele ce vă spune Massow cu maximă prudență și cîntăriți cu precauție de farmacist. Pentru
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
regelui, în genunchi, pe o perniță, în stradă, înconjurat de toți funcționarii într-o postură identică, iar pentru el cu specificația agravantă de a săruta sigiliul regal și cizma trimisului care, în sunet de trompetă, îi citește textul dojenitor și reproșurile regești... Colegul de club al consilierului nostru își oferea bunele oficii pentru a ajunge la suveran și a-i sugera acest exercițiu teatral pentru exercitarea acestor prerogative. În acest sens cred că Eduard al VII-lea ar fi fost sedus
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai mult sau mai puțin acute. Esquirol identifică următoarele tipuri: "monomania erotică"/erotomania (monomanie érotique), "o afecțiune cerebrală cronică", caracterizată prin dragoste excesivă, fie pentru un obiect cunoscut, fie pentru unul imaginar; "monomania rațională"/monomania intelectuală (monomanie raisonnante), caracterizată prin reproșuri și imputări, ca și prin locvacitate; dipsomania (monomanie d'ivresse); lipemania (lypémanie), caracterizată prin teama de a nu cădea sub influența electricității ori magnetismului, de a nu fi otrăvit, "prin mijloace oculte", de o serie de substanțe chimice ori fizice
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
demult, din scaunul de vicepremier, cu Codul Fiscal, a îmbrăcat și el haine cernite, probabil în amintirea anilor în care păstorea pe la UTC și mai ieșea la cîte o agapă tovărășească alături de odraslele cizmarului și ale savantei. Nu e un reproș la adresa celor care-au petrecut-o pe Zoe spre dincolo. Fiecare are libertatea să plîngă pe cine dorește. E doar o frescă a societății, cu mari fotbaliști venerînd și după moarte tablourile familiei dictatoriale, care, în loc să le dea milioane de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ordin: Hai, soldați, nu stați ca matzele, raportați! (www.radioguerrilla.ro) − comandă: aruncă și șuieră o dată năpraznic: − Haida, hi, gloabelor... (E. Barbu, Groapa) − obiecție: B: Hai mă, că-i drăguță. A: E strâmbă rău. B: Nu e strîmbă (IVLRA: 80) − reproș: Dar trebuia să chemați un geniu ca să vă explice ceea ce știe tot elevul de clasa a X-a, măi fraților? Hai că m-ați dezamagit! (student.hotnews.ro) Expresii ale îndemnului (hortative) − sfat: Tineretul s-o risipit, hăt în lume
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
rugător)) Aveți să-mi dați și mie juma de pîine? Și Vic: Da. ((rugător)) Și o temă la ce ne... B: Îmi plce de el. Cum adică? Stai un pic că mă enervez! Cum adică. o temă rezolvată? (IVLRA: 59) ( reproș: Stați putin, cum adică nu vedeți legătura Ffratele ei a găsit tunelul... Sincer, eu il cunosc bine, m-am intâlnit cu el ieri noaptea, la pădure... (moldova.net) C. Turianu: Nu, nu. Al fostei, al fostei, da. Dar eu vă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
politice a trăit angoasa existențială (fie ea și temporară) a solitudinii; ce mai rămâne, de fapt individului, în perioadele de criză, din drepturile omului, când nu mai aparține niciunei colectivități politice 15? Remarca pe jumătate ironică a lui Aron despre reproșul pe care îl prevede ne incită, și putem să o luăm ca sprijin pentru a prelungi aceste reflecții: Aron este un clasic liberal mai degrabă decât un liberal clasic. Aron un clasic? Nu este el oare mai degrabă un modern
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
uita, și la oameni le era milă și le spunea: „Da’ ce-aveți cu ei? Da’ lăsați-i În pace!”. „Nu, că ăștia ne-au terorizat și o trebuit să stăm noi ascunși și pe-ăilalți i-o deportat.” Făceau reproșuri... Și când o ajuns la o mătușă de-a mea, În fața curții, unul din ei a zis că i-e sete. I-a băgat În curte, a scos o găleată de apă și i-o obligat să beie apă peste
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
principelui Carol, prin intermediul generalului Zefcari că românii, neacceptând să preia paza cetății Nicopole, unități ale trupelor generalului Krüdener au fost reținute aici și nu au putut lua parte la prima bătălie pentru Plevna, pierdută de ruși. Referindu-se la acest reproș, principele Carol îi scria soției sale, la 15/27 iulie 1877, de la Poiana: „Aceasta e adevărat; voi refuza necontenit a face acest serviciu de jandarm; pentru aceasta armata mea e prea bună“ (Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la București. Iritat, prea iritat, i-am spus că, dacă asta e părerea sa, noi doi nu mai avem de discutat decît chestiuni legate strict de serviciu. „Martorul”, G., a plecat; el a rămas în biroul meu. Mi-a făcut reproșul că degeaba mă închei la nasturii hainei și mă ridic în picioare cînd intră cineva la mine, dacă o dată la zece ani izbucnesc pe un asemenea ton vehement. I-am răspuns că politețea mea dispare în fața unor acuzații lipsite de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
retragere în tăcere. Deși, probabil, a simțit-o aproape, inexorabilă, n-a pomenit nici un cuvînt despre ea. Iar eu, respectîndu-i discreția, nu l am iscodit ce gîndește. Eram atît de derutat, încît nici nu m-aș fi priceput. *Ca să preîntîmpin reproșul lui Anani Mihăescu fiindcă n-am scris încă despre Grigore Filimon, un pionier al „băncilor populare” în Bucovina, asasinat în chip misterios, probabil de potrivnicii acțiunii lui, am orientat convorbirea noastră spre întîmplări mai recente. Născut în 1899, A.M. se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Am muncit cu tragere de inimă, nu m-am cruțat. Mi-ar fi fost rușine ca, primind leafă bună, să mă port ca un sinecurist. Or, iată, șefiile mele s-au dovedit pasagere, deși nicăieri nu mi s-au adus reproșuri profesionale. Cauza reală e mai ușor s-o formulez pe hîrtie decît s-o dezbat în controverse familiale. Ca să te menții într un post ceva mai înalt e nevoie și de o calitate pe care eu n-o am: să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fac o cronologie a decepțiilor. Azi însă n-am răbdare pentru o asemenea recapitulare. Recitesc propoziția. „N-are memoria promisiunilor” nu pare o concluzie apărută la jumătatea unei situații, ci una definitivă. Nu-mi sună a schiță pentru un viitor reproș, ci a renunțare. Am scris - sînt sigur - cele patru cuvinte ca, tocmai, să-mi pecetluiesc gestul, să pun capăt unei amărăciuni provocate de amînări. *Am zile cînd îmi îngădui luxul de a fi nostalgic și să privesc în trecutul meu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost un noroc că mi-am revenit. Ar trebui deci să mă limitez, însă viciul curiozității nu suportă disciplina. Mi-ar fi și mai rușine să nu cunosc „toate cele ce sînt”, chiar dacă multe din ele sînt, clar, derizorii. în ciuda reproșurilor pe care le conține, probabil nici această autoanaliză nu mă va corecta. *Pregătirile pentru Duminica Mare au trecut în urma celorlalte treburi gospodărești, pentru că Lucica fiind mai mult singură, pe acestea n-are cine să le facă. Radu, ca și cum n-aș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în diverse domenii, iar la capete stema județului. De atîta zel (foto)grafic nu se mai disting articolele, care, la drept vorbind, nici nu merită să se distingă, fiindcă au un caracter exclusiv propagandistic! *Mă apăr tot mai stîngaci de reproșul (îndesit) că n-am făcut nimic pînă acum. Ideea (sper, falsă) că sănătatea mea e deteriorată mă obligă, de asemenea, la recapitularea a ceea ce am realizat. Aproape totul mi se pare insignifiant, încît refuz să duc pînă la capăt un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
anticariat o cantitate de cărți egală cu cea pe care o vînduse: „cinci volume” în greutate de „patru kilograme și șase sute de grame”. Indiferentă față de conținutul lor, ea ignoră că acestea nu sînt de arheologie (pasiunea profesorului), ci de drept. Reproșul bătrînului dascăl („Da’ bine, fato, cărțile nu se iau la kilogram, ca vițeii... fiecare carte se deosebește de alta”...) depășește puterea ei de înțelegere și n-o clintește cîtuși de puțin în felul de a se justifica („Cinci erau, și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ghete, îmi ard tălpile de frig. *„Trebuie să aveți grijă și de soma”, m-a prevenit doctorul Radu desenînd cu mîinile trupul în aer. Analizele arată că l-am neglijat: colesterolul, probele hepatice, VSH-ul - mărite sau la limita admisă. Reproșul s-a mai atenuat la discuția pe rînd a rezultatelor. *Furioasă de nu știu ce refuz, Carmen a măturat pe jos cu Pătrășcanu, președintele Cooperației Meșteșugarilor, tip simandicos și, pare-se, afemeiat: „Piticul!... Parvenitul!... Nici nu știe ce bărbați mă adoră pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scris Ludwig Feuerbach că „într-un fel se gîndește într-o colibă și altfel într un palat”? Nu rîvnesc palatul, mă sperie însă stafia gîndirii de colibă! „Gîndirea de colibă” e spontană, frustă, violentă. *Doctorul R. m-a întîmpinat cu reproșul că n am mai venit pentru analize. I-am răspuns că, între timp, am făcut o electrocardiogramă la efort, și a ieșit bine. Ca și cum asta ar fi fost în contra așteptărilor sale, mi-a zis. „Să vedem însă cum stăm cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
motive să trăiesc, și-l rog pe Bunul Dumnezeu să mă lase barem pînă la vîrsta de șaizeci de ani, ca să-mi pot face datoria: față de copii și față de mine însumi. Incertitudinea are și o parte bună: venind ca un reproș irecuzabil, mă obligă la revizuirea periodică a felului de a fi și-mi arată că trebuie să-mi folosesc mai bine timpul. *O specialitate românească: „rezistența colocvială”. Aș fi vrut să scriu de ziua numelui meu o „pagină adîncă”, dar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
timbru critic. Lucru știut: metodele, procedeele, gesticulația pot fi împrumutate, mimate. De aci impresia nedreaptă de epigonism, de uniformitate. O altă cauză e că, în nouă din zece cazuri, „critica nu e critică”, adică nu neagă, „e prea pozitivă”. Adesea - reproș real - în locul unei judecăți sau atitudini dai peste o „teoreolă” pedantă, obositoare, chiar și pentru cei trecuți printr-o facultate de filologie. Deși de felul meu sînt un om curios, eu însumi înghit greu așa ceva. Utile, fără îndoială, ca exercițiu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]