3,618 matches
-
care se cere înființarea de teatre „populare”, cu un repertoriu de calitate, „naturalist și contemporan”. Literatura oferită gazetei provine în bună parte de la autori botoșăneni. Versuri dau Corneliu Botez, Râul Stavri, I. Păun-Pincio și A. Smelț. Tot Smelț scrie proza, reușită îmbinare de sentimentalism și ironie, alături de V. G. Morțun, Corneliu Botez și Victor Miclescu. Un W. S. traduce din Baudelaire (Une gravure fantastique, La Mort des amants), iar din Turgheniev se tălmăcește o nuvelă sub titlul Borșul. Poetul Dimitrie Anghel
CUGETAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286555_a_287884]
-
de stridențe neologice. A scris și scurte povestiri cu subiecte inspirate din lumea cartierelor mărginașe, cu personaje caracteristice (vagabonzi, meseriași mărunți, mici negustori). Sentimentalismul este însă covârșitor, ca și tendința moralizatoare. Comedia Un tutor (1881) este una dintre cele mai reușite lucrări ale sale. Comicul de situație se desfășoară în scene vioaie, în care apar caractere îngrijit lucrate și nuanțate ca psihologie. Cuplurile clasice de îndrăgostiți stăpân-stăpână și servitor-servitoare schimbă replici care au naturalețe și aplomb. SCRIERI: Poezii, Iași, 1874; Un
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
uneori chiar străluciți, ai mediului academic, ai „culturii înalte” și, pe de altă parte, al susținătorilor fervenți ai „conservatorismului radical” ca curent popular, la nivelul efuziunilor, sloganurilor și al politicii populare și populiste. Combinația este mai mult sau mai puțin reușită, chiar dacă este clară doar în spațiul german - și acolo doar parțial. Ea merită însă luată în seamă și testată pe cazul românesc - unde, din câte se pare până acum, se aplică destul de puțin. Geopolitica este unul dintre cele mai interesante
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi descoperite. Formularea se va baza pe informații incerte, incomplete și foarte generale cu privire la tipurile alternativelor; 5. când explorarea face să apară alternative particulare, noi informații, mai puțin generale, te poți Îndoi de buna fundamentare a strategiei originale. O strategie reușită impune apelarea permanentă la feedback; 6. cum strategia și obiectivele servesc selecționării proiectelor, ele pot fi croite În mod similar, deși sunt net distincte. Obiectivele sunt scopurile pe care firma și le-a fixat, În timp ce strategia este mijlocul de a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tehnologii sau al unei schimbări În preferințele pieței. O strategie de volum de succes determină următoarea secvență: costuri scăzute - creșterea vânzărilor - eliminarea unor concurenți - capturarea părții de piață eliberate - extinderea producției - costuri și mai scăzute. Altfel spus, strategia de volum reușită determină o continuare printr-o strategie de volum și mai intensă. În acest proces, firma avansează pe curba experienței prin investiții În capacități de producție tot mai importante. Ca urmare a unui efort unidirecționat, actualul lider se epuizează acumulând experiență
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de rădăcini socio-culturale adânci pentru a prospera. Succesul uimitor al Japoniei se datorează unei hotărâri luate acum 100 de ani: concentrarea resurselor disponibile asupra inovațiilor sociale și importarea, imitarea sau adaptarea inovațiilor tehnice. „Imitația creatoare” poate fi o strategie antreprenorială reușită și respectabilă. În economia modernă, inovația se definește În termenii cererii, ca o modificare a valorii și satisfacției oferite consumatorului prin utilizarea acelorași resurse. Inovația a fost descoperită abia În secolul al XIX-lea. Înainte de 1880, progresul provenea din mansarde
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
curs de desfășurare care oferă deja ocazii antreprenoriale. Unele inovații devin surse majore de schimbare care Înglobează noi și noi ocazii. Astfel, procesul inovativ de succes se extinde În cercuri concentrice de schimbări, ocazii și inovații. Rareori apar unele inovații reușite care sunt exclusiv rezultatul unor „sclipiri de geniu”; cel mai adesea, ele rămân la stadiul de idee genială, producând beneficii doar atunci când sunt transpuse corespunzător În practică de specularea unei ocazii specifice și Îndeplinirea unui scop bine definit. Adevăratul inventator
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de competențe Chiar dacă aceste alianțe sunt complexe și instabile, În marea majoritate a cazurilor ele Își ating obiectivele pentru care au fost constituite. Consecințe strategice ale alianțelor Între concurențitc "Consecințe strategice ale alianțelor Între concurenți" Pe termen lung, aceste alianțe reușite pot avea consecințe neprevăzute. Succesul unui proiect realizat În comun nu suprimă concurența Între parteneri, ci chiar o poate Întări uneori. Alianțele de cointegrare care reunesc parteneri ce efectuează cercetare-dezvoltare În comun sau produc o componentă sunt cel mai adesea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
înfățișează viața comunității evreiești la începutul războiului (când erau amenințați, hăituiți, dar se aflau totuși în libertate), cealaltă descrie lunga agonie a evreilor în lagăr (trăind terorizați de spectrul ultimei clipe). Surprinderea colectivității în asemenea momente-limită e realizată printr-o reușită individualizare a personajelor. Evreii nu sunt priviți ca o masă informă, nediferențiată, ci dimpotrivă, ca entități unice și nerepetabile, fiecare avându-și destinul său, dincolo de acela tragic, al tuturor. Același subiect este tratat și în Roza și ceilalți (1946), de
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
ulciorului, covorului oltenesc, portului, oamenilor, câteodată sentimentul fiind de forțare a paletei prin care este semnificată zona respectivă. Aceasta se datorează faptului că atașamentul regional este dus uneori dincolo de limitele admise, unele poezii având o tonalitate fals folclorică, supărătoare. Mai reușite sunt versurile în care referentul geografic apare estompat: „Astă-seară, lume bună,/ Am să fac gaură-n lună/ Și-am să las să-i curgă-afară/ Băutura peste țară./[...] Puneți, oameni, la urloaie/ Damigene și butoaie/ să beți și voi, ca străbunii
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
i l-ai astupat”. De acum se precizează o trăsătură care va deveni o constantă: capacitatea de a lucra „à la manière de...”, în stilul unui scriitor sau al unui curent, prelucrat personal și inteligent, deloc parodic. Printre cele mai reușite texte se numără o rescriere a poemului După melci de Ion Barbu, poemul deschiderii prea timpurii spre o existență ce sancționează necruțător: „Caișii proști, nerăbdători,/ prea grabnic s-au umplut de flori, // și iată-i, ca-n atâția ani,/ îngheață
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Thorndike a simțit nevoia să introducă un concept specific pentru a explica fenomene ale învățării umane la care, ulterior, a încercat să nu mai apeleze: „operația reușită” (successful operation). A definit-o astfel încât să-i confere o semnificație „naturală”: „Operația reușită nu poate fi definită în termeni de comportament general fără a ne întoarce într-un circuit, mai larg sau mai restrâns, al autoinsatisfacției”. A spune că „reușită” înseamnă „acțiune normală” și „consecințe normale” ale comportamentului instinctiv ne obligă să definim
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
omului de a se întrece cu alt om - și ea fiind o prelungire a instinctului de autoconservare și de competiție intraspecifică. Dar este o conduită generală, existentă la toate speciile. Așadar, este naturală și obiectivă, ca și celelalte. Astfel încât operația reușită (successful operation) poate fi definită drept „ceea ce în mod fundamental satisface sau irită” (what will originaly satisfy and annoy)2. 1.4. Legea pregătiriitc "1.4. Legea pregătirii" Teoria „operației reușite” i-a permis lui Thorndike să enunțe „legea pregătirii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este naturală și obiectivă, ca și celelalte. Astfel încât operația reușită (successful operation) poate fi definită drept „ceea ce în mod fundamental satisface sau irită” (what will originaly satisfy and annoy)2. 1.4. Legea pregătiriitc "1.4. Legea pregătirii" Teoria „operației reușite” i-a permis lui Thorndike să enunțe „legea pregătirii” (Law of Readiness). Este una dintre acele contribuții științifice strălucite pe care el le-a adus în efortul de elucidare a problematicii învățării - în pofida poziției asociaționiste anacronice pe o adaptare. Thorndike
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Readiness). Este una dintre acele contribuții științifice strălucite pe care el le-a adus în efortul de elucidare a problematicii învățării - în pofida poziției asociaționiste anacronice pe o adaptare. Thorndike și-a dat seama că definiția de mai sus dată „operației reușite” permite considerarea ei doar ca o caracteristică a „comportamentului intern al neuronilor” (Thorndike, 1913, vol. I, p. 125, reprodus în Sahakian, 1976, p. 85). Dar nu numai animalele experimentale, ci și oamenii manifestă înaintea declanșării operațiilor și mișcărilor o conduită
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
situație și un răspuns și ea este acompaniată sau urmată de o stare de satisfacție, atunci puterea conexiunii crește. Dacă ea este acompaniată sau urmată de insatisfacție, puterea ei descrește”2. S-au găsit reformulări aforistice ale legii. Cea mai reușită, din punctul de vedere al clarității și umorului, pare aceasta: „Ce-ai făcut și ți-a plăcut ai mai face; ce-ai făcut și nu ți-a plăcut nu ai mai face!”3. O importanță capitală în formularea legii o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că în acest fel se poate explica aproape totul. El susținea că astfel omul achiziționează conexiunile productive necesare adecvării comportamentului la mediul în care trăiește; adaptarea, adecvarea și schimbarea reglatoare pot fi descrise exclusiv în termenii legii efectului și învățării reușite (Thorndike, 1913, p. 5). El afirma tranșant: „Intelectul uman, caracterul și îndemânarea omului sunt suma trebuințelor sale de a răspunde la situații și la elemente ale situațiilor. Numărul diferitelor conexiuni S-R care formează această sumă ajunge, la un adult
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
carte găsește bomboana. A terminat în 86 de secunde. A treia oară se duce aproape direct la locul potrivit, găsind bomboana sub a doua carte pe care o ia din raft, în numai 11 secunde. Următoarea încercare nu este la fel de reușită. Fie succesele extraordinare anterioare s-au datorat parțial norocului, fie a intervenit un factor imprevizibil. De data aceasta, fata începe de la celălalt capăt al raftului și caută sub 15 cărți înainte de a găsi bomboana. Îi ia 86 de secunde. După
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
viziunii cibernetice a lui Norbert Wiener în anii ’50 ai secolului trecut i-a determinat pe Miller și Dollard să-i asimileze acesteia propria teorie. Coerența remarcabilă a construcției lor a facilitat această fuziune, dând naștere uneia dintre cele mai reușite concepții privind învățarea și devenirea socioumană. De fapt, cei doi au început săsusțină că teoria lor anticipase cibernetica și chiar o depășea pe aceasta prin complexitate. 5.6.1. Analiza cibernetică a orientării răspunsului prin legături feedbacktc " 5.6.1
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dar intuiește adierea unui „cântec nou”. Versuri în curgere impetuoasă încearcă să dea sugestia puterii implacabile a destinului (Mare!...), dominant fiind însă lirismul solar (Devenire, Al vieții mele soare...ș.a.). Poetul scrie, de asemenea, balade fantastice, dintre care una mai reușită (Acvina), și alte stihuri modelate după specii folclorice. Cele mai multe dintre poeme sunt adunate în volumul Poezii (1934), apărut postum. Scriind și proză, G. își ilustrează în parte concepția filosofică. Eroii nuvelelor sale, romantici cerebrali, cu model în Dionis, își plăsmuiesc
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
Femeia cu carnea albă, domnul Aurel, negustor de legume, peregrinează prin „grădinăriile” de pe malul Dunării, în încercarea de a-și potoli mai ales foamea erotică. E un joc ce se vrea inițiatic, regresiune spre „duhul” primar. Și, din nou, secvențe reușite, aici de o poezie grațioasă, orchestrate cu rafinament senzorial. Ludicul ia proporții în Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor, parabolă sarcastică, exsanguă a lumii pe dos, mizând pe truvaiuri funambulești și paradoxuri împinse până la absurd, ca la Urmuz. Aceeași plăcere a
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
întâi al dramei în versuri Ovidiu. Alături de versurile lui Iacob Negruzzi (Epistola V. Către A. Naum), ale lui I. S. Nenițescu (Blestemul meu, Cântecul dorobanțului etc.), ale Matildei Cugler-Poni (Visurile), ale lui Iosif Vulcan, se remarcă una dintre cele mai reușite scrieri ale lui A. Naum - Dona Serafina, precum și poezia lui Duiliu Zamfirescu, Liniștea. Nu la același nivel se prezintă scrierile în proză. I. Creangă trimite doar o Anecdotă, I. Slavici - povestirea Bobocel, I. Negruzzi, o „copie de pe natură” (Un drum
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
Polemizând en passant cu Jorge Baltrušaitis, Jacques Le Goff susține că nu este pertinent conceptul de fantastic pentru Evul Mediu. "Pentru clerici există numai miraculos, mirabil nu există. Există însă imaginile... Ceea ce mă împiedică îndeosebi să utilizez pentru evul mediu reușita carte a lui Todorov este faptul că aici nu există fantastic. Vorbind despre Evul Mediu fantastic, Baltrušaitis a transpus în mod anacronic o viziune romantică și suprarealistă"57. Iată, încă o dată, una dintre marile probleme ale cercetătorului actual: anacronismul. Impresia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o imagine a perfecțiunii, fără a reuși să ducă această povară până la capăt; dar mă tem că este vorba de o atitudine impusă, rece, calculată, exemplară într-o doză prea mare. Nu aș paria că Inorogul este personajul cel mai reușit al cărții, deși el este, e clar, resortul tuturor întâmplărilor și cauza tuturor conflictelor. Dreptatea sa se cere însă demonstrată cu orice preț, chiar cu cel al compromisului. Doar că toate calitățile pe care le cumulează, duse în absolut, comportă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din secolul al XVIII-lea, prefață de Emmanuel le Roy Ladurie, traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 71. În cultura română, contemporan cu Dimitrie Cantemir, Mitropolitul Antim Ivireanul dă și el glas, într-una din cele mai reușite didahii ale sale, acestei reticențe față de filosofia profană: "Și vrând Dumnezeu cuvântul ca să se arate în lume mai nainte, până a nu să întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci să propoveduiască la oameni venirea lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]