4,531 matches
-
este o sărbătoare romano-catolică (16 iulie) În secolul al XII-lea, câțiva pustnici s-au retras pe Muntele Carmel (în apropiere de Haifa), trăind o viață ascetică, după exemplul profetului Ilie, apoi au întemeiat un ordin (Ordinul carmelit) pentru a duce viață contemplativă sub
Fericita Fecioară Maria de pe Muntele Carmel () [Corola-website/Science/303279_a_304608]
-
purta. De aceea, sărbătoarea se mai numește și "a scapularului" ("Scapularul" este o piesă de îmbrăcăminte prezentă la unele ordine călugărești, care se poartă pe deasupra hainelor, atârnând în față și în spate până la glezne). Sărbătoarea a fost inclusă în calendarul romano-catolic în 1726. În Sfintele Scripturi este lăudată frumusețea Carmelului, unde prorocul Ilie a apărat puritatea credinței lui Israel în Dumnezeul cel viu. "Scapularul", sărbătorit de asemenea, este un veșmânt ce amintește ocrotirea neîncetată a Maricii Domnului în această viață și
Fericita Fecioară Maria de pe Muntele Carmel () [Corola-website/Science/303279_a_304608]
-
copil din cei opt copii ai părinților săi care erau o familie de muncitori. Cursurile școlii elementare le-a urmat în localitatea natală Ferneziu, mai apoi devenind absolvent al Liceului Teoretic "Gheorghe Șincai" din Baia Mare. A fost admis în Dieceza romano-catolică de Timișoara pentru a urma studii teologice la Institutul Teologic Romano-Catolic de la Iași, unde a fost înscris ca student teolog în anul 1957; dar, din dispoziția Departamentului Cultelor de la București, a fost exmatriculat în același an pe motivul că provine
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
familie de muncitori. Cursurile școlii elementare le-a urmat în localitatea natală Ferneziu, mai apoi devenind absolvent al Liceului Teoretic "Gheorghe Șincai" din Baia Mare. A fost admis în Dieceza romano-catolică de Timișoara pentru a urma studii teologice la Institutul Teologic Romano-Catolic de la Iași, unde a fost înscris ca student teolog în anul 1957; dar, din dispoziția Departamentului Cultelor de la București, a fost exmatriculat în același an pe motivul că provine dintr-o familie greco-catolică din Transilvania. După terminarea serviciului militar, din
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
(Pavel) (în , sau "Conversio Pauli") este o sărbătoare romano-catolică, fixată pentru 25 ianuarie în Calendarul roman universal. În această zi a anului 1554 misionarii iezuiți au înființat misiunea Sf. Paul pe coasta de est a Braziliei, misiune ce va deveni apoi orașul Săo Paulo. Sărbătoarea își are originea, probabil
Convertirea Sfântului Paul () [Corola-website/Science/303276_a_304605]
-
dezvoltat exclusiv în vestul Europei. Ea a avut două forme de manifestare. Dat fiind faptul că există o intensă viața religioasă muzică medievală polifonica, deși s-a dezvoltat din muzică populară, a îmbrăcat formele superioare ale muzicii sacre în cadrul Bisericii romano-catolice. Dintre numeroasele influențe exercitate de muzică populară asupra coralului gregorian, deosebit de rodnica s-a dovedit cea a cântării pe mai multe voci. Ciocnirea cu această modalitate de a cânta trebuie să fi stimulat instinctul muzical al călugărilor cu o sensibilitate
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
Sub numele de Biserici vechi orientale sunt cunoscute Bisericile apostolice care au refuzat să recunoască hotărârile Conciliului din Calcedon, din anul 451, rupând comuniunea cu Biserica Romano-Catolică și cu Biserica Ortodoxă Răsăriteană. Aceste biserici se împart în cele denumite sub termenul generic de Bisericile celor trei concilii sau "Biserici necalcedoneene" (care cred că Isus Cristos a fost Dumnezeu adevărat și om adevărat, însă cu o formulă a
Bisericile vechi orientale () [Corola-website/Science/299474_a_300803]
-
Keble a scris "Anul creștin", apoi a ținut o renumită conferință numită "Apostazia națională", prin care voia întoarcerea Bisericii Anglicane la epoca patristică. Capul mișcării, John Henri Newman, a ajuns până la a rupe ascultarea anglicană în 1845, intrând în Biserica romano-catolică, ce l-a făcut cardinal nu cu mult mai târziu. Totuși influența tractarienilor a fost atât de puternică, încât a determinat atât reforma liturgică anglicană din anii 1920, cât și cea romano-catolică din anii 1970. Articol principal : Istoria Bisericii Anglicane
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
intensă, preferință pentru celibatul preoților și monahism, liturghie zilnică și admiterea femeilor la preoție, iar în Canada, admiterea femeilor și la episcopat. În unele parohii, cu precădere în America, dar nu exclusiv, anglo-catolicii au și cultul Fecioarei Marie în stil romano-catolic sau ortodox rus, după caz. Anglo-evanghelicii preferă ritul din 1662 ; practica lor sacramentală se reduce în general la participarea la liturghie. Sunt stricți cu privire la doctrina Bibliei, interpretată ca în Bisericile Reformei ; sunt opuși atât hirotonirii femeilor, cât și acceptării homosexualității
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
parte, nu au făcut decât să se inspire una de la alta și să se susțină armonios și interdependent. Nașterea barocului este categoric legată de decizia Conciliului de la Trient ("Concilio di Trento") din anii 1545 - 1563 privind modul în care Biserica Romano-Catolică vedea evoluția picturii și sculpturii bisericești. Ideea era ca artiștii să realizeze opere vizuale care să se adreseze tuturora, dar mai cu seamă celor mulți și needucați, decât grupului extrem de restrâns, pe vremea aceea, a celor avizați. Astfel manierismului intelectual
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
Maria della Vittoria, Roma, realizată între anii 1645 - 1652, este, de asemenea, un superb exemplu de lucrare complexă baroc. Barocul sculptural nu s-a manifestat doar în statui sau în transpuneri multiple ale stilului în opere comandate exclusiv de Biserica Romano-Catolică. În cazul barocului din alte țări, spre exemplu în cazul barocului englez, s-a manifestat și în realizarea de opere pur laice. Un exemplu tipic de folosire a stilului baroc în cazul unui domeniu ce a fost supus unei transformări
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
toate formele artistice în care barocul s-a manifestat, dar mai ales în literatura sa. Nu întâmplător, o mare parte a operelor de artă din perioada de început și de mijloc a epocii barocului, au prepoderent teme religioase, întrucât Biserica Romano-Catolică a fost principalul "client" și comanditar al acestora, cel puțin in Italia. Perfecțiunea, adică virtuozitatea era nu numai un lucru căutat, dar era și de dorit de către artiști. Astfel apariția artiștilor căutând perfecțiunea, acei virtuoso (virtuoz, în limba română), alături de
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
multe moduri. Modul biblic și tradițional e ca credincioșii să primească pâinea euharistică pe palmele încrucișate, apoi, să bea din potir. Această metodă e folosită cel mai mult în Bisericile protestante, anglicană, coptă și, într-o mică măsură, în Biserica romano-catolică. O altă metodă este încingerea. Fie că slujitorul încinge pâinea euharistică în vinul euharistic, introducând-o în gura cuminecatului, fie că credinciosul primește pe palme pâinea, apoi o încinge el însuși în potir și, astfel, o consumă. Această metodă e
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
întronizat la 16 noiembrie 1986 în Catedrala Patriarhală din București de către mitropoliții țării, Antonie al Transilvaniei, Nestor al Olteniei și Nicolae al Banatului, în prezența membrilor Sfântului Sinod, a patriarhilor Ierusalimului și Bulgariei, a reprezentanților tuturor Bisericilor Ortodoxe, ai Bisericii Romano-Catolice, ai Bisericilor Protestante și a reprezentanților forurilor de Stat. În perioada noiembrie 1986-iunie 1990, PF Teoctist a suplinit postul vacant de mitropolit al Moldovei și Sucevei, ca locțiitor de mitropolit, întrucât nu se obținuse aprobarea de ocupare a scaunului rămas
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
de soțul ei, care nu numai că era străin, dar avea și simpatii pentru Franța. Eșecul lui Carol al VI-lea în rezolvarea slăbiciunilor Imperiului o pusese pe Maria Tereza în fața unor probleme de durată incluzând puterea și bogăția bisericii romano-catolice, independența nobilimii maghiare, înapoierea economică și existența unor divizări sociale, rasiale și confesionale profunde. Pentru că o femeie nu ar fi putut fi aleasă ca împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, Maria Tereza a vruts să asigure funcția pentru soțul ei. Totuși
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
de continuitate între Imperiul Roman și Sfântul Imperiu Roman, prin particula "sfânt" evidențiindu-se faptul că acesta din urmă, a fost unul creștin, spre deosebire de Imperiu Roman (antic), care fusese creat și dezvoltat până la epoca creștinismului consacrat. La fel ca Biserica Romano-Catolică, și reprezentanți ai Sfântul Imperiu Roman îl vedeau și prezentau ca fiind continuatorul (deplin) al civilizației romane. Puterea împăratului era limitată, în timp ce prinții, lorzii și regii imperiului erau vasali și îi datorau loialitatea împăratului, dar posedau privilegii pentru a-și
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
doctrina rămășiței nu exclude existența creștinilor autentici din alte denominațiuni, ci este preocupată mai degrabă de instituții. „Recunoaștem pe deplin faptul încurajator că o mulțime de urmași ai lui Hristos sunt împrăștiați prin multele biserici ale creștinătății, inclusiv în biserica Romano-Catolică. Pe aceștia Dumnezeu îi recunoaște ca fiind ai Lui. Aceștia nu fac parte din „Babilonul” descris în Apocalipsa.” - Question on Doctrine, p. 197. Pe lângă activitățile pastorale și instituțiile care sunt administrate oficial de către denominațiune, există multe organizații și activități para-bisericești
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea () [Corola-website/Science/299018_a_300347]
-
s-a născut în Sceaux, o suburbie a Parisului. Părinții săi, Édith și Fabien Delon, au divorțat când Delon avea patru ani. Ei s-au recăsătorit, iar Delon are o soră vitregă și doi frați vitregi. A urmat o școală romano-catolică, fiind prima dintr-o serie de școli din care Delon a fost exmatriculat din cauza comportamentului său. Profesorii săi au încercat să-l convingă să devină preot datorită aptitudinilor sale. La vârsta de 14 ani a renunțat la școală, lucrând pentru
Alain Delon () [Corola-website/Science/304529_a_305858]
-
așezat slovaci și rusini, împreună cu unguri cu scopul de a crește numărul acestora din urmă. Separați fizic de teritoriul lor etnic principal din Slovacia și Rutenia Carpatică, primele două grupuri etnice ar fi fost asimilate ușor de unguri. Majoritatea slovacilor romano-catolici din Voievodina au și fost asimilați ulterior, dar cei de religie protestantă și-au păstrat identitatea etnică slovacă. Așezarea ungurilor în regiune a continuat până la finalul primului război mondial. Statisticile perioadei 1880-1900 arată că la nivelul Regatului Ungariei creșterea populației
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
(n. 20 septembrie 1908, Erdeiș, comitatul Arad - d. 6 iunie 2003, Timișoara) a fost un cleric romano-catolic, episcop-auxiliar al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara. s-a născut la data de 20 septembrie 1908 în satul Erdeiș, lângă Chișineu-Criș. A studiat mai întâi la Gimnaziul Ordinului Piarist din Timișoara. A absolvit studiile de filozofie și teologie la Universitatea Pontificală
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
(n. 20 septembrie 1908, Erdeiș, comitatul Arad - d. 6 iunie 2003, Timișoara) a fost un cleric romano-catolic, episcop-auxiliar al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara. s-a născut la data de 20 septembrie 1908 în satul Erdeiș, lângă Chișineu-Criș. A studiat mai întâi la Gimnaziul Ordinului Piarist din Timișoara. A absolvit studiile de filozofie și teologie la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma ca
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
al Colegiului "Germanicum et Hungaricum de Urbe", obținând titlul de doctor în filozofie și teologie. A fost hirotonit întru preot la Roma în data de 30 octombrie 1932. Reîntors în România, începând din anul 1934, a activat la Seminarul Teologic Romano-Catolic din Timișoara în calitate de profesor de filozofie și dogmatică, apoi în anul 1946 a devenit rector al Institutului Teologic din Timișoara. În luna noiembrie 1948 a fost numit Episcop titular de Ressiana, fiind consacrat în clandestinitate la 12 decembrie 1948 în
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
a dus la Mănăstirea Maria Radna. Timp de 41 de ani, statul comunist i-a interzis exercitarea funcției de episcop, astfel că a slujit până la pensionare la parohia din Timișoara-Elisabetin în calitate de capelan/preot-ajutor, iar apoi a ținut slujbe în Biserica romano-catolică din Iosefin. După Revoluția din decembrie 1989, era prea bătrân pentru a-și asuma răspunderea episcopală. La 14 martie 1990, totuși, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Arhiepiscop titular de Ressiana, iar la 1 august 1990 nou
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
II-lea l-a numit Arhiepiscop titular de Ressiana, iar la 1 august 1990 nou numitul Capitul al Catedralei l-a ales ca Preposit mare. Arhiepiscopul Dr. Adalbert Boroș a participat la consacrarea ca episcop a PS Sebastian Kräuter -Episcop romano-catolic de Timișoara (28 aprilie 1990). Pe data de 14 noiembrie 1991, arhiepiscopul titular romano-catolic Adalbert Boroș din Timișoara adresează Secretariatului de Stat pentru Culte un memoriu în care cere anularea sentinței pronunțate în anul 1951 de Tribunalul Militar din București
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
suferință, a trecut la Domnul Arhiepiscopul Adalbert Boroș, la vârsta de 95 de ani, după 70 de ani de preoție, 55 de ani de episcopat și 13 ani de arhiepiscopat. A fost înmormântat la 11 iunie 2003 în cripta Domului romano-catolic din Piața Unirii, unde a fost așezat alături de locul de veci al Episcopului Pacha Augustin. Au participat 12 Episcopi, ceremonialul înmormântării fiind prezidat de Nunțiul Apostolic în România, IPS Jean-Claude Perisset. La eveniment a participat și IPS Dr. Nicolae Corneanu
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]