3,007 matches
-
domnește liniștea. Cooperarea dintre Serbia și această țară, eveniment notabil, în premieră, de la conflictul din anii 1990, a stârnit reacția vehementă a autorităților din Republica Srpska, entitate a Bosniei dominată de sârbi. Aceasta se declară nemulțumită de faptul că partea sârbă a organizat o sesiune guvernamentală comună doar cu Consiliul de Miniștri al Bosniei-Herțegovina. În aceste condiții de rivalitate internă, viitorul apare tot mai incert. Și Bulgaria se confruntă cu probleme grele. Premierul Boiko Borisov încheie anul 2015 cu un echilibru
Balcanii în fierbere by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296335_a_297664]
-
etnică, religioasă și lingvistică, precum și economice. Asta face ca Belgradul să țină în echilibru fragil elementele accederii în structurile euro-atlantice (deci opțiunea spre occident) și influența crescândă a Rusiei. Este binecunoscut felul în care, de la declanșarea conflictelor din Crimeea, partea sârbă s-a străduit să mențină o poziție neutră, pe de o parte recunoscând integritatea teritorială a Ucrainei, pe de altă parte opunându-se embargoului impus Rusiei de către UE. De altfel, cu ocazia paradei militare din octombrie 2014, de la Belgrad, președintele
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
țării noastre pentru respectarea drepturilor civile fundamentale ale etnicilor români din Șerbia. Sub imperiul acestei atitudini ferme, țara vecină a semnat un Protocol care vizează măsuri concrete de protejare a drepturilor și identității persoanelor aparținând minorității române de pe cuprinsul statului sârb. Documentul conține angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, care variază de la reprezentarea parlamentară la autorizațiile de construire a unor biserici sau asigurarea dreptului la educație în limba maternă. Protocolul precizează expres asumarea de către Șerbia a conexiunii dintre
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
române, precum și dreptul la serviciu religios și liberă practică a cultului în limba maternă pentru românii din Valea Timocului. Din păcate, imediat ce s-a semnat Protocolul, România a renunțat la „veto”-ul sau. Ca urmare, acest document semnat de către partea sârbă, care a început negocierile pentru accederea în Uniunea Europeană, atingându-și scopul, a rămas doar un cumul de angajamente pe hârtie. Asociațiile românilor din Șerbia și politicieni din România reclamă în continuare nerespectarea de către Șerbia a prevederilor Protocolului bilateral privind protecția
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
Șerbia a prevederilor Protocolului bilateral privind protecția minorităților naționale și informează periodic statele UE despre faptul ca „Șerbia menține aceeași linie rigidă în ceea ce privește respectarea angajamentelor asumate la Bruxelles în anul 2012. În acest moment, acordul nu este respectat de către partea sârbă”. Așadar, nici după patru ani... În acest context, se poate afirma că autoritățile croate au „învățat lecția” de la România, care s-a limitat doar la a obliga Șerbia să promită schimbarea regimului drepturilor etnicilor săi, ulterior autoritățile de la Belgrad nerespectându
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
Poate tocmai de aceea, în ultima perioadă, oficialitățile de la Zagreb au declarat răspicat că vor bloca accesul Șerbiei în blocul comunitar dacă nu sunt îndeplinite mai multe condiții, printre care cea a drepturilor firești ale etnicilor croați de pe teritoriul statului sârb, precum și o cooperare deplină a Belgradului cu Tribunalul pentru crime de război de la Haga. Dată fiind opoziția croată, negocierile de aderare au fost amânate.
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferențe majore sunt susținute de prin toate mijloacele de statul sârb, care a ignorat mereu aplicarea regulilor internaționale în domeniul minorităților, cu precădere în ce-i privește pe români. Este de notorietate, de altfel, apelul pe care Biserică Ortodoxă Sârbă l-a facut la adresa cetățenilor, care au fost îndemnați să se
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
apelul pe care Biserică Ortodoxă Sârbă l-a facut la adresa cetățenilor, care au fost îndemnați să se declare sârbi, „pentru binele patriei și al ortodoxiei”. Aceste recensăminte disproporționate, în evidență defavoare a minorității românești, îi determină chiar pe unii specialiști sârbi să le pună sub semnul întrebării, iar unele publicații afirmă răspicat că recensămintele sunt „dătătoare de confuzii și greu de explicat din punct de vedere demografic”. În aceste condiții, organizațiile românești au contestat oficial recensământul din 2002 în fața guvernului sârb
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
sârbi să le pună sub semnul întrebării, iar unele publicații afirmă răspicat că recensămintele sunt „dătătoare de confuzii și greu de explicat din punct de vedere demografic”. În aceste condiții, organizațiile românești au contestat oficial recensământul din 2002 în fața guvernului sârb și la OSCE. Mai mult, aceste organisme fac demersuri neîncetate pentru că „vlahii” din Valea Timocului să meargă la primăriile din zona pentru a completa formularul prin care se declară membri ai minorității române, pentru a menține și consolida comunitatea și
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
demersuri neîncetate pentru că „vlahii” din Valea Timocului să meargă la primăriile din zona pentru a completa formularul prin care se declară membri ai minorității române, pentru a menține și consolida comunitatea și pentru a-i da importantă cuvenită în interiorul statului sârb.
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
De-a lungul timpului, statul sârb a dus o neîncetată politică de deznaționalizare în legătură cu etnicii români, punând în aplicare un întreg arsenal menit să destructureze puternica și unita comunitate românească. Stau mărturie măsurile de împiedicare a educației în limba maternă, interdicția oficierii slujbelor religioase în limba
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
de împiedicare a educației în limba maternă, interdicția oficierii slujbelor religioase în limba română, cenzura, inexistența unei prese românești, denaturarea statisticilor, crearea artificială a unor entități separate de cea românească, presiuni și amenințări de tot felul. În anii 1980, ziarul sârb „Borba” atesta faptul că românii din Timoc numără circa un milion de persoane, concentrate în 200 de comune pur românești și 200 de localități mixte, plus mai multe orașe în care trăiesc mulți români.. Cifra a fost preluată și de
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
toate mijloacele unitatea etnicilor români în jurul bisericii strămoșești, mergând până la acțiuni de hărțuire. De pildă, la biserica românească din Coroglași, „românii care au venit să țină un parastas pentru eroii căzuți în lupta de la Rovine au fost arestați de poliția sârbă, sub pretextul că... n-aveau aprobare să întindă mesele pe iarbă”, atrage atenția Cristea Radu Timoc, lider al Asociației „Astra Română” pentru Banat-Porțile de Fier și Românii de Pretutindeni. În alt loc, lângă Biserica din centrul satului Zlot, există un
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
sârb, e mai bine la muncă, să nu am probleme”, sintetizează românca Biserca Ianoșevici, care conduce Asociația culturală locală „Primovara” din Zlot, unul dintre cele mai mari sate românești din Serbia. „Comunitatea noastră înregistrează un progres evident, în ciuda eforturilor statului sârb de a ne distruge. Și mă refer aici la încercarea de micșorare a românilor declarați la recensământ, ne încurcă atunci când dorim să construim biserici sau ne pun piedici la predarea limbii române în școli. Pe scurt, poartă o campanie de
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
din Valea Timocului nu este recunoscută de autoritățile sârbe nici în prezent. În cele mai multe sate locuite în majoritate de români sunt lăcașe de cult mai vechi, însă acestea sunt trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe Sârbe, se țin slujbe în limba sârbă ori în slava veche, iar preoții ortodocși români, care aparțin de Biserica Ortodoxă Română, nu au voie să slujească. Această atitudine nu este întâmplătoare: „Reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Serbia sunt nemulțumiți că am avea autoritate canonică peste un număr mult
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
iar preoții ortodocși români, care aparțin de Biserica Ortodoxă Română, nu au voie să slujească. Această atitudine nu este întâmplătoare: „Reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Serbia sunt nemulțumiți că am avea autoritate canonică peste un număr mult mai mare de cetățeni sârbi decât au ei asupra unor cetățeni români. În Banatul românesc trăiesc 22.000 de sârbi, însă pe Valea Timocului există circa 154 de localități curat românești, peste 40 de localități mixte româno-sârbe, românii trăiesc de asemeni în 20 de orașe
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
Boian Alexandrovici, Protopop al „Daciei Ripensis” și vicar al Timocului, de asemeni luptător pentru păstrarea credinței ortodoxe strămoșești și al strânselor legături cu patria-mamă. Preotul Boian Alexandrovici se remarcă de numeroși ani pentru acțiunea sa decisă în numele respectării de către statul sârb a drepturilor identitare, religioase, culturale și cetățenești în așezările din Valea Timocului. Prelatul consideră că situația românilor, din această perspectivă, este una dramatică: „Statul în care trăim și pentru a cărui formare au pierit strămoșii noștri prin războaie, acum ne
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
și cultura română, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, cu luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune - iar Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Knut Vollebaek, a insitat că partea sârbă să introducă studiul limbii române cu elemente de cultură națională în școlile din estul Șerbiei. Ce s-a întamplat în realitate? Aceeași politică. De exemplu, în 2012 au fost depuse sute de cereri semnate de părinții copiilor români din școlile
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
din familie și care puteau s-o predea etc. Mai mult, a fost încurajată crearea unei limbi „vlahe” separate de limbă română, folosind caractere chirilice, pentru a sublinia diferențele clare între români și „vlahi” pe care le promovează politică oficială sârbă, atrage atenția Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe al României. Mărturia Dianei Šolkotović, profesoara din localitatea Kladovo, este relevanță pentru distanță dintre declarații și realitate: „Credeam că înscrierile la Limba română cu elemente ale culturii naționale (obiect facultativ-opțional, la fel
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
dosarul de dobândire a cetățeniei române. Aici pot fi găsite informații despre actele și taxele necesare, precum și un model de cerere de dobândire a cetățeniei române Asociațiile românilor din Șerbia activează, la rândul lor, pentru a-i ajuta pe cetățenii sârbi de origine română. În acest context, Tihan Matasarevici, președintele Asociației pentru Tradiția și Cultură Românilor „Dunărea”, din Kladovo, arată ca „a fost o dorință mare că legea să fie modificată în așa fel încât și noi, românii din Șerbia, să
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
de Sf. Sava, , „Zilele Culturii Sârbilor” din Arad, respectiv Reșita, „Ziua Culturii Sârbilor din București”, „Festivalul corurilor bisericești”, „Festivalul de Teatru pentru Copii” din Belobreșca, „Întâlnirea scriitorilor de la graniță”, din Timișoara, cu participarea scriitorilor români din Serbia și a confraților sârbi din România, „Zilele Culturii Sârbe” găzduită, de asemeni, de orașul de pe Bega, o manifestație de amploare care se desfășoară anual, pe tot parcursul lunii octombrie, și care acoperă domenii diverse, de la literatură la muzică, cinematografie și fotografie, arte plastice. Acestora
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
muzică, cinematografie și fotografie, arte plastice. Acestora li se adaugă alte asemenea preocupări, cum sunt „Întâlnirile prietenești ale copiilor” (clasele I-IV), „Festivalul European al Folclorului Sârbesc”, „Taberele de creație, istorie, obiceiuri, tradiții”, ]ntâlnirile literare „Dușan Vasiliev”, „Olimpiada de limba sârbă” din România, „Festivalul de tradiții și obiceiuri pentru copii Venaț” și multe altele. Biblioteca Sârbească din Timișoara este locul unor apreciate întâlniri, la care sunt invitați oameni de cultură, scriitori și profesori. Uniunea Sârbilor din România editează săptămânalul „Nașa Reci
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
profesori. Uniunea Sârbilor din România editează săptămânalul „Nașa Reci” („Cuvântul nostru”) și revista literară bianuală „Knijevni jivot” („Viața literară”), anuarul „Banatski almanah” („Almanahul bănățean”). Începând cu anul 1992, Uniunea a inițiat o activitate proprie de editare a cărților în limba sârbă. În prezent, toate tipăriturile scriitorilor sârbi din România sunt realizate de Editura Uniunii Sârbilor din țara noastră. Anul trecut s-a împlinit un sfert de veac de la înființarea „Uniunii Bulgare din Banat - România” (UBBR), care desfășoară, la rândul său, manifestări
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
săptămânalul „Nașa Reci” („Cuvântul nostru”) și revista literară bianuală „Knijevni jivot” („Viața literară”), anuarul „Banatski almanah” („Almanahul bănățean”). Începând cu anul 1992, Uniunea a inițiat o activitate proprie de editare a cărților în limba sârbă. În prezent, toate tipăriturile scriitorilor sârbi din România sunt realizate de Editura Uniunii Sârbilor din țara noastră. Anul trecut s-a împlinit un sfert de veac de la înființarea „Uniunii Bulgare din Banat - România” (UBBR), care desfășoară, la rândul său, manifestări de înaltă ținută, menite să păstreze
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
un val de critici, dar România a rămas fermă (pentru o vreme). Poziția de atunci a diplomației române a fost corectă și legitimă, bazată pe realitățile din Șerbia: populația de etnie română a fost supusă constant mecanismelor de deznaționalizare, statul sârb a inventat o „etnie vlaha” și a negat că ar fi vorba tot despre români, a permis și încurajat înființarea unui Consiliu Național al Vlahilor pentru fragmentarea comunității românești, a născocit „alfabetul chirilic vlah”, a oferit doar formal, în scripte
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]