16,244 matches
-
umplea seara cu posibile partenere de dans, sau de scurte idile nocturne tinerești. Negociam cu ospătărița să ne aducă o sticlă cu vin mai ieftin, de 25 lei, care era un vin de masă - “Corăbioara de Murfatlar”, noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe Suzana, o unguroaică din Košice, un
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
curge, împotriva halucinației vreunui gând de revoltă, chinină (leac febrifug, deosebit de amar) îndulcită cu un pic, un pic de ironie... „Suntem însă striviți de masa fără leac / a unei stele situate foarte aproape. / O Pitie lăuntrică. Și ochiul ni-e sărac / deși-ndreptăm spre dânsa atâtea telescoape!” Este cât se poate de greșit să crezi că opera nu are nimic cu viața autorului ei și că acestea trebuie considerate separat sau că doar opera contează. Altă viață (alte întâmplări) ar fi
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 185 din 04 iulie 2011 Toate Articolele Autorului -Cântec șoptit- Munții noștri aur poartă Și-au purtat din veac în veac, Ne-a fost dat s-avem o soartă, Soarta unui neam sărac... Palmele acestea două, Tălpile crăpate sunt, De sudoare, nu de rouă Avem C asă pe pământ! Când străini veneau de-a valma Pe-Arieș în sus și-n jos Am răbdat mereu sudalma Și ocara pân ’ la os. Dar de-aici
MUNŢII NOŞTRI AUR POARTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367107_a_368436]
-
avionul. Da? - Bine. Astfel a mâncat câteva lingurițe de mâncare. M-am bucurat. Atunci mi-am dat seama că-mi era foame. Mirosul mâncării a stopat foamea. Oricum nu ajungea și pentru mine. - Mami! - Da iubita mea. - Acum noi suntem săraci? - Nu suntem săraci, dimpotrivă, suntem bogați. - Dar noi nu avem casă. - O să avem, îți promit. - Când? - Peste un an, adică peste patru anotimpuri. - Îmi iei o casă cu piscină? - Nu știu. - Auzi, mami? - Da. - Dar de ce nu iei și tu
27 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367094_a_368423]
-
Astfel a mâncat câteva lingurițe de mâncare. M-am bucurat. Atunci mi-am dat seama că-mi era foame. Mirosul mâncării a stopat foamea. Oricum nu ajungea și pentru mine. - Mami! - Da iubita mea. - Acum noi suntem săraci? - Nu suntem săraci, dimpotrivă, suntem bogați. - Dar noi nu avem casă. - O să avem, îți promit. - Când? - Peste un an, adică peste patru anotimpuri. - Îmi iei o casă cu piscină? - Nu știu. - Auzi, mami? - Da. - Dar de ce nu iei și tu un televizor mare
27 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367094_a_368423]
-
ale aceleași facultăți. Cum Halil nu se văita de bani, iar ea trăia din ce puteau să-i trimită părinții săi C.A.P.-iști, a fost foarte ușor ca sirianul să-și găsească loc în sufletul său disponibil de studentă săracă, dar „zburdalnică și darnică cu nurii săi”. Halil, cu apucăturile sale arabe, era atât de gelos încât fata nu putea să stea de vorbă cu niciun coleg că imediat începea scandalul când o vedea sau dacă acesta era informat prin
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
năcazuri. Crucea mă-sii că nu-mi mai iese din cap, patru fete și nici un băiat. - De, măi Vasile, o să uiți acum la crâșmă, dar acasă când te întorni, dai iar de ele. - Nu mai scap de belele. La omul sărac nici boii nu-i trag, cum este vorba românului. Ce-mi mai trebuiau copii. Auzi, nea Tase! Patru fete la douășcinci de ani! - Cum vine asta, Vasile? - Atât are muierea mea, douășcinci de ani. - Dar ce ai avut de gând
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
amiezii,/ Ascunse-n nopțile târzii” (“Lacrima”). Astfel, poetul desenează în alb și negru “ore și secunde” ce “în prafuri se destramă” (“Moartea clepsidrei”), “pe-o cale veșnic grea și lungă” (“Lacrima”). Tabloul dezolant al acelor “valuri ostenite” din “Glossă”, paleta săracă în culori, imaginea în care “furtuna se pornește, seninul iar dispare” (“Nostalgie”) vorbesc despre atitudinea contemplativă a poetului în fața vieții. Zbuciumul său este subtil înfășurat, ascuns în această atitudine aproape paralizantă, din care viziunea senină și calmă este complet absentă
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
cu ritualul inițierii, cu unitatea dintre oameni și zeități. „Dintr-o veche tradiție se atribuie templului o istorie încărcată de personaje și evenimente pline de semnificații care opun în permanență pe misionarii din Sciția Minor, discipolii luminați, ocrotitori ai celor săraci și oropsiți, coborâtori din Zarathustra, cu războinicii societății de bărbați care durează până astăzi și a căror filozofie de viață, furia destructivă, marchează omenirea încă din zorii acestei civilizații. Ulterior, încercările cutezătorilor de a dezvălui misterele Templului au creat noi
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
materiale, unind pentru totdeauna destinul acestuia cu destinele celor aflați de față, la eveniment. O tradiție care se pierdea în timp Autoarea scrie despre o lume pe care o creează pas cu pas, cu întregul ei ceremonial, cu oameni simpli, săraci, mânați de impulsuri și trăiri primordiale. Intră în scenă Palaghia, o femeie templier: „stră-stră-străbunica mea, a fost prima fecioară jurată din neamul nostru, al bălcăneștilor. Zeii au ales-o după legile lor nescrise, au ocrotit-o, i-au îndreptat pașii
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
tridimensională, animat și sonor - puțin zis stereocinematografie, pentru că totul este tras în calibrul a ceea ce s-a numit, ca specific ... XVII. PIETRICELELE SE FAC STELE, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 174 din 23 iunie 2011. „Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor” - și, după fermecata traducere din Noul Testament de la Bălgrad, „Fericiți surumanii sufletești, că acelora iaste Împărățiia ceriurelor” - (Matei 5, 3). Departe de a fi „proști”, ei au sufletul curat, sărac de impurități, foarte
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
2011. „Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor” - și, după fermecata traducere din Noul Testament de la Bălgrad, „Fericiți surumanii sufletești, că acelora iaste Împărățiia ceriurelor” - (Matei 5, 3). Departe de a fi „proști”, ei au sufletul curat, sărac de impurități, foarte compatibil cu Împărăția lui Dumnezeu. E seara de Crăciun, în care, pe la case, umblă colindătorii și «Moșul». E seara când se reface traseul spre Adevăr. E seara în care se dă și se primește. Iisus a venit
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
conduși de stea (iar darurile lor exprimă trei mari gusturi omenești). „Suntem creați să iubim, să dăm ce avem mai bun în noi, dar și să primim de la cei din jur” - scrie Ligia Seman, în ... Citește mai mult „Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor” - și, după fermecata traducere din Noul Testament de la Bălgrad, „Fericiți surumanii sufletești, că acelora iaste Împărățiia ceriurelor” - (Matei 5, 3). Departe de a fi „proști”, ei au sufletul curat, sărac de impurități, foarte
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
mult „Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor” - și, după fermecata traducere din Noul Testament de la Bălgrad, „Fericiți surumanii sufletești, că acelora iaste Împărățiia ceriurelor” - (Matei 5, 3). Departe de a fi „proști”, ei au sufletul curat, sărac de impurități, foarte compatibil cu Împărăția lui Dumnezeu.E seara de Crăciun, în care, pe la case, umblă colindătorii și «Moșul». E seara când se reface traseul spre Adevăr. E seara în care se dă și se primește. Iisus a venit
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
celui mai trist act, al înmormântării neobositului bărbat Emanuil Gojdu, care a lăsat prin testament, ce s-a deschis îndată după moartea sa, toată averea de mai multe sute de mii, spre înființarea unei fundațiuni pentru tineri, preoți și învățători săraci de religiune greco-orientală... Ceremonialul se împlini prin parohul român din Pesta, asistând încă parohul local sîrbesc și grecesc... Pe Gojdu mulți nu numai că l-au cunoscut, ba chiar l-au condamnat, mulți au aruncat cu pietre asupra sa. Aceștia
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
cincizeci de ani. k). Din a doua jumătate a venitului acestei sume, sustrăgând spesele pentru purtarea cheltuielilor, să se ajute după principiile de mai sus mai mulți tineri studenți, însă atunci să se remunereze din venit și preoți și învățători săraci cu însușiri eminente, și îmbătrâniți. l). După trecerea și a rândului al treielea de cincizeci de ani, să se adauge la capital cantitatea adunată din camete și din jumătatea acestor camete capitalizate, și astfel să se facă o sumă principală
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
specific oamenilor ce se pretind a fi spirituali. „Isus Hristos era deranjat profund de discrepanța dintre viața particulară și cea publică a cărturarilor și fariseilor. Acești oameni ajunseseră experți în a stoarce bani pe pietatea lor și mai ales, de la văduvele sărace și femeile slabe de înger, care se lăsau impresionate de pioșenia fețelor lor sacerdotale. Rugăciunile lor lungi, de ochii lumii, nu erau planificate să ajungă la Dumnezeu, ci la urechea celor ce-i ascultau. Erau rugăciuni orizontale, cu scopul de
FARISEII SECOLULUI XXI IN VIZIUNEA LUI PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367262_a_368591]
-
ridicol de mică, 375 lei lunar, un an mai târziu, la 21 martie 1919, îi dictează avocatului V. E. Cancicov, ultima sa voință: “După o muncă de 50 de ani depusă în folosul țării și al neamului meu, mor absolut sărac, dar fericit (s.n.) că am apucat zilele mari pe care le-a vestit gândul meu, prin pana mea, în acești 50 de ani, începând cu cuvântarea ținută la Putna, în al 18-lea an al vieții mele . Las moștenire urmașilor
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
care le-a vestit gândul meu, prin pana mea, în acești 50 de ani, începând cu cuvântarea ținută la Putna, în al 18-lea an al vieții mele . Las moștenire urmașilor mei - fiilor acestei țări... filele vieții mele, începută în săraca căsuță a părintelui meu, Dimitrie Xenopol, mic funcționar al țărei mele, care cu 350 de lei lunar, ținea o casă împovărată de 6 copii și care cu ajutorul sfintei gospodine ce a fost mama mea Maria D. Xenopol. ...Mi-am făcut
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
am făcut în această viață datoria, rămânându-mi și mândria că din toate comorile ce au adunat alții, ca tine de destoinici, tu nu ai adunat decât câteva cărți și dreptul ca o inimă mare să te priceapă și iubească, sărac, bolnav, bătrân, pentru tine și pentru faptele tale. Partea literară și mobilierul ce am adus în casa soției mele, Coralia A. Xenopol, la căsătorie, un birou, un scaun și câteva tablouri le las scumpei mele soții, tovarășa inimei, a gândului
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
de mâine Dar abia atunci s-aude bătând toaca în Voroneț Și ne-o dărui răsplată câte o rază de dispreț Opoziția-i Neșansa privind de sus ca din cerdac Și nu vrea să lase țara și nici poporul ei sărac E nespus de fericită și tot statornică-n ... Citește mai mult Lacrimi pe pâinePe cărări ce duc spre viață visele dispar ca fumulDin normalul de-altădată astăzi ne-a rămas doar scrumul Amintirea este-o toamnă ce-ntristează orice floareIar
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
-nceapă a-nțelege chiar de mâineDar abia atunci s-aude bătând toaca în Voronețși ne-o dărui răsplată câte o rază de disprețOpoziția-i Neșansa privind de sus ca din cerdacși nu vrea să lase țara și nici poporul ei săracE nespus de fericită și tot statornică-n ... VIII. LEGENDA TEIULUI DE-ACASĂ, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016. Legenda teiului de-acasă Și-mi răsărise atunci un tei în soartă Pui primăvăratic sub caldul
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
ȘTEFAN DUMITRESCU - SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ȘI CLASEI POLITICE ROMÂNEȘTI, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 715 din 15 decembrie 2012. „MAREA PROBLEMĂ ROMÂNEASCĂ” ȘI „FENOMENUL ROMÂNESC”. CUM SĂ NE EXPLICĂM FAPTUL CĂ SUNTEM CEL MAI SĂRAC POPOR, CEL MAI UMILIT, CEL MAI JEFUIT, CEL MAI NEFERICIT POPOR, DEȘI SUNTEM CEL MAI BĂTRÂN POPOR EUROPEAN? DE CE SUNTEM UN POPOR SLAB, LAȘ, VICLEAN, UȘOR DE PROSTIT, FĂRĂ REACȚIE LA TOT CE NI SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ISTORIE, ACCEPTÂND SĂ
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
A POPORULUI DACO-ROMÂN” ? POATE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” SĂ FIE REZOLVATĂ? ȘTIAȚI CĂ ROMÂNIA ȘI POPORUL ROMÂN DUPĂ MOARTEA LUI CEAUȘESCU SE AFLĂ ÎN ... Citește mai mult „MAREA PROBLEMĂ ROMÂNEASCĂ” ȘI „FENOMENUL ROMÂNESC”.• CUM SĂ NE EXPLICĂM FAPTUL CĂ SUNTEM CEL MAI SĂRAC POPOR, CEL MAI UMILIT, CEL MAI JEFUIT, CEL MAI NEFERICIT POPOR, DEȘI SUNTEM CEL MAI BĂTRÂN POPOR EUROPEAN?• DE CE SUNTEM UN POPOR SLAB, LAȘ, VICLEAN, UȘOR DE PROSTIT, FĂRĂ REACȚIE LA TOT CE NI SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ISTORIE, ACCEPTÂND SĂ
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
Dragnea este prezentat, mai nou, ca un penal incoruptibil. Doar morții știu adevărul! Niciunul nu a depus, deocamdată, vreun autodenunț că ar fi primit șpagă ca să voteze! Așadar, conu Tipătescu poate candida în fieful său, Teleorman, unul dintre cele mai sărace județe ale României, în care s-a lansat politic acum 22 de ani. La Craiova, sensei primar Olguța sare în barca parlamentară! Așa-i când nu găsești candidați credibili, pui primari! În rest, socialiștii, repet, au cam ținut cont de
TABLETA DE WEEKEND (171): ALINIEREA CANDIDAŢILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368651_a_369980]