6,492 matches
-
Drislavețu, fostă de demult a lui Mihail Buzea și a lui Hus, cumpărată de ei de la Nastea și cu nepoata ei Mărina, fata Husului”. Actele citate confirmă că persoana cunoscută sub numele Hus, în forma articulată Husul, avea o moșie Sărata. Deci, se vinde o bucată de pământ din moșia „de pe Sărata”, care începea din hotarul târgului domnesc Huși, așezat pe Drăslăvăț. Însă moșia pe care era satul de atunci nu a aparținut lui Hus și nici Mărinei, fata lui, această
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hus, cumpărată de ei de la Nastea și cu nepoata ei Mărina, fata Husului”. Actele citate confirmă că persoana cunoscută sub numele Hus, în forma articulată Husul, avea o moșie Sărata. Deci, se vinde o bucată de pământ din moșia „de pe Sărata”, care începea din hotarul târgului domnesc Huși, așezat pe Drăslăvăț. Însă moșia pe care era satul de atunci nu a aparținut lui Hus și nici Mărinei, fata lui, această moșie fiind așezată pe Sărata, din „hotarul târgului în jos”, până
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bucată de pământ din moșia „de pe Sărata”, care începea din hotarul târgului domnesc Huși, așezat pe Drăslăvăț. Însă moșia pe care era satul de atunci nu a aparținut lui Hus și nici Mărinei, fata lui, această moșie fiind așezată pe Sărata, din „hotarul târgului în jos”, până dincolo de vărsarea „de gura Săratei” și de Prut. Sărata, izvorând din dealurile de la sud de Huși, se varsă în Prut, la circa 35 km de oraș. Rezultă că întinderea moșiei care a aparținut urmaților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului domnesc Huși, așezat pe Drăslăvăț. Însă moșia pe care era satul de atunci nu a aparținut lui Hus și nici Mărinei, fata lui, această moșie fiind așezată pe Sărata, din „hotarul târgului în jos”, până dincolo de vărsarea „de gura Săratei” și de Prut. Sărata, izvorând din dealurile de la sud de Huși, se varsă în Prut, la circa 35 km de oraș. Rezultă că întinderea moșiei care a aparținut urmaților lui Husul începea din apropierea Hușilor și trecea dincolo de Prut. Întemeindu-și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe Drăslăvăț. Însă moșia pe care era satul de atunci nu a aparținut lui Hus și nici Mărinei, fata lui, această moșie fiind așezată pe Sărata, din „hotarul târgului în jos”, până dincolo de vărsarea „de gura Săratei” și de Prut. Sărata, izvorând din dealurile de la sud de Huși, se varsă în Prut, la circa 35 km de oraș. Rezultă că întinderea moșiei care a aparținut urmaților lui Husul începea din apropierea Hușilor și trecea dincolo de Prut. Întemeindu-și părerea pe aceste documente
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Melchisedec considera că boierul Husul stăpânea o moșie întinsă, care cuprindea nu numai locul unde s-a format târgul Huși, vatra satului Buzești și bucata de pământ dinspre râul Elan, dar și un loc la răsărit de Prut, pe râul Sărata, unde fusese odată târgul Sărata. Or, desființarea acestui târg trebuie să fi fost o consecință a deplasării locuitorilor spre Huși, a cărui înființare coincide cu acele timpuri. Prin ispisocul din 23 ianuarie 1502, Ștefan voievod confirma lui Leva (Leoa) și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stăpânea o moșie întinsă, care cuprindea nu numai locul unde s-a format târgul Huși, vatra satului Buzești și bucata de pământ dinspre râul Elan, dar și un loc la răsărit de Prut, pe râul Sărata, unde fusese odată târgul Sărata. Or, desființarea acestui târg trebuie să fi fost o consecință a deplasării locuitorilor spre Huși, a cărui înființare coincide cu acele timpuri. Prin ispisocul din 23 ianuarie 1502, Ștefan voievod confirma lui Leva (Leoa) și fratelui său Petru o bucată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târg trebuie să fi fost o consecință a deplasării locuitorilor spre Huși, a cărui înființare coincide cu acele timpuri. Prin ispisocul din 23 ianuarie 1502, Ștefan voievod confirma lui Leva (Leoa) și fratelui său Petru o bucată de loc pe Sărata, partea de pe Elan care se afla mai jos de hotarul târgului Huși pe Drăslăvăț, cumpărată de la Nastea, nepoata lui Mihăilă Buzea și de la nepoata ei, Mărina, fata Husului, cu 40 de zloți tătărăști. Documentul menționa din nou hotarul: „Iar hotarul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au apucat din veac”. Prin urmare, satul de mai înainte, târgul Huși amintit în 1502, era proprietate domnească, așezată la nord de moșia Husului; deci, se învecina „din veac” cu acea moșie care se întindea la vale, de-a lungul Săratei. Este știut faptul că târgurile erau proprietăți domnești și că posedau întinse teritorii în jurul lor, domnii dăruindu-le moșii și sate. Un an mai târziu, într-un uric din 13 septembrie 1503, se menționa un loc lângă Sărata, mai jos
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a lungul Săratei. Este știut faptul că târgurile erau proprietăți domnești și că posedau întinse teritorii în jurul lor, domnii dăruindu-le moșii și sate. Un an mai târziu, într-un uric din 13 septembrie 1503, se menționa un loc lângă Sărata, mai jos de gura pârâului Căpățâroasa, aflat în jos de gura pârâului. În hotarnică era consemnat Troianul, dovadă că e Sărata de dincolo de Prut. Teoria referitoare la proveniența numelui târgului Huși de la persoana numită Husul a fost subliniată în perioada
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moșii și sate. Un an mai târziu, într-un uric din 13 septembrie 1503, se menționa un loc lângă Sărata, mai jos de gura pârâului Căpățâroasa, aflat în jos de gura pârâului. În hotarnică era consemnat Troianul, dovadă că e Sărata de dincolo de Prut. Teoria referitoare la proveniența numelui târgului Huși de la persoana numită Husul a fost subliniată în perioada interbelică și de Virgil Caraivan, publicist și istoriograf bârlădean, preocupat de istoria locală. În studiul Hușii, Caraivan afirma că „numele Hușilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și istoriograf bârlădean, preocupat de istoria locală. În studiul Hușii, Caraivan afirma că „numele Hușilor vine însă de la un stăpânitor al acestor locuri, Husul”, dar că „Moșia Husului a devenit prin răscumpărare domnească”. Și el era de părere că târgul Sărata a fost desființat din cauza năvălirilor din afară, iar locuitorii de acolo s-au mutat pe teritoriul actualului oraș. Husiții nu ar fi putut impune un toponim localnicilor, cu voia lor, dar și a domniei, decât dacă ar fi reprezentat un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
constatările unor personalități, ca: B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Mihai Costăchescu, Gheorghe Ghibănescu, Melchisedec, Ioan Bogdan ș.a. Pe baza lor, putem crede că întemeierea actualului oraș a avut loc ca urmare a strămutării locuitorilor fostului târg al Săratei, situat pe malul stâng al Prutului, în dreapta acestui râu, într-un loc mai ferit, pe moșia Husului. * Este interesant de urmărit toponimia unor cartiere ale orașului Huși și ale unor localități din împrejurimile sale. Arsura. Sat în comuna Ghermănești, fosta
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în cazul nostru, numele satului a fost pus în legătură și cu un anume Vasile Broască. Buzești. Sat dispărut astăzi. În zona în care s-a aflat satul se găsește un deal și o vale cu același nume, lângă pârâul Sărata (plasa Prut, jud. Fălciu), între Căpotești și Ivănești. Numele satului provine, se pare, de la Mihăilă Buzea, menționat în uricul din 22 ianuarie 1495, care l-a stăpânit împreună cu Husul, după cum consemnează un alt document din 23 ianuarie 1502. Corni. Foarte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
familia Guga. Hoceni. Sat și comună (târgușor), așezate în partea de nord a plasei Mijlocu. Numele localității provine, se pare, de la numele proprietarului Hodco. Leoști. În județul Fălciu erau două sate cu acest nume: unul pe Crasna și altul pe Sărata, denumit și Cotroceni, lângă Cârligați și Rusca, făcând parte din comuna Șchiopeni (astăzi, în com. Pădureni). La cel de-al doilea se referă uricul lui Ștefan cel Mare din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în valea râului Prut; vecini: la nord - com. Drânceni, la sud - com. Duda, la est - Basarabia, la vest - Drânceni și Râpile. A fost proprietate a lui Teodor Cerchez, deputat și prefect. La 500 m de sat se află movila Răbâia. Sărata. Numele este destul de răspândit și poate să fi fost dat de depozitele saline subterane; sunt mai multe sate și pâraie cu acest nume: unul în Basarabia, în ținutul Cahulului și care se varsă în Prut, mai jos de Leova, altul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai multe sate și pâraie cu acest nume: unul în Basarabia, în ținutul Cahulului și care se varsă în Prut, mai jos de Leova, altul în județul Fălciu, care se varsă în lacul Donici. Sunt cunoscute și două sate: Gura Săratei (în jud. Fălciu, plasa Prut, com. Rânceni, Drânceni, de astăzi) și Sărata, care face parte din comuna Stănilești. Gheorghe Ghibănescu era de părere că „Gura Sărăței e în jos de Huși, aproape 40 km tocmai în comuna Rânceni, iar pârâul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținutul Cahulului și care se varsă în Prut, mai jos de Leova, altul în județul Fălciu, care se varsă în lacul Donici. Sunt cunoscute și două sate: Gura Săratei (în jud. Fălciu, plasa Prut, com. Rânceni, Drânceni, de astăzi) și Sărata, care face parte din comuna Stănilești. Gheorghe Ghibănescu era de părere că „Gura Sărăței e în jos de Huși, aproape 40 km tocmai în comuna Rânceni, iar pârâul Sărata, care izvorăște din dealurile de lângă Rusca, trece prin valea Ivăneștilor, apoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în jud. Fălciu, plasa Prut, com. Rânceni, Drânceni, de astăzi) și Sărata, care face parte din comuna Stănilești. Gheorghe Ghibănescu era de părere că „Gura Sărăței e în jos de Huși, aproape 40 km tocmai în comuna Rânceni, iar pârâul Sărata, care izvorăște din dealurile de lângă Rusca, trece prin valea Ivăneștilor, apoi mai sus de Vetrișoaia se unește cu pârâul Șchiopeni, și aproape de Berezeni, unindu-se cu Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în comuna Rânceni, iar pârâul Sărata, care izvorăște din dealurile de lângă Rusca, trece prin valea Ivăneștilor, apoi mai sus de Vetrișoaia se unește cu pârâul Șchiopeni, și aproape de Berezeni, unindu-se cu Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și se varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se varsă lângă satul Hănășeni. Trece pe lângă satele Cârligați, Leoști, Davidești, Căpotești, Ivănești etc. și se varsă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Vetrișoaia se unește cu pârâul Șchiopeni, și aproape de Berezeni, unindu-se cu Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și se varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se varsă lângă satul Hănășeni. Trece pe lângă satele Cârligați, Leoști, Davidești, Căpotești, Ivănești etc. și se varsă în Pruteț. Pentru că în dreptul acestui pârâu, peste Prut, este un alt pârâu Sărata, în județele Bender și Ismail, care se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se varsă lângă satul Hănășeni. Trece pe lângă satele Cârligați, Leoști, Davidești, Căpotești, Ivănești etc. și se varsă în Pruteț. Pentru că în dreptul acestui pârâu, peste Prut, este un alt pârâu Sărata, în județele Bender și Ismail, care se varsă în Pruteț, este foarte greu de făcut deosebirea între ele. Locul este amintit de mai multe ori în documentele secolului al XV-lea: din 12 mai 1406, 8 octombrie 1434, 11 august
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Așa cum se arată în uricul din 12 octombrie 1487, Stanciul Husea a vândut lui Lupe „un loc de sat din sus de gura Sărății, anume unde se chiamă Ulmii, și jumătate din Huseani, din jos de gura Sărății, și cu Sărata”. În documentul din 22 ianuarie 1495, satul era menționat mai sus de gura Săratei, care a fost mai demult în proprietatea lui Mihăilă Buzea și a lui Husul. Uricul, din 23 ianuarie 1502, se referă la „o bucată de pământ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Lupe „un loc de sat din sus de gura Sărății, anume unde se chiamă Ulmii, și jumătate din Huseani, din jos de gura Sărății, și cu Sărata”. În documentul din 22 ianuarie 1495, satul era menționat mai sus de gura Săratei, care a fost mai demult în proprietatea lui Mihăilă Buzea și a lui Husul. Uricul, din 23 ianuarie 1502, se referă la „o bucată de pământ pe Sărata, partea ce este despre Ialan pe din jos de târgul Hușului, ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
documentul din 22 ianuarie 1495, satul era menționat mai sus de gura Săratei, care a fost mai demult în proprietatea lui Mihăilă Buzea și a lui Husul. Uricul, din 23 ianuarie 1502, se referă la „o bucată de pământ pe Sărata, partea ce este despre Ialan pe din jos de târgul Hușului, ce-i pe Drislavăț părâul”, care a aparținut mai demult lui Mihăilă Buzea și lui Hus. Stănilești. Sat aproape de Huși, situat în dreapta Prutului. Este cunoscut un proprietar, Stănilă, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]