3,203 matches
-
moșii în zonă. Pădurea de salcâmi de la Hanu Conachi acoperă dunele de nisip aluvionare cam de de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dunele de nisip constituiau un pericol pentru așezările umane din această zonă. Prin plantarea de copaci, în special salcâmi care s-au acomodat foarte bine cu acest tip de sol, s-a stopat „mișcarea” acestor nisipuri. În această pădure se află și stejarul pufos.
Hanu Conachi, Galați () [Corola-website/Science/301213_a_302542]
-
în timpul verii,bătute de crivatul aspru în timpul iernii.Vegetația variază în funcție de formele de relief.Pe vale se întâlnește o vegetație specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
Valoarea medie precipitațiilor este redusă: 400-500 mm. Floră este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
Drumul județean DJ710A, ce leagă orașul Pucioasa de municipiul Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de plantele cultivate și de arborii de pădure (fag, stejar, ulm, alun, carpen, frasin, paltin, mesteacăn, anin, salcie, plop, tei, salcâm) se pot găsi și alte plante din care: Fauna comunei Vârfuri cu specii relativ destul de numeroase pe culmile dealurilor, prin ape, prin desișul pădurilor, sub învelișul de frunze, în pamântul negru al pădurilor se adăpostește o mare lume de ființe
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
apar porțiuni cu vegetație hidrofila. În porțiunile mai înalte ăla luncii apar pădurile din quernicee(Arhipoaia, Huzum). În ultimii 25 de ani s-a plantat mai mult plop canadian pentru a reîmpăduri lunca Șiretului. În zona dunelor de nisip predomina salcâmul, arbore care este aclimatizat de acum 115 ani, dar găsesc și stejari sau pini. În ultimul timp, floră este în scădere întrucât cea mai mare parte a terenurilor au fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul localității
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
de comunicație și căi ferate 246 hectare terenuri ocupate cu curți și construcții 469 hectare și terenuri degredate și neproductive 34 de hectare. În localitate s-au făcut anumite îmbunătățiri funciare prin plantarea dunelor de nisip cu culturi viti-pomicole și salcâm. în Baltă s-au făcut lucrări de regularizare ale albiilor minore apoi lucrări de îndiguiri, odată cu crearea sistemului de irigații cea mai mare parte a terenurilor agricole au putut fi irigate; din păcate după 1990 prin distrugere s-au diminuat
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
grupate în principal în hoteluri, care au baze de tratament recuperator ce asigură executarea procedurilor de peloidoterapie, hidroterapie, terapie fizicală și kinetoterapie. Toate au plaje proprii. Tabăra de copii Pavilioane, este amenajată din 1975, fiind situată într-o pădure de salcâm, plantație de foioase și livada de nuci. Are o capacitate de 110 locuri iar în curte se află o bază sportivă Numeroase alte unități de cazare - moteluri, vile - completează oferta turistică. Există și un camping, cu căsuțe și loc pentru
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
de foioase acoperă versanții nordici și dealurile din sud, sud-est, precum si zona de nord-est a comunei. Defrișările sunt aproape nule, în timp ce în pădurea Bacalu s-a plantat pin negru, dud și nuc, în pădurea Albina nuc și în pădurea Rotari salcâm, stejar, gorun și frasin. Ocupând aprox. 70% din teritoriul comunei, terenurile agricole au un potențial de fertilitate diferit.Solurile cu pretabilitate foarte bună pentru culturile de grâu și cele cu pretabilitate bună, cu limitări reduse ocupă doar 19% din totalul
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul, dar mai sunt și zone cu salcâmi, nuci și peri sălbatici. O parte din pădurea inițială a fost defrișată începând cu secolul al XVII-lea, pentru a se construi actualul sat. În preajma gospodăriilor sunt mulți tei, nuci și cireși. Livezi nu există și nici vii prea mari
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
vegetația naturală e una foarte variată de la cea mai joasă până la ultimul etaj (al stejarului, carpenului și fagului). Arbori prezenți că: fag (ce ocupă cea mai mare parte), carpen, stejar, cireș și puțin de tot plop. Sunt plantații (liziere) de salcâm și molid. În vechime, ținutul satului era acoperit de păduri dar acum nu a mai rămas decât două din acea întinsă pădure ce continuă până în zona Sucevei. Pădurile care au rămas, două la număr, sunt: Călugăra și Baluș. A mai
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
e păstrat de la unul dintre aceștia - Baluș. Ea e situată în partea de sud-est a satului și e mai mică decât cealaltă. Ea a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
vegetație de silvostepa în realitate vegetația naturală este o vegetație foarte variată de cea de lunca până la etajul fagului și carpenului. Arborii sunt reprezentați prin plop, salcie, arin apoi ulm și stejar, carpen și fag, a mai fost plantat și salcâm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, păpuriș, pir etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșești-Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
sub pământ se construiau opt buncăre cu suprafețe de mii de metri pătrați, fiecare cu ziduri groase de beton. Buncărele comunicau unele cu altele prin niște galerii puternic armate în beton. Deasupra totul era acoperit de pământ și erau plantați salcâmi, astfel încât nimic să nu dea de bănuit că în Pădurea Chicerea, cum era cunoscut locul, se ascunde unul dintre cele mai mari depozite subterane ale Armatei Române. Buncărele se umpleau cu armament, carburanți și soldați. Comunicarea cu exteriorul se făcea
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
Buncărele se umpleau cu armament, carburanți și soldați. Comunicarea cu exteriorul se făcea numai pe calea ferată, construită special pentru unitatea militară secretă. Trenul intra și ieșea din depozit prin niște tuneluri galerii subterane, camuflate, de asemenea, de pădurea de salcâmi. Am stat de vorba cu doi dintre muncitorii care au lucrat la una dintre cele mai mari operațiuni secrete desfășurate vreodată de Armata Română în județul Iași, operațiune denumita "Șantierul 229 - Spinoasa". Aceștia au vorbit pentru prima data cu niște
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
cele 12 hectare se construiau doar buncăre, care comunicau unele cu altele prin niște galerii. Pentru a susține calea ferată, s-au amenajat special câteva poduri și podețe. Trenul intra în unitatea militara prin niște galerii camuflate de pădurea de salcâmi. ""Nici nu-ți dădeai seama că trenul intra într-o bază militară. Totul fusese gândit să se creadă că trenul intra, pur și simplu, și se pierdea în pădure. De altfel, toată baza militară era acoperită de pădure. Să nu
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
relief edifice, topoclimatice.Este o floră luzurianta și un strat ierbaceu cu bogată reprezentare, mojoritatea speciilor făcând parte din grupul de elemente eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
la limita de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de vai (care coboară până la apă Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului, Valea lui Ban, Valea Mierlii. Dealurile sunt potrivite că înălțime, acoperite cu păduri de fag și stejar, salcâm ori plop, așa cum sunt cele două culmi amintite: Berești (382 m) și Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
satului Devesel. Dealul Bobului, cu Rapa Roșie și dealul Alion, elemente naturale ale Stârminei, precum și dealul Viilor numit și Cioaca, nu au înălțimi mari și sunt pretabile lucrărilor agricole în cazul când nu-i acoperă pădurile de stejar sau de salcâm. Șesul, care ocupă cea mai mare parte a reliefului, nu este plat, nu formează o masă uniformă decât în mică parte. În general câmpia este eterogena, dune întinse de nisip sau văi largi de fânețe ocupă suprafețe destul de întinse. Este
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
și spre sud-est spre satul Mileni există dune de nisip în grosime de 3-4 m. Nisipurile respective au fost aduse de vânturile de apus de pe terenul nisipos aflat la est de satul Crivina înainte ca acesta să fie plantat cu salcâmi, constituind astfel dealuri sau dune. Forările efectuate în ultimele decenii atestă că sub aceste nisipuri se găsesc roci tari de calcar sau chiar granitice, solul fiind creat pe o bază solidă de rocă tare. Dunărea, învolburată odinioară și liniștită după
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
ales la marginea pădurii, cresc peste 20 specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite sunt: porumbarul, alunul, cornul, iedera agățătoare. În pădurea Stirmina crește ghimpele pădureț - arbust protejat de lege. Pe mari întinderi pe teritoriul comunei este întâlnit salcâmul original din America de Nord și aclimatizat la noi din Turcia la 1750 ("salcim" - limba turcă înseamnă "dulceag") și cultivat în zona Crivina Devesel începând din anul 1900 în prezent fiind întâlnit pe toate terenurile nisipoase dea-lungul ogașelor și împrejurul satelor. Dea-lungul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
rece și care în vremurile de demult curgea mândru printr-un budan din lemn de stejar ce fusese scobit prin ardere. Pe un mic tăpșan din apropiere descopeream resturile unor vase minunate, porțelanuri brodate cu aur, în mica pădurice de salcâm și stejar încă se mai găseau resturi de vită sălbatică, de unde și denumirea. Biserica din sat datează oficial de la 1520, dar este construită pe locul uneia mult mai vechi. În cadrul bisericii și-a dormit o parte din somnul de veci
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
mărirea evaporației) și prin acțiunea lor morfogenetică (spulberarea solurilor și nisipurilor lipsite de un covor vegetal protector, formarea dunelor). Vegetația este săracă, adaptată la condițiile climatice aride. Speciile tipice de plante sunt:spinul cămilei, saxaulul, sărățica, gipsărița, pelinul negru, mimozele, salcâmul, curmalul. Absența solurilor este dictată de lipsa unui covor vegetal, șiroire și vânt, care înlătură materialele rezultate prin dezagregarea rocilor. Acțiunea slabă a proceselor chimice și biochimice explică de asemenea ritmul lent sau absența proceselor de solificare. Solurile specifice sunt
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
o înălțime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul alb), Amorpha fruticosa(salcâmul pitic), Viburnum lantana(darmoxul), Viburnum opulu(călinul), Crataegus monogyna(cununița) și Rosa canina(măcieșul). În stratul ierbos speciile dominante sunt: Calamagrostis epigeios(trestia de câmp), Agrostis stolonifera(iarba de câmp), Poa nemoralis(iarba deasă), Galium aparine(sânzâiene), Dactylis glomerata(golomăț
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
sălcii, răchițișuri, arinișuri, stejărișuri de luncă. Astăzi vegetația lemnoasă este redusa la Pădurea Rădvani în suprafață de 276 ha, formată din stejăriș în asociație cu cer, carpen și arbori rezistenți la umezeală, frasinu, ulm, păr și măr sălbatic, corn, alun, salcâm. Fauna adaptată acestor condiții era cea acvatică, piscicolă în primul rând, alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus), mihălțul (Lota lota
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]