7,371 matches
-
urmări eventualele corelații între externalismul-internalismul subiecților (ce exprimă înclinațiile lor în realizarea atribuirilor) și autodistructivitate. Aplicînd scala autodistructivității (self-distructivness scale), autorii au examinat ipoteza conform căreia externalismul corelează pozitiv cu autodistructivitatea. S-a constatat pretutindeni că scorurile ridicate la această scală o au persoanele cu o devianță secundară asumată: alcoolicii, fumătorii excesivi, șoferii periculoși etc. într-adevăr, în majoritatea țărilor, legătura evocată se activează între un pattern de atribuire și autodistrugere, deopotrivă în țări colectiviste (precum India, Hong-Kong), dar și în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ordinul să nu se execute trageri nici măcar de avertisment. Totodată, din jurnalul acțiunilor de luptă a unei mari unități rezultă că, începând cu orele 1025, au început acțiunile de retragere a unităților ce se găseau în dispozitiv la Intercontinental și Scala către Piața Romană și ulterior în cazărmile de dislocare. Col. Carp Gheorghe declară că, în baza ordinelor primite de la eșalonul superior, în jurul orelor 1028 sunt oprite coloanele unităților mecanizate și de tancuri ce se deplasau către Capitală dinspre Slobozia și
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de comenzi. Primul caiet cuprinde 23 de comenzi din care amintim : - să identifice și să coloreze o imagine dintr-o mulțime, pe criteriul dimensiunii;copilul trebuie sa execute un desen oarecare, dar limitat în chenare de diferite dimensiuni la o scală diferită, mai mică sau mai mare; - să completeze desene de diferite dimensiuni progresive, conform logicii, la scala dimensiunii alese;să urmărească un contur prin colorarea unor imagini cu elemente înșiruite îun cârd de rațe, o garnitură de tren) de la stânga
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
imagine dintr-o mulțime, pe criteriul dimensiunii;copilul trebuie sa execute un desen oarecare, dar limitat în chenare de diferite dimensiuni la o scală diferită, mai mică sau mai mare; - să completeze desene de diferite dimensiuni progresive, conform logicii, la scala dimensiunii alese;să urmărească un contur prin colorarea unor imagini cu elemente înșiruite îun cârd de rațe, o garnitură de tren) de la stânga la dreapta; - să identifice pozițiile dreapta - stânga prin colorarea unei figurine situate la dreapta sau la stânga de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de modă se pot identifica frecvent în medii precum: grupurile de tineri, persoanele cu studii superioare, persoane cu statut profesional înalt, implicate în activități sociale și afiliate unor organizații, persoane interesate de acest subiect în contexte formale sau informale. Aplicând "Scala liderilor de opinie" (Scala Rogers), John O. Summers (1970, 183) a pus în evidență faptul că, în districtul Marion Country (Indianapolis), interesul liderilor de opinie în domeniul modei vestimentare feminine ar fluctua în funcție de atenția acordată modei, îndrăzneala de a testa
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
autorii studiului a fost și gradul în care cei care se declarau lideri de opinie manifestau încredere în sine (self-confidence). În vederea determinării atributelor leadership-ului, Fred D. Reynolds și William R. Darden (1971, 451) au folosit ca tehnică de măsurare o scală alcătuită din cinci itemi. Tabelul 2.2. Distribuția liderilor de opinie în funcție de variabilele care măsoară interesul acordat modei vestimentare (după John O. Summers, 1970, 183) Interesul în modă N % Care dintre aceste afirmații descrie cel mai bine reacțiile dumneavoastră la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
devin acceptate de majoritatea publicului 292 29 Prefer să cumpăr haine care sunt clasice, mereu la modă și mereu acceptate de public 609 22 În ultimele 6 luni, ați discutat despre moda vestimentară feminină? Da 688 35 Nu 288 12 Scala liderilor de opinie a. Prietenii mei și vecinii îmi cer des sfatul cu privire la moda vestimentară. b. De obicei influențez genul de haine pe care prietenii mei îl cumpără. c. Prietenii îmi cer sfatul mai des decât merg eu să îi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acordat modei vestimentare și gradul de influență asupra receptorilor. Astfel, conform autorilor, există patru categorii de persoane: 1. Integrate social, persoane care sunt preocupate să caute informația despre modă și care, în cadrul cercetării, au înregistrat un scor ridicat după aplicarea scalei de măsurare a liderilor de opinie. 2. Independente social, indivizi care nu sunt interesați de informația despre modă, dar care se implică în activități interpersonale de comunicare privind domeniul modei vestimentare. 3. Dependente social, persoanele care sunt preocupate să caute
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu calitatea de liderii de opinie. Rezultatele au confirmat faptul că persoanele integrate social au mai multe relații interpersonale și intragrupale și tind să aibă mai multă încredere în propria persoană decât celelalte trei categorii listate anterior (tabelul 2.4). Scala de măsurare a încrederii a) De obicei reușesc să mă concentrez la ceea ce am de făcut. b) Sunt mai independent decât alți oameni. c) Cred că am mai multă încredere în mine decât alte persoane. d) Îmi place să fiu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
d) Îmi place să fiu considerat un lider. e) Cred că am o multitudine de abilități personale. Fred D. Reynolds și William R. Darden, Mutually Adaptive Effects on Interpersonal Communication, 1971, p. 453 Tabelul 2.4. Distribuția răspunsurilor în urma aplicării scalei "încredere în sine" (N = 300) (după F. D. Reynolds și W. R. Darden, 1971, 453) Categoria Încrederea Scăzut Mediu Ridicat Integrat social 6.3 62.5 31.3 Independent social 3.7 48.1 48.1 Dependent social 9.3 81
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care aceștia o făceau asupra unui număr de 16 slide-uri. Sarcina constă în specificitatea relevanței unor atribute pentru 16 imagini-stimuli dintr-o listă de atribute care descriau variabila "sociabilitate" ("cald"; "agreabil"; "sociabil") și respectiv "inteligență" ("responsabil"; "respectabil"; "intelectual") pe o scală de tip Likert cu șapte trepte. Imaginile-stimuli ilustrau o persoană în cincisprezece ipostaze, astfel: (1) cu o fustă lungă; (2) cu 20 de kilograme în plus; (3) cu o fustă lungă și cu 20 de kilograme în plus; (4) purtând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
matur-imatur; încrezător-neîncrezător; perseverent-indolent; credibil-necredibil; adaptabil-neadaptabil; serios-neserios; înțelegător-neînțelegător; încrezător-neîncrezător; temperat-impulsiv; independent-supus. Studiul a cuprins un lot de 108 studenți care au clasificat opt fotografii (câte două fotografii pentru fiecare din stilurile menționate anterior) și au răspuns unei serii de întrebări din Scala de măsurare a interesului vestimentar. Scala de măsurare a interesului în modă Încerc să îmi adaptez garderoba conform modei. Evit să port anumite haine deoarece în acestea nu mă disting. Îmi place să fiu considerat cel mai bine îmbrăcat din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
înțelegător-neînțelegător; încrezător-neîncrezător; temperat-impulsiv; independent-supus. Studiul a cuprins un lot de 108 studenți care au clasificat opt fotografii (câte două fotografii pentru fiecare din stilurile menționate anterior) și au răspuns unei serii de întrebări din Scala de măsurare a interesului vestimentar. Scala de măsurare a interesului în modă Încerc să îmi adaptez garderoba conform modei. Evit să port anumite haine deoarece în acestea nu mă disting. Îmi place să fiu considerat cel mai bine îmbrăcat din grup. Ziarele, radioul, televiziunea arată că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
determină adoptarea unor ținute la locul de muncă, subliniind că ținuta angajaților este percepută de majoritatea oamenilor ca o atitudine de respect față de companie și clienți (N.J. Rablot și M.F. Drake, 1985, 12). În acest scop, autorii au elaborat o scală de măsurare a variabilelor personale și situaționale care influențează ținutele vestimentare ale angajaților. Prima etapă în construirea acestei scale a constat în două focus-grupuri, în urma cărora au fost înregistrate atitudinile subiecților cu privire la importanța vestimentației în dezvoltarea carierei. Au fost reținute
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atitudine de respect față de companie și clienți (N.J. Rablot și M.F. Drake, 1985, 12). În acest scop, autorii au elaborat o scală de măsurare a variabilelor personale și situaționale care influențează ținutele vestimentare ale angajaților. Prima etapă în construirea acestei scale a constat în două focus-grupuri, în urma cărora au fost înregistrate atitudinile subiecților cu privire la importanța vestimentației în dezvoltarea carierei. Au fost reținute aproximativ 27 de enunțuri, care au compus patru scale: percepția asupra importanței ținutei profesionale (6 itemi), anxietatea la locul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
influențează ținutele vestimentare ale angajaților. Prima etapă în construirea acestei scale a constat în două focus-grupuri, în urma cărora au fost înregistrate atitudinile subiecților cu privire la importanța vestimentației în dezvoltarea carierei. Au fost reținute aproximativ 27 de enunțuri, care au compus patru scale: percepția asupra importanței ținutei profesionale (6 itemi), anxietatea la locul de muncă (6 itemi), încrederea în propria ținuta vestimentară (3 itemi), monitorizarea sinelui (6 itemi), interacțiunea cu clienții și superiorii ierarhici (2 itemi), planul de carieră (4 itemi) (anexa 2
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
itemi), interacțiunea cu clienții și superiorii ierarhici (2 itemi), planul de carieră (4 itemi) (anexa 2). Alte două întrebări care vizau codul vestimentar implicit și vechimea la locul de muncă au intrat în componența unui chestionar final care a validat scala, la care au răspuns 588 de persoane cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani, din zone urbane, cu o medie de 12 ani vechime în posturi de "middle management" și cu venituri anuale între 20.000 și 40
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
timpul competiției pentru a se urmări dacă echipele îmbrăcate în echipament de culoare neagră au fost penalizate mai des decât cele de altă culoare. Subiecții au fost rugați să evalueze, timp de 25 de minute, purtătorii echipamentelor în baza unei scale cu atribute bipolare: timid/agresiv; bun/rău; drăguț/jerpelit; activ/pasiv; puternic/slab (M.G. Frank și Th. Gilovich, 1988/ 2008, 75). Rezultatele acestei etape au confirmat că subiecții îi percepeau pe jucătorii îmbrăcați în echipamente de culoare neagră ca fiind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
grațios-dizgrațios; introvertit-extrovertit; emotiv-rațional; cald-rece; sincer-fals; încrezător-sceptic; logic-intuitiv; puternic-slab; relaxat-tensionat; mândru-modest; inhibat-neinhibat; aventuros-liniștit; optimist-pesimist; interesant-plicticos; eficient-cheltuitor. Alți 18 subiecți (studente) au fost rugați să vină îmbrăcați în hainele care, în opinia lor, ar comunica fidel personalitatea lor, să se autocaracterizeze prin intermediul scalei bipolare cu 20 de atribute și ulterior să fie fotografiate. Al treilea grup, format din 10 bărbați și 10 femei, a vizionat fotografiile celor 18 ținute, precum și o scurtă prezentare a acestor stiluri vestimentare. Acestor 20 de subiecți li s-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ingineri, analiști IT și profesori; o treime dintre bărbați aveau funcții manageriale și administrative. Subiecților li s-a cerut să evalueze separat sentimentele despre îmbrăcăminte ("Ce crezi despre îmbrăcămintea ta?") și despre sine ("Ce crezi despre propria persoană?") pe o scală de 7 trepte (delight-terrible). Dupa întrebările privind sentimentul legat de îmbrăcăminte, subiecții trebuiau să scrie un eseu pornind de la tema " Care sunt cele mai importante motive pentru care simțiți/evaluați astfel îmbrăcămintea?". Ulterior, a fost calculat coeficientul de corelație Pearson
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
relaționate gradului de satisfacție sau insatisfacție corporală (body cathexis). Ținând cont de aceste aspecte teoretice și dovezi empirice, Suzanne M. Sontag și Jongan Lee (2004) reiau această cercetare, propunând un instrument standardizat al măsurii relației dintre aspectele sinelui și vestimentație (Scala de măsurare a proximității hainelor în evaluarea sinelui). În ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de percepția asupra corpului, tendință evidențiată mai mult în cazul femeilor, după cum a relevat studiul lui Suzanne M. Sontag și Jean D. Schlater (1982), hainele pot reduce discrepanța dintre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pus în evidență într-un experiment proiectat de Tricia W. Johnson, Sally K. Francis și Levis D. Burns (2007). În acest sens, autorii au gândit un instrument de măsurare a preocupării subiecților de a transmite impresii pozitive celorlalți, propunând o scală cu 9 itemi, primii cinci măsurând interesul vestimentar și ceilalți patru, sensibilitatea cu privire la opiniile altora. Datele obținute au provenit de la un lot de 271 de studenți (230 de femei și 41 de bărbați), cu media de vârstă de 20 de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentar și ceilalți patru, sensibilitatea cu privire la opiniile altora. Datele obținute au provenit de la un lot de 271 de studenți (230 de femei și 41 de bărbați), cu media de vârstă de 20 de ani, care au răspuns la întrebările din Scala de măsurare a managementului impresiei, precum și la un chestionar de determinare a trăsăturilor de personalitate (extrovertit, coleric, deschidere către experiențe, amabilitate, conștiinciozitate). Dorința de a se prezenta într-o lumină cât mai favorabilă prin intermediul ținutei a corelat puternic cu personalitatea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cât mai favorabilă prin intermediul ținutei a corelat puternic cu personalitatea extrovertită și colerică a subiecților (r = 0, 164; p≤0, 01), în timp ce amabilitatea și conștiinciozitatea nu au înregistrat valori semnificative statistic pentru predicția managementului impresiei (T.W. Johnson, 2007, 241). Scala de măsurare a managementului impresiei înfățișării 1. Mă tem despre părerile pe care ceilalți și le fac cu privire la felul în care arăt și sunt îmbrăcat. 2. Acord timp gândindu-mă la impresia pe care o las celorlați cu privire la înfățișăre mea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atunci codurile vestimentare formale impuse în unele organizații ca modele de competență vor fi înlocuite de ținuta liberă și lejeră? Aversiunea față de cadrele formale de autoritate și extinderea "culturii de contestare" vor instaura "codul impoliteții" în locul manierelor? Anexe ANEXA 1 Scala de măsurare a rolului hainelor în evaluarea sinelui Dimensiunea 1. Hainele în relație cu selful-structură Hainele pe care le port reprezintă ceea ce sunt. Hainele mele sunt parte din mine, nu doar o simplă posesie. Hainele mă ajută să devin ceea ce
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]