5,013 matches
-
prieteni și ... dușmani, de buni și răi ... , analizați și judecați cu mintea ageră a unui copil care evoluează surprinzător și care, deși se maturizează rapid, obligat de vicisitudinile existenței, nu-și va pierde candoarea și sinceritatea nici măcar atunci când, matură devenind scriitoarea, laurii gloriei publice îi vor încununa fruntea. „Tata se ocupa, pe lângă serviciul de la Sfatul Popular din comuna Șușani, cu alfabetizarea. Mama, care era analfabetă, era tare mândră de el. Pe ea a învățat-o să se iscălească, atât a reușit
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
sosit pe lume copiii etc., etc. Deci, fericirea nu e peste mări, nici pe sus adusă de vreun zeu, ea e aici în lucrurile simple, care sunt în jurul tău, mereu ... Copil plecat dintr-un sătuc uitat de lume al Vâlcei, scriitoarea Titina Nica Țene a urcat, cu tenacitate și cu îndrăzneală, scara cunoașterii, impunând timpului contemporan scrisul ei luminos și curat. Mi-e dragă această olteancă micuță, „de nevoie”, pentru demnitatea cu care și-a înfrânt temerile și durerile, purtându-și
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
face doi bani. Nisip fierbinte, scoici și melci pe mal, Un înger ud pe aripi își ia zborul Căci înc-o dată l-a salvat din val Pe dumnealui - Supraviețuitorul. (Din volumul "Gondola de Constanța - Cu inboxul la vedere", scris împreună cu scriitoarea din Veneția Ina-Simona Cîrlan) Constanța, 30 septembrie 2012 Referință Bibliografică: Supraviețuitorul / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346, Anul IV, 07 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
IEI ROMÂNEȘTI LA TORONTO Autor: Milena Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului 21 iunie, zi lungă de vară, a fost și zi de sărbătoare, de celebrare a sufletului iei românești la Toronto. Împreună cu scriitoarea Elena Buică, Buni, cum o numim cu drag, am participat la expoziția iei românești ce a avut loc la Muzeul de textile din oraș, ca primă ediție a Festivalului Iei. Festivalul a fost organizat de Tradicious (Canada) în parteneriat cu
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
spre exemplu, cuprinde și alte zone ale domeniului: elite franceze în epoca modernă, relații franco-americane, studii de strategie etc27. Fiindcă profesoara Catherine Durandin e un om de cultură deosebit de complex, a cărui operă comportă analize pe multe planuri. Publicistă și scriitoare (i s-a tradus deja un roman)28, pe teme ce ne interesează nu mai puțin 29, ea trebuie citită integral, nu numai în secvențele ce se armonizează mai lesne cu habitudinile noastre de gîndire. Cîștigul ar fi, putem fi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Conservator și va susține, cîndva, recitaluri pe scenă. Nu în iarbă. De abia cînd am pus portretul Virginiei Woolf în expoziție, între celelalte, mi-am dat seama că, de fapt, deși îi semăna perfect, n-o pictasem pe marea scriitoare: chipul acelei femei, de-acum îmbătrînite, era al mamei mele. La trei zile după vernisaj, cineva s-a apropiat și mi-a spus: formidabil! e chipul mamei mele. În preajma închiderii expoziției, altcineva mi-a mărturisit cu voce gîtuită de mirare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi cu toții negustori sau literați. La ei este mai sigur că un general care pierde o bătălie va obține iertare, decît că unul care va învinge va fi aplaudat". Cele două războaie mondiale au cam răsturnat subtila constatare a scriitoarei franceze, nu? După Helsinki, s-a tot comentat faptul că periculoasă, azi, pentru stabilitatea europeană nu e puterea turbulentei Rusii ci slăbiciunea ei. Nouă ne crește inima cît o jimblă cînd auzim că Rusia-i slabă, dar cu asta n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ieri-de azi, al exacerbatului feminism occidental, replica unei Simone de Beauvoir. De altfel, ea însăși practicantă a relațiilor libere cu bărbații, dar și militantă a mișcării: poți fi feministă fără să urăști neapărat bărbații; bărbații și femeile ne asigură scriitoarea sînt lăsați pe pămînt pentru a se bucura de un ansamblu de raporturi afective, sexuale, senzuale și intelectuale, într-un cuvînt, pentru a încerca... să comunice. Se pare că femeia daco-romană e convinsă dintotdeauna de toate astea, iar alegația franțuzoaicei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
apăsător, cel al Norei Iuga, în România literară, nr. 40. Sînt zile consumate recent în Berlin, într-o lumină cvasimalefică, de lume damnată, fără pic de geană senină. Dacă în locul fotografiei autoarei, una decrepit-crepusculară, ar fi stat cealaltă imagine, a scriitoarei tinere, cu încîntătoarea ei față George Sand, atunci notațiile în silnic minor de-acum ar fi părut doar exerciții de orgolioasă bravadă stilistică. Dar nu, frazele de altfel extrem de păstos tratate vor, obstinat, să convingă prin greața (oarecum sartriană), lehamitea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mașini. Romanciera nonagenară Ioana Postelnicu, atît de inconsistentă în prezentul nostru, încît o credeam de mult doar legendă, una fabuloasă, e-adevărat, începută în cenaclul lui Lovinescu, răspunde recent unor întrebări atît de fanteziste, de șui, încît doar replicile dezinvoltei scriitoare, ea însăși o nestăpînită fantezistă, le sînt pe măsură. Băiatul cu aparatul se întreabă la un moment dat, o dată cu congenerii săi, dezabuzat: Ce-i de făcut? Să ne punem ștreangul de gît? Asta în nici un caz. Trebuie să privim în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de cînd lumea. Pentru că s-a ivit în lumea nouă, postdictatorială, tehuie și minunată, cu un nume-conștiință, furat mai ieri-alaltăieri.) Așadar, în agenda personală cu maimuțe: debut absolut! Ce s-a (mai) întîmplat dară de cînd mi-am... contuzionat dreapta scriitoare (și pictoricească)? O, cîte! Sper să le inventariez pe îndelete, cu dorită acribie și trecute prin filtrul uzului personal să le restitui celor care mi-au dus dorul. Sau celor care m-au crezut răposat. Acum însă la frisonatul debut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de... masele largi populare. De bine-de rău, masele astea își tîrîiau traiul cum puteau, închisorile însă gemeau de elitele românești, cele ce definiseră o țară în plină emergență europeană. Asta pînă la invazia tancurilor rusești și înstăpînirea hahalerelor autohtone. Abrevierea scriitoarei, dincolo de tăietura ei ludică, diagnostichează exact starea de spirit a junimii din sinistrul interstițiu. Restrîngînd aria la un Iași care, oricum, nu fusese un oraș oarecare, sînt de rememorat secvențe stenice, sustrase cu perspicacitate activismului și securismului local, în stare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Messa da Requiem (Manzoni Requiem); ultima să opera Aida își avusese premieră în 1871 iar Wagner devenise între timp cunoscut în Italia; ce fel de muzică ar putea produce acum bătrânul 438 Maestro din Busseto? Blanche Roosevelt, o cântăreață și scriitoare americancă, care vizită Italia la vremea respectivă, a imortalizat scenă în scrisoarea sa dela “Otellopolis” din 5 Februarie 1887, descriind tensiunea crescândă din orașul Milano, cum fiecare om s-a trezit dis de dimineață, în jurul orei 5, cum piața din fața
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bine scrisă, cu cîteav culmi dramaturgice (scena cu "la mulți ani", revolta în fața avertismentelor venite din pereți; în partea a doua nu e clară semnificația vecinilor... EUGEN TODORAN, regizor: Tematica piesei oferă un prilej pentru un spectacol notabil. OANA POPESCU, scriitoare: ...este necesară eliminarea unor lucruri conjuncturale, și să se salveze semnificația filosofică. VALERIA DUCEA, critic teatral: un talent matur, fără stîngăciile debutului; o piesă matură, solidă ca idee, dialog, portretizare; are lungimi; deranjează fixațiile internaționale; "regulamentul" poate să aibă ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mirat oarecum contrastul dintre robustețea și optimismul prezenței doamnei profesoare În fața noastră și interesul neștiut de noi pentru precaritățile și pesimismul de sorginte existențială. Mirat, dar și Încântat am fost când am descoperit În timpul studenției că doamna Cernichevici este și scriitoare și că Îi apăruseră deja primele două volume din Efemeride. Astfel, puteam avea acces la o altă dimensiune a personalității Domniei Sale, fapt care s-a consumat de Îndată, oarecum ascuns și cu ceva precauție. Am descoperit atunci - iar acest lucru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
, revistă literară și pedagogică apărută la București în două serii: bilunar de la 15 martie 1863 la 31 octombrie 1865 și lunar din ianuarie până în mai 1868. Scriitoarea Constanța Dunca-Schiau, întoarsă de curând din Franța, unde se făcuse cunoscută ca prozatoare sub pseudonimul Camille d’Alb, conduce publicația (al cărei subtitlu era „Litere-științe-arte-pedagogie-industrie”), iar secretar de redacție este Gr. H. Grandea. Revista susține egalitatea în drepturi a femeii
AMICUL FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285322_a_286651]
-
, Marta (5.III.1914, București - 15.VII.2000, București), bibliolog, editor și istoric literar. Este fiica Elenei Andronescu, absolventă a Facultății de Litere și Filosofie din București, și a colonelului Gheorghe Andronescu, fratele scriitoarei Smara (Smaranda Gheorghiu). Urmează școala primară și liceul la Târgoviște, iar din 1932, cursurile de istorie din cadrul Facultății de Litere și Filosofie din București, obținând licența în 1937. În anul precedent absolvise cursurile Înaltei Școli de Arhivistică și Paleografie de pe lângă
ANINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285376_a_286705]
-
scriitor în ambianța grupării „Iconar”, fiind unul dintre fondatori. Debutase în revista „Junimea literară” (1931), în care va fi prezent, aproape număr de număr, până în 1935. A mai colaborat cu versuri, proză, publicistică literară și culturală la „Glasul Bucovinei”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Țara Șipenițului”, „Buna-Vestire”, „Convorbiri literare”, „Bucovina”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina literară”, „Universul literar”. După al doilea război mondial, la Suceava, pune bazele grupării literare „Voievodul”, împreună cu Dimitrie Loghin, Mihail Cazacu și D. Florea-Rariște și reușește chiar să publice
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
la șezători literare în Bucovina (1908, 1910), este membru fondator al Societății Scriitorilor Români (1909), vicepreședinte, apoi membru, în primele trei comitete. Prietenia cu Iosif se destramă în anul 1910, întrucât A. nu poate să reziste pasiunii pentru soția acestuia, scriitoarea Natalia Negru, cu care mai târziu se va căsători. În fața reproșului tăcut ori a ostracizării fățișe, accentuate după moartea lui Iosif, scriitorul, fire orgolioasă, bravează, caută să se impună publicând frenetic. Numit, în 1911, inspector în Ministerul Cultelor și Artelor
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
pagini literare”, „Universul”, „România de mâine”, „Naționalul”, „Palatul de Justiție”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Politica”, „Teatrul de mâine”, „Democratul”, „Gazeta Capitalei”, „Dimineața”, „Răsăritul”, „Actualitatea”, „Lumea copiilor”, „Cultura poporului”, „Țara voievozilor”, „Veselia”, „Universul copiilor”, „Fântâna darurilor”, „Luceafărul literar și artistic”, „Omul liber”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Isis”, „Cuvânt bun”, „Ortodoxia”, „Gazeta”, „Duminica copiilor”, „Luceafărul literar și critic”, „Epigrama”, „Curentul magazin”, „Progresul literar”, „Rapid”, „Glasul neamului”, „Curentul pentru copii și tineret” ș.a. (cifra finală însumând, probabil, peste 120 de titluri). Prestația în fruntea unor
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
poet, în 1957, în paginile ziarului „Flamura Prahovei”, iar în 1962, Mihu Dragomir l-a lansat cu două poezii în „Luceafărul”, la rubrica „Steaua fără nume”. A semnat și cu pseudonimele Ștefan Ibănescu, Nicolae Boroda, Radu Iarnea. Este căsătorit cu scriitoarea Victoria Dragu. D. debutează în 1971 cu volumul Drumuri ca-n palmă, cuprinzând scurte povestiri ce excelează prin concizie, analiză lucidă și o deosebită putere de sugestie. Varietatea mediilor investigate, precum și diversitatea modalităților stilistice, de la notația lirică la duritatea pasajului
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
Publicația urmărea „strângerea energiilor” și reliefarea „notelor locale în sufletul național”, cultivând, cel puțin programatic, ideea stimulării vieții culturale a zonei. Primul număr se deschide cu un articol semnat de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu: Hortensia Papadat-Bengescu semnează medalionul
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
acest context, Anna Comnena amintește pe un Pudilă (Pudilas), "fruntaș al vlahilor", poate comandant al frontierei de la Dunăre, care l-a înștiințat pe împărat despre atacul cuman (Anna Comnena, X, 2, în Fontes, III, p. 115). Pe de altă parte, scriitoarea bizantină precizează că românii din sudul Dunării, buni cunoscători ai drumurilor din zonă, îi călăuzeau pe năvălitori (cumani) prin defileele munților, în înaintarea lor spre Adrianopol. Dar, în final, expediția din 1094 s-a încheiat prin capturarea pretendentului și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Fr. Schiller, Fecioara din Orléans (1909). Singură, fără familie, stingheră îndeosebi după moartea părinților și a unor prieteni, C. stă mai mult la București, găzduită de cunoștințe înstărite. După război, colaborează la „Sburătorul”, „Vlăstarul”, „Țăranul”, „Foaia tinerimei”, „Cosinzeana”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Duminica ortodoxă” etc. Propunea Teatrului Național, de asemenea, câteva drame în versuri și tipărea, în colecția „Pagini alese din scriitorii români”, broșura Poezii (1925). Moartea poetei, într-un azil de bătrâni, stârnește o vie emoție în lumea
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
unui medic ș.a.), Ion Gorun, Al. Cazaban ș.a. figurează Gala Galaction cu povestirea Hârcă pentru hârcă, reprodusă din „Viața românească”. Este meritorie intenția redacției de a promova dramaturgia originală, dar chiar publicând piesele Constanței Hodoș, dezideratul nu este satisfăcut. Aceeași scriitoare e prezența cea mai consecventă în paginile ziarului, cu recenzii, cronici literare, teatrale și muzicale, articole pe teme culturale, educative etc. Mai semnează articole Ion Gorun, I. Lupaș, Enea Hodoș, compozitorul Timotei Popovici, Olimpiu Boitoș. Sunt evocați Petru Maior, St
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]