5,506 matches
-
iubit mai mult decât orice în viață. A călătorit mult, arătând în lume adevăratele valori ale culturii tradiționale, dar de fiecare dată s-a întors în căsuța și atelierul său de la Cincu.” (Rodic Kronberger - etnograf) Suciu Sever 1924 - 1997 Pictor, sculptor Născut la data de 17 februarie 1924 în localitatea Gâmbuț, județul Mureș. Debut - 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 162, 163, 223 Szabó Francisc 1941 Pictor Născut la 15 mai
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
nevoia exprimării unui anume sentiment, împrumutând Haina faptelor în desfășurare.” ( Ilie Călin) Șerban Ion Pictor Localitatea: Craiova Studii: Muncitor Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971. Șerban Nicolae 1949 Sculptor „Pot spune că sunt autodidact; nu m-a învățat nimeni, n-am făcut școală, nici măcar Școala Populară de Artă. Am început să sculptez doar din pasiune. Mi-a plăcut și-mi place, chiar dacă nu pot spune că sculptura mea e
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
uneori în jocul lor de interese și personalități de prestigiu ale culturii românești {\cîte 21}. Dacă cele două librarii Saraga nu făceau decât opera de editare, se impune firesc întrebarea: cui aparțin proiectele în desen ale medaliilor și cine erau sculptorii gravori care, de fapt, realizau machetele după care se băteau medaliile respective ? Proiectele (în desen) ce se găsesc în Arhivele Statului din Iași nu poartă nici o semnătură și dintre documentele consultate de noi, doar unul face referiri la autorii de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
bani, a proiectului realizat de un artist desenator și machetator local. Trebuie să acceptăm ideea că gravorul putea fi angajatul firmei străine la care se comandă baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusa în fig. 82rv n.n.) lucrata cu multă artă după machetă originală a unuia din cei mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dintre frații Saraga riscă să arunce un con de umbră asupra festivităților prilejuite de dezvelirea statuii. În situația respectivă, Primăria din Iași a apelat la serviciile sale și, la rândul sau, este posibil să fi apelat la profesorul Celești Fabio, sculptor medalier în timpul liber, care, așa după cum arătăm mai sus, cu numai doi ani în urmă câștigase concursul național pentru realizarea medaliei lui Ștefan cel Mare{\cîte 27}. După cum se poate constata, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și premiul special al juriului, la secțiunea numismatica. O sinteză a lucrării de față a fost prezentată în cadrul simpozionului organizat la Muzeul „Vasile Pârvan” cu ocazia acestei manifestări. Mai mult decat meritorie este expoziția itineranta „101 PORTRETE ÎN MEDALISTICA” aparținând sculptorului leton, Janis Strupulis din Riga și organizată de profesorul Victor Macarie din Iași. Primele două expuneri au avut loc în prezența autorului la Muzeul „Mihai Eminescu” din Parcul Copou al Iașilor și la Muzeul de Istorie „Vasile Pârvan” din Bârlad
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mai sus, de placheta comunei Iași, realizată de Fany Saraga, la Aniversarea Dinastiei, de medalia aniversativa Decebal, realizată din inițiativa SNR (fig. 18av si18rv) și de o placheta artizanala Decebal, turnata la Iași, după un model realizat în ipsos de sculptorul ieșean profesorul Ion Tamâș (fig. 19unifață). O medalie realizată în 1988 prezintă pe avers (fig. 20av), în viziunea sculptorului St. Grudinschi, chipul voievodului Alexandru cel Bun, având în planul secund un pergament sigilat și anii de domnie 1400-1432, înconjurat de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
inițiativa SNR (fig. 18av si18rv) și de o placheta artizanala Decebal, turnata la Iași, după un model realizat în ipsos de sculptorul ieșean profesorul Ion Tamâș (fig. 19unifață). O medalie realizată în 1988 prezintă pe avers (fig. 20av), în viziunea sculptorului St. Grudinschi, chipul voievodului Alexandru cel Bun, având în planul secund un pergament sigilat și anii de domnie 1400-1432, înconjurat de o bandă circulară cu inscripția NOS ALEXANDER VOIEVODA DOMINUS TERRAE MOLDAWIENSIS (Noi Alexandru Voievod domn al Țării Moldovei). Pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
EPISCOPUS † 1948 IASSIENSIS, jos. Întreaga zona centrală a aversului este dominată de efigia episcopului Durcovici având deasupra umărului drept anii existenței sale lumești, dispuși pe două rânduri despărțite de linie orizontală, 1888 / 1951 (fig. 29av). Imaginea medalistica realizată după machetă sculptorului Maximillian Fetiță ne duce cu gândul la o caracterizare făcută de diaconul Cristinel Farcaș „Statura să înaltă și slabă, fata ascetica, chipul nobil și binevoitor, expresia clară a feței, privirea lui sfredelitoare și, mai ales, nevinovăția vieții, toate acestea au
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetata, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre care, ca și în cazul celorlalți artiști creatori de la Monetăriei Statului, s-a scris încă puțin și abia în ultimii ani{\cîte 43}. Maestrul Constantin Dumitrescu nu este la primele efigii Ștefan cel Mare și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
activitate, marchează împlinirea unei jumătăți de secol de la înființarea Facultății de Educație Fizică și Sport la Iași. „INSTRUMENT DURABIL AL MEMORIEI COLECTIVITĂȚII, MEDALIA ESTE DEOPOTRIVĂ SURSĂ ISTORICĂ ȘI OPERA DE ARTĂ. FABRICAREA EI DEPINDE ÎNCĂ, ÎN MARE MĂSURĂ, DE MĂIESTRIA SCULPTORULUI MEDALIST ȘI A GRAVORULUI, DECÂT DE METODE TEHNOLOGICE MODERNE.” ING. CRISTIAN CIORNEI, REGIA AUTONOMĂ MONETĂRIA STATULUI, ACTIVITATEA MEDALISTICA 1990-1997, BUCUREȘTI 1998, COPERTA 4 B - CU PRIVIRE LA IMAGINILE SIMBOL DE PE MEDALIILE INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN IAȘI Medalia de protocol a Universității
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a fost valorificata și emblemă acesteia adoptată în 1993 - statuia lui Asachi căreia, la vremea dezvelirii (1890), i se negau veleitățile artistice, numită mai tarziu „ușarnica” datorită schimbărilor de amplasament. După cum lesne se observă, operă cioplita din marmură albă a sculptorului Ion Georgescu, este reprodusa pe medalie fără soclu și implicit fără placă cu inscripția „Primului învățător, Gheorghe Asachi, școalele românești recunoscătoare” (fig 53av). Această reprezentare, ca și anii de pe emblemă și de pe revers (fig. 53rv), fac trimitere mai explicit la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
compoziție suprafețele hexagonului pot fi văzute în plan și că jumătăți de pătrate ce-i alcătuiesc zonele marginale, iar celelalte jumătăți că fete ale piramidei cu inscripție din zona centrală. Prezența lui Enescu în medalistica românească se datorează unor mari sculptori și creatori de medalii precum G. Stănescu, Ion Jalea, Nestor Culluri, Gheorghe Adoc și a debutat în 1946 la aniversarea a 65 de ani ai compozitorului. La loc de cinste trebuie așezat și proiectantul medaliei în discuție, care comunică mesajul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mai valoroase spre sfârșitul secolului al XIX-lea și datorită înființării, în 1870, a Monetăriei Naționale. A doua direcție este cea străină, care presupune realizarea medaliilor (în special cele legate de Unire și domnitorul Cuza) în ateliere din Franța, de către sculptori francezi, apoi de către artiști gravori germani în ateliere din țara lor{\cîte 72}, pentru ca, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, realizarea medalistica străină să se diversifice, cunoscând și alte influențe (austriacă, elvețiană). După cum am văzut, efigia lui Mihail Grigore Sturza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
MARILOR LOR PATRIOȚI” CAROL - semnătură autografa (81rv). După cum este lesne de înțeles, documentul medalistic reprodus consemnează în metal intenția autorităților de a dezveli statuile celor două mari personalități în același an, 1911. Statuia lui Kogălniceanu (amplasată în fața Universității), operă a sculptorului V. Hegel, a fost dezvelita în 1911, cea a lui Cuza (amplasată în fosta piața Bacalu, actuala Piața a Unirii), operă a italianului Rafaelo Romanelli, din motive care se subînțeleg, a fost dezvelita un an mai tarziu. În afară de valoarea documentara
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
SUA și cu atâția și atâția alții în alte țări. În medalistica românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după machetă sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante - una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătură autografa / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCUREȘTI, pe revers (fig. 102rv), și alta fără inscripția 80 ANI / FILARMONICA BUCUREȘTI în legendă. Medalia are elemente de o
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mărginita de cercuri liniare, cu legendă CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru notă de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverența sugerate de maxilare puternice, de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
câteva dintre acestea: Nicolae Iorga, George Enescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a și murit aici, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea și, bineînțeles, Ion Cantacuzino, mobilizat că ofițer-medic. De atunci datează prezenta în medalistica românească a doctorului Cantacuzino, prezența datorată ofițerului sculptor francez din misiunea generalului Berthelot, André Lavrillier. Cum este vizibil, savantul este surprins de Lavrillier din profil stânga, lucrând la microscop. Vestimentația bustului nu este așa cum ne-am aștepta, halatul alb, ci vestonul militar cu epoleți - pe care nu distingem
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe frunte și pieptănat cu cărare în stânga, mustață și barbișonul - care-i dau o alura inconfundabila. Modelul medaliei este realizat în 1918 la Iași, după o fotografie pe care o găsim reprodusa în monografia consacrată doctorului Cantacuzino, de Petre Tăutu, sculptorul înlocuindu-i, după cum se vede, doar vestimentația civilă, cu cea militară (fig. 108unifață) {\cîte 101}. La Iași este și turnata în bronz (1250 mm), așa cum probează și inscripția plasată în zona liberă dintre ceafa efigiei și marginea medaliei, A. LAVRILLIER
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
anul 1933 (fig. 109unifață). După cum lesne se poate constata, efigia de pe această reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av și 110rv), realizată în anul 1963, la centenarul nașterii marelui savant, este opera a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din notă realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția, ușor sesizabila, pentru linia ondulata, jocul de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
obiect de reflectare în medalistica în 1934. Bănuim însă că teza de absolvire, laureata de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui nume nu l-am mai întâlnit în medalistica românească a perioadei interbelice. Pe aversul acesteia, (fig. 112av) ne întâmpină capul doctorului Juvara, având alura efigiilor imperiale de pe medalioane române. Chipul este prezentat în profil spre stânga
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu caractere foarte mici, plasată în câmpul liber din dreapta efigiei de pe avers intra în contradicție cu mesajul legendei de pe revers OMAGIU / PROFESORVLVI / DOCTOR AL. SLĂTINEANV, continuată dedesubt pe două rânduri, PRIETENII COLABORATORII / ȘI ELEVII SĂI întrucât aceasta consemnează alături de numele sculptorului, André Lavrillier și anul realizării medaliei care este și anul morții savantului, 1939. Pe avers, (fig. 114av) chipul lui Al. Slătineanu cu barbă și mustață în profil spre stânga, este încadrat în partea superioară de inscripția semicirculara PROFESOR DOCTOR ALEXANDRV
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalistica. Pe aversul medaliei, (bronz, 80 mm) este prezentat chipul acestuia în profil spre dreapta, cu puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului Myron, din secolul al Vlea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului), face trimiteri la antropologie în general, dar și la cursul de anatomie plastică, susținut de profesorul Rainer la Școala de Arte Frumoase, cât și la conducerea de către acesta
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și că, în traducerea acestuia, are următorul sens: ,,Chiar de-ai cutreiera toate drumurile, n-ai putea afla hotarele sufletului, atât de adânci îi sunt cutele”{\cîte 110}. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare de excepție a sculptorului A. Bordenache, a cărui semnătură autografa apare atât pe avers, cât și pe revers. Menționam că medaliile originale au, ca semn de autenticitate, inițialele poansonate pentru numele și prenumele sculptorului A și B. Medalia poartă însemnele măiestriei grafice prin reliefuri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
se poate observa, medalia este o realizare de excepție a sculptorului A. Bordenache, a cărui semnătură autografa apare atât pe avers, cât și pe revers. Menționam că medaliile originale au, ca semn de autenticitate, inițialele poansonate pentru numele și prenumele sculptorului A și B. Medalia poartă însemnele măiestriei grafice prin reliefuri dur accentuate, care dau trăsăturilor fetei o expresivitate aparte, interiorizare și tenacitate, dar și însemnele vârstei. Așa cum arătăm mai sus, medalia impresionează în mod deosebit prin subtilitatea și puterea de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]