4,368 matches
-
cazul a fost reclamat nu s’a luat nici o măsură Împotriva acestuia”. Trebuie amintit faptul că nu toți evreii, de la Huși sau de-aiurea, erau speculanți plini de bilete de bancă, majoritatea fiind „...pauperi din cauza lipsei alimentelor ca urmare a secetei din vară”. potrivit raportului. v. Milioane de lei la dispoziția evreilor din Huși Cu toate că suma de 84 de milioane de lei trimisă de organizația de Întrajutorare „Joint” a evreilor americani poate părea colosală, nu trebuie trecut peste faptul că moneda
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a ridicat depe umerii CARS-ului 130-150 de Înfometați”. Pentru a salva forța tânără a națiunii, organizațiile de binefacere Înființate atunci la urgență au primit sprijin guvernamental pentru a strămuta un mare număr de copii În zonele țării neafectate de secetă precum Oltenia sau Banat așa că nici vlăstarele evreilor hușeni nu au făcut excepție decât, poate, numai la gazdele unde aveau să fie repartizate și care, mai mult ca sigur, erau tot de religie mozaică. „Când au fost trimiși copiii În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evreilor hușeni nu au făcut excepție decât, poate, numai la gazdele unde aveau să fie repartizate și care, mai mult ca sigur, erau tot de religie mozaică. „Când au fost trimiși copiii În regiunile care n’au fost lovite de secetă, CDE-ul a Îmbrăcat câțiva dintre ei”, se lăudase tov. Gutman. Cu toate că evreii nu sărbătoresc Crăciunul creștin, totuși Gutman amintise de donațiile organizației sale, adică „...12 articole de Îmbrăcăminte ca: rochițe, capoate și cămeșuțe pentru copii”. Aceeași sărbătoare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-și mai auto-Încălzească suflețelul chinuit de neputință, acesta notase (pe marginea anemicelor angajări) următoarele: „Am ajuns la concluzia că ceva s’a ameliorat În munca CDEului”. Lauda de sine nu miroase niciodată a bine dar, vorba ceea, la vreme de secetă e bună și o ploaie cu gheață. Marea problemă a apatiei politice de care fuseseră cuprinși chiar și membrii de vază ai organizației, fusese readusă În actualitate sub forma unor scuze sau a unor semne de Întrebare: „La 30 Mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pildă, În numărul 255/14 decembrie 1968 ar fi trebuit să apară articolul intitulat „Pledoarie pentru un factor dinamizator al vieții de organizație În munca colectivă” În care se vorbea despre „...realizările bune obținute În comuna Pungești chiar În condițiile secetei din acest an (1968, n.n.)”. Toate bune și frumoase dacă autorul n-ar fi alunecat pe niște fraze neplăcute ochilor cenzorului scriind cam așa: „În condiții de secetă se face simțită În orice cooperativă agricolă o tendință consumatoristă care acționează
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se vorbea despre „...realizările bune obținute În comuna Pungești chiar În condițiile secetei din acest an (1968, n.n.)”. Toate bune și frumoase dacă autorul n-ar fi alunecat pe niște fraze neplăcute ochilor cenzorului scriind cam așa: „În condiții de secetă se face simțită În orice cooperativă agricolă o tendință consumatoristă care acționează, uneori, spre limite maxime neobișnuite” adică ceva asemănător expresiei „Mănânci de unde n-ai”, completăm noi. Ziaristul cu pricina (al cărui nume nu a fost divulgat) continuase cu niște
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
am găsit o locuință, care fiind bombardată, arăta jalnic, cu acoperișul spart, pereți crăpați iar când ploua trebuia să punem vase și lighene pentru a proteja locuința. Dar calvarul familiei mele încă nu se terminase. Au venit acei ani de secetă, foametea făcea victime printre refugiați dar și printre localnici. În momentul cel mai greu am fost salvați de niște prieteni și de un frate al tatălui meu, atunci când am primit prin poștă un sac cu 300 Kg. de făină. Acel
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Silvia Stoian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1702]
-
decreței, viză de ieșire din țară, treapta întâia de liceu, treapta a doua și ce mai rămâne după toate acestea? Revoluție, cupoane de acționar, mineriade, greve, repartitoare, termopane, inflație, criză financiară și ce mai rămâne după toate acestea? Cutremure, inundații, secetă, alegeri, alunecări de pământ, abonament la Internet, portofoliu obligatoriu la limba română de clasa a V-a și ce mai rămâne după toate acestea ? Acesta este Nilul nostru, pe care vai, trebuie să-l traversăm pe spinare de crocodil, neavând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ironie, ambasadorul României, probabil datorită acestor isprăvi. Din toate părțile țării, știrile erau că agenții partidului comunist, sub ocrotirea armatelor sovietice, agitau și tulburau viața oamenilor și le prădau casele. Nimeni nu-și mai putea vedea de treabă. Satele, din cauza secetei și a pămînturilor nelucrate, nu mai aveau ce mînca, problema aprovizionării cu cereale devenise imperioasă. Tătărăscu a ridicat chestiunea în consiliul de miniștri, care a hotărît să se importe grîu și porumb din străinătate. Cum din Europa nu era cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
prieteni găsindu-și alte culcușuri. Primul an de studenție s-a scurs destul de repede. Mi-am susținut examenele programate și m-am Înapoiat În mijlocul familiei și al satului, care fierbea sub știrile de pe frontul din vest, anunțata reformă agrară și seceta din răsăritul țării. Am intrat În această vâlvătaie. Mi-am ajutat familia și În același timp am participat activ la “viața butucilor” cu toate năstrușniciile caracteristice vârstei. Așa cum am menționat anterior, tineretul intelectual din comună am luat inițiativa Înființării “Asociației
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Ion Adameșteanu, Viorel Ciurea și mulți alții, am Îndrăgit-o și mi-am apropiat-o, luând cât am putut mai mult de la foștii mei dascăli, În condiții cu nimic mai bune decât cele de astăzi. Era perioada postbelică, a marii secete, a lipsurilor de tot felul. IUBIȚI STUDENȚI Îndemnați de părinți sau din proprie inițiativă ați devenit studenți ai Universității Agronomice ieșene. Oricât de tulburi ar fi vremurile, după furtună vine vreme bună. Dumneavoastră trebuie să Înfruntați furtuna și să vă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
punem la socoteală toate daunele lăsate de ocupanți. Acestea, însă, au însemnat mai puțin decât perioada postbelică, mai ales a anilor 1948-1960, când viața economică a satului a cunoscut cea mai sinistră decădere, datorită impozitelor (cotelor, cum erau numite) înrobitoare, secetei distrugătoare, și, mai ales, a deteriorării la maximum a relațiilor interumane. "Cotele" erau sinistre, crescătorului de animale i se luau animalele tinere, laptele, brânza, lâna, la prețuri simbolice, iar pentru animalele ce îi rămâneau plătea taxe, care-i obligau, practic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
animale. Neoficial, se spunea că produsele luau drumul spre URSS, de unde și zicala, la modă atunci, că la dus, locomotivele trenurilor încărcate, pufăiau din greu, zicând: "URSS-URSS", iar la întoarcere zburdau, vagoanele fiind goale, pufăitul fiind tradus prin strigătul: "cote-cote". Seceta pauperizase și mai rău populația, capii de familie, bărbați sau femei, evident văduve, s-au constituit în grupulețe, pe rudenie au adunat disponibilul de cartofi și au plecat cu trenul să facă schimb direct; troc cartofi-contra porumb, pe undeva, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
imensa majoritate a populației privea cel puțin cu teamă la "ostașul sovietic", care lăsase prea multe urme tragice prin locurile pe unde trecuseră, în calitate de aliați și pe care populația îi recepta ca vinovați de nenorocirile lor. Au fost anii de secetă și foamete, în timp ce se vorbea tot mai mult de miile de vagoane încărcate cu produse alimentare, ce luau calea spre URSS. Au urmat alegerile, despre care Tata vorbea cu vecini și prietenii lui, că fuseseră desfășurate sub amenințări. Un fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Gheorghe Gheorghiu-Dej despre participarea femeilor la alegerile din noiembrie 1946, extras din stenograma ședinței plenare a C.C. al P.C.R. din 8-9 ianuarie 1947. 90. Munca U.F.A.R.-uluiîn cadrul C.A.R.S.-ului (Comitetul de ajutorare a regiunilor bântuite de secetă), articol de Sanda Cupcea în Buletinul intern, editat de C.C. al U.F.A.R., nr. 1, 1947, pp. 32-37. 91. Un an de activitate F.D.F.R., articol de Gabriela Bernachi, secretara generală a Federației, în Femeia, anul II, nr. 35 din 7
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
P.C.R. Cancelarie, dosar nr. 1/1947, filele 57-58. 89TC "89" Munca U.F.A.R.-ului în cadrul C.A.R.S.-uluitc "Munca U.F.A.R.‑ului în cadrul C.A.R.S.‑ului" Guvernul face sforțări uriașe pentru a veni în ajutorul regiunilor bântuite de secetă. Organizațiile democrate a căror acțiune este condusă și coordonată de către Comitetul de ajutorare a regiunilor bântuite de secetă (C.A.R.S.), mobilizând masele largi de cetățeni, dau astfel real sprijin Guvernului. Datorită mișcării de largă solidaritate națională creată în jurul acestei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
-uluitc "Munca U.F.A.R.‑ului în cadrul C.A.R.S.‑ului" Guvernul face sforțări uriașe pentru a veni în ajutorul regiunilor bântuite de secetă. Organizațiile democrate a căror acțiune este condusă și coordonată de către Comitetul de ajutorare a regiunilor bântuite de secetă (C.A.R.S.), mobilizând masele largi de cetățeni, dau astfel real sprijin Guvernului. Datorită mișcării de largă solidaritate națională creată în jurul acestei acțiuni, prin C.A.R.S., s-a reușit până acum să se colecteze și să se distribuie 16
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
colecteze și să se distribuie 16.000.000.000 lei, 209 vagoane cereale, alimente și îmbrăcăminte. S-au organizat 1.000 cantine, la care iau masa peste 100.000 persoane; 5.000 copii din regiunile cele mai crunt bântuite de secetă au fost plasați în regiunile excedentare. Munca principală a Secției de Asistență a U.F.A.R.-ului trebuie să fie munca în cadrul C.A.R.S.-ului. Prietenele noastre să nu aștepte să fie invitate de către Comitetul local de ajutorare a regiunilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
plasați în regiunile excedentare. Munca principală a Secției de Asistență a U.F.A.R.-ului trebuie să fie munca în cadrul C.A.R.S.-ului. Prietenele noastre să nu aștepte să fie invitate de către Comitetul local de ajutorare a regiunilor bântuite de secetă, cum s-a întâmplat în câteva filiale, ci singure să se pună imediat la dispoziția lui. E bine ca prietena responsabilă de asistență să facă parte din Secția de Asistență a copilului din C.A.R.S. Munca U.F.A.R.-ului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ci singure să se pună imediat la dispoziția lui. E bine ca prietena responsabilă de asistență să facă parte din Secția de Asistență a copilului din C.A.R.S. Munca U.F.A.R.-ului în regiunile deficitare În regiunile bântuite de secetă, prietenele din U.F.A.R., încadrate în echipele C.A.R.S.-ului, să se deplaseze la orașe și sate pentru a lua în primire copiii și a-i conduce la centrele de triere. La centrele de triere ele trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de confirmare a primirii ajutoarelor, tăieturi din presa locală, referitoare la primirea și distribuirea celor sosite. Munca în regiunile excedentare În regiunile excedentare munca noastră principală este să mobilizăm categorii cât mai largi de cetățeni, pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă. Pentru aceasta, trebuie în primul rând să popularizăm realizările C.A.R.S.-ului, adâncind astfel încrederea populației bântuite de secetă. În afară de realizările generale ale C.A.R.S.-ului, prietenele noastre trebuie să se preocupe de popularizarea scrisorilor, a articolelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
În regiunile excedentare munca noastră principală este să mobilizăm categorii cât mai largi de cetățeni, pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă. Pentru aceasta, trebuie în primul rând să popularizăm realizările C.A.R.S.-ului, adâncind astfel încrederea populației bântuite de secetă. În afară de realizările generale ale C.A.R.S.-ului, prietenele noastre trebuie să se preocupe de popularizarea scrisorilor, a articolelor de presă sosite din regiunile patronate prin care se confirmă sosirea celor trimise din regiunile respective. Organizația noastră trebuie să pună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
se confirmă sosirea celor trimise din regiunile respective. Organizația noastră trebuie să pună la dispoziția C.A.R.S.-ului cât mai multe femei pentru echipele de vizitare. Atragem atenția prietenelor care vizitează familiile ce găzduiesc copiii din regiunile bântuite de secetă, ca prin purtarea lor să nu jignească pe acești oameni, să se caute să se apropie de ei și să-i ajute; astfel vizita noastră să fie așteptată cu plăcere; acolo unde observăm lipsuri să ne interesăm dacă nu putem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
devotament la îngrijirea copiilor. Munca în cadrul C.A.R.S.-ului ne dă posibilitatea de a veni în contact cu foarte variate categorii de femei. Prietenele noastre duc o muncă frumoasă, plină de devotament și abnegație pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă, dar nu folosesc întotdeauna această ocazie pentru a întări poziția democrației noastre în țara noastră. Ducând o intensă muncă de lămurire paralel cu munca noastră de asistență, să ne legăm de masele acestea de femei, să lărgim și să întărim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în valoare de peste un miliard lei și peste 27.000 consultații medicale gratuite. Acolo, însă, unde femeile au dat dovadă de o înaltă conștiință cetățenească și de o caldă solidaritate națională, a fost munca depusă pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă. Este bine cunoscut la noi în țară că sprijinul pe care l-au dat acestei opere este neprețuit. Ele au muncit cu râvnă și cu dragoste nemărginită și au reușit să facă așa încât Comitetul de ajutorare să poată scoate din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]