5,139 matches
-
alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul și se învârte și el; * freacă mâna de perete atunci când merge; * se uită la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul și se învârte și el; * freacă mâna de perete atunci când merge; * se uită la roata unei mașini care se învârte; * îi place
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul și se învârte și el; * freacă mâna de perete atunci când merge; * se uită la roata unei mașini care se învârte; * îi place să miroase obiectele; * preferă doar un singur fel de mâncare ( vrea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pentru tonuri joase; preferă căștile pe urechi. * Pune mâna la ochi în anumite situații (ochelari de protecție). * Mănâncă greu, alege mâncarea, vomită. * Nu-i place mirosul de ceapă prăjită, alt parfum. * Refuză să urce scările. * Se împiedică tot timpul. Stimulii senzoriali au rolul de „schimbători de motor” N. V. este determinat de stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică, tristețe, bucurie). Când vigilența este scăzută (se mișcă încet, se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este apatic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
anumite situații (ochelari de protecție). * Mănâncă greu, alege mâncarea, vomită. * Nu-i place mirosul de ceapă prăjită, alt parfum. * Refuză să urce scările. * Se împiedică tot timpul. Stimulii senzoriali au rolul de „schimbători de motor” N. V. este determinat de stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică, tristețe, bucurie). Când vigilența este scăzută (se mișcă încet, se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este apatic), se intervine prin stimulare senzorială, stimulii fiind cunoscuți, activitățile previzibile, dorite, așteptate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de motor” N. V. este determinat de stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică, tristețe, bucurie). Când vigilența este scăzută (se mișcă încet, se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este apatic), se intervine prin stimulare senzorială, stimulii fiind cunoscuți, activitățile previzibile, dorite, așteptate. Când vigilenta este ridicată (se mișcă rapid și neregulat) se intervine adaptând mediul în care se lucrează reducând stimulii (privarea senzorială). De asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în mod ritmic, fără multe variații, este apatic), se intervine prin stimulare senzorială, stimulii fiind cunoscuți, activitățile previzibile, dorite, așteptate. Când vigilenta este ridicată (se mișcă rapid și neregulat) se intervine adaptând mediul în care se lucrează reducând stimulii (privarea senzorială). De asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc nivelul de alertă). Deci: Deficit neurologic → un alt mod de prelucrare a informației (verbal, nonverbal, senzorial) → oferirea unei alte semnificații → comportament. Probleme de percepe * Două niveluri de prelucrare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neregulat) se intervine adaptând mediul în care se lucrează reducând stimulii (privarea senzorială). De asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc nivelul de alertă). Deci: Deficit neurologic → un alt mod de prelucrare a informației (verbal, nonverbal, senzorial) → oferirea unei alte semnificații → comportament. Probleme de percepe * Două niveluri de prelucrare a stimulilor: * nivelul senzitiv; * nivelul semnificativ. Atunci când copilul cu autism încearcă să ofere semnificație întâmpină următoarele probleme: 1. Dificultate în combinarea stimulilor (mono prelucrare a stimulilor). 2. Dificultate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comparativ cu un lot de preșcolari care prezentau tulburări de limbaj asociate cu: tulburări de lateralitate, epilepsie, manifestări nevrotice și reactive, sechele, encefalopatie infantilă, psihopatie, maladia lui Down, instabilitate psihomotorie, afecțiuni somatice cronice care au determinat tulburări organice, funcționale sau senzoriale ca: hepatită epidemică, otită cronică, verminoze, hipoacuzii, ectopie testiculară, intoxicații medicamentoase etc. S-au semnalat și câteva cazuri suspecte care între 1-3 ani ar fi prezentat coree acută Sydenham. Diversele tipuri de logopatii asociate cu deficiențele arătate mai sus, au
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
au diferențiat rinolaliile (aperta și clauza) de natură organică și funcțională. Toate acestea s-au manifestat atât pe intelect normal cât și pe fondul întârzierii mentale de diverse grade. În rândul preșcolarilor s-au manifestat și cazuri de alalie (audimutitate) senzorială sau motorie, fenomen frenator pentru dezvoltarea intelectuală, care potențează și organizează elementele incipiente ale debilității mintale în diverse grade, dacă nu se intervine la timp optim (3 4 ani) pentru reeducare. Repartiția pe grupe de vârstă și sexe a cazurilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
direct și îl ajutăm să depășească situația critică în care se află. Are acum posibilitatea de a trece treptat de la limbajul situativ la însușirea limbajului contextual, pe măsură ce în relațiile sale cu lumea înconjurătoare, copilul depășește tot mai mult limitele experienței senzoriale, desprinzându-se de influența momentului prezent. Începând cu 4½ 5½, din limbajul extern monologat se desprinde și se constituie o formă specială de limbaj „pentru sine”, limbajul interior, ceea ce evidențiază o funcție intelectuală, care constă în esență în planificarea mintală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
unii fiind docili, cu bunăvoința de a-și corecta defectul, alții prezentând o agitație psihomotoră puternică, fapt pentru care se cere colaborarea medicului psihiatru pentru tratament stimulativ sau calmant și părintelui din punct de vedere educativ. Copiii suspecți de deficiențe senzoriale sunt trimiși către mediul specialist sau de către medicul specialist la noi, unii fiind cu interes de a-și corecta tulburările, alții fiind marcați puternic de tulburări. Din punct de vedere al tulburărilor de limbaj, acești preșcolari au dezvoltare anormală, dizartrii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asemenea și în cazul recepționării confuze a mesajului care poate produce perturbări de emitere sub forma dislaliilor, dizartriilor accentuate, cu urmările lor în citire și scriere. Din punct de vedere psihologic în procesul de înțelegere se realizează fuziunea între planul senzorial și cel logic, între care în urma unei analize predomină planul logic, înțelegerea fiind un moment al gândirii, mai complicat și mai îndelungat. Neînțelegerea, oponenta înțelegerii, include uneori cunoașterea elementelor sau grupelor de cuvinte, dar nu și distingerea lor în ansamblu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trei factori: maturație învățare dezvoltare. Odată cu maturizarea motorie și kinestezică generală, aceste vocalizări evocate de emoțiile plăcute, sunt punct de plecare pentru exercitarea performanțelor motorii, care stau la baza proceselor articulatorii, începând cu prima lună de viață. Paralel cu maturizarea senzorială se formează asociații în limbaj reflexologic între ariile auditive și cele motorii, la început parțiale și globale, evoluând către o integrare din ce în ce mai înaltă și către o diferențiere din ce în ce mai fină, esențială pentru construirea laturii comunicative a limbajului. Perfecționarea limbajului după vârsta
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
își trăiește conștient succesul. Numai după ce pacientul a fost convins de progresul vorbirii sale, el poate audia prima înregistrare despre vorbirea sa dislalică. Nu la toți dislalicii, acțiunile negative a psihicului asupra articulației sunt de același fel. Dislalicii fără tulburări senzoriale (de auz) din unitățile preșcolare nu sesizează, în genere, că tulburarea lor este remarcată de cei din jur. O excepție formează copiii cu grave defecte organice ca despicături palatine etc. sau aceia cărora le este amintit, de către educatori, tot timpul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau rinolalia aperta și clauza de natură organică postoperatorie și de natură funcțională, care au solicitat diagnosticul complex la nivelul echipei formată din neurolog, logoped și orelist. În rândul preșcolarilor a fost diagnosticată audimutitatea sau alalia, cu cele două aspecte: senzorială și motorie sau mixtă, pe fond de debilitate mintală sau cu intelect păstrat. Dislalia este recunoscută datorită deficiențelor de articulare prin înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de agenți nocivi care afectează sistemul nervos al copilului în diferite stadii de dezvoltare. În acest sens, experți ai O.M.S. în diverse țări au ajuns la stabilirea cifrei de 17,9% din populația infantilă ca fiind handicapați (fizic, motor senzorial, comportamental, epileptic, intelectual) iar dintre aceștia, 6-7%, sunt copii cu deficiențe mintale. b) Un alt factor îl constituie progresul tehnico-științific înaintat care impune dezvoltarea învățământului și creșterea obligativității școlarizării până la zece clase, în perspectivă la nivelul liceului. Aceasta relevă un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mintale, pe de altă parte, nouă, psihopedagogilor speciali ne revine sarcina depistării precoce a deficienței mintale precum și a tratării, introducerii în forme terapeutice și recuperatorii cât mai timpurii a copiilor handicapați mintal: grădinițe, școli ajutătoare sau cu profil fizic, motor, senzorial, comportamental. Diferențierea umană pe baza Q.I-ului a dus la extrapolarea din circuitul educațional normal a unor contingente importante din punct de vedere social, aceștia devenind „paria” societății cu toate efectele morale consecutive. Școala însă, ca forum al civilizației
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a stabili nivelul dezvoltării intelectuale. M. Roșca (1967) găsește cea mai semnificativă corelație, de 0,71 între nivelul de dezvoltare intelectuală și capacitatea de discriminate a fonemelor. De altfel, și M. Guțu (1975) afirmă că „dislalia deficientului mintal este predominant senzorială”. S-a găsit o corelație mai semnificativă după etatea mintală de 7-8 ani și nu la vârste mici. II. Cele mai frecvente tulburări de limbaj întâlnite în practica logopedică sunt dislaliile, disgrafiile și dislaliile de tip motor sau mixte. Pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
obținerea unor rezultate net superioare celor cu caracter predominat verbal. Rezumat Datele cercetării de față confirmă: a) necesitatea și utilitatea diagnosticului diferențial pentru aplicarea unor programe adecvate în corectarea tulburărilor de limbaj; b) relația dintre defectele de articulație de natură senzorială și auzul fonematic, dar și dintre acesta și greșelile de scriere; c) necesitatea și utilitatea muncii logopedului, alături de a defectologului, în contextul învățământului special. Normal și patologic în evoluția copilului asistat Angajat să răspundă cu maximă eficiență cerințelor societății, învățământul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
primul an al preșcolarității, ajungând în prag de an școlar imaturi școlari, atât sub aspectul limbajului, cât și al intelectului. În general, la copiii din casa de copii se observă întârzieri de diferite grade în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptivă și receptarea adecvată, în special stimulilor vizuali și auditivi. Examinând în cadrul casei de copii, un număr de copii (4-6 ani) cu tulburări de pronunție am identificat și am constatat că sub masca alterărilor de pronunție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bio-psiho-socială, René Lafon introduce noțiunea de prevalență, noțiune deosebit de importantă pentru înțelegerea corectă a fenomenelor de inadaptare socio profesională a copilului. De pe această poziție, autorul propune următoarea clasificare: inadaptare cu prevalență biologică sau somatică, în condițiile unor infinități și deficiențe senzoriale sau motrice, insuficiențe somato-funcționale, maladii acute sau cronice; inadaptare cu prevalență psihologică în caz de timiditate, stări anxioase, fobii, psihoze, tulburări comportamentale; inadaptare cu prevalență socială, în condițiile unui mediu familial alterat, a unei educații școlare inadecvate, a unor influențe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
potențialului de imaginație și dacă bogăția și flexibilitatea imaginației influențează dezvoltarea intelectuală și poate deveni un indicativ al acesteia: experiența confirmă că atât basmele cât și povestirile contribuie la dezvoltarea intelectuală, în mare măsură, prin cunoașterea mediului înconjurător, dezvoltarea potențialului senzorial, al gândirii critice, al emotivității, voinței, curajului, perseverenței, caracterului. dezvoltă flexibilitatea și originalitatea gândirii, dar coeficientul de imaginație singur nu poate fi un indicativ specific activității intelectuale. 5. Mijloace metodologice de prezentare a basmelor: prezentarea imaginilor concomitent cu povestirea, anterior
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ce i s-a acordat. Tabloul dislexo-grafiei cu toate formele comune de manifestare la copilul cu intelect normal Dislexo-grafia specifică; Dislexo-grafia de evoluție; Dislexo-grafia consecutivă; Dislexo-grafia motrică, lineară etc. În această categorie s-a luat ca punct de plecare componenta senzorială afectată, cât și sistemul cerebral implicit, chiar dacă au un caracter constant și tendințe de a se agrava, terapia logopedică, pornind de la cunoașterea etiologiei, este în măsură să conducă la un pronostic favorabil. Având în vedere că debilitatea mintală este forma
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]